2,103 matches
-
Curtea constată că autorul acesteia solicită practic modificarea soluției legislative criticate. Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", fiind în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIE nr. 1.444 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 10 şi art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218460_a_219789]
-
fundamental la muncă, acesta fiind un drept complex care include și dreptul la salariu și dreptul la condiții rezonabile de viață. De asemenea, consideră că adoptarea ordonanței amintite nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din domeniul reglementat de Legea nr. 80/2008 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
DECIZIE nr. 1.509 din 12 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218550_a_219879]
-
în stat și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 41 alin. (4) care prevede egalitatea femeilor și a bărbaților în ceea ce privește salariul cuvenit pentru muncă egală, art. 61 alin. (1) care statuează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 111 alin. (1) referitoare la informarea Parlamentului de către Guvern și celelalte organe ale administrației publice și art. 115 care reglementează instituția delegării legislative. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că
DECIZIE nr. 1.509 din 12 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218550_a_219879]
-
a intră în România pot rămâne pe teritoriul statului român. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate. Doar Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, și Guvernul, ca legislator delegat, au competența de a edicta legi, respectiv de a emite ordonanțe prin care pot fi modificate și completate reglementările deja existente. De altfel, din lectura prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanța de
DECIZIE nr. 645 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223430_a_224759]
-
în mod constant că acceptarea unei asemenea critici, care tinde la completarea textelor de lege, ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", fiind în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIE nr. 293 din 3 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II şi art. IV din titlul III al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209603_a_210932]
-
4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării și art. 115 alin. (1), (3) și (7) privind delegarea legislativă. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale invocate de autorii excepției, urmând să respingă ca neîntemeiată
DECIZIE nr. 411 din 26 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211168_a_212497]
-
acest caz, dispozițiile din actul normativ inițial abrogat sau actul în integralitatea sa reintră în vigoare, această revigorare fiind legitimată chiar de către Parlament, prin respingerea ordonanței abrogatoare. În virtutea calității sale de organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentul este îndrituit ca, printr-o lege, să respingă ordonanța, înlăturând astfel în totalitate efectele acesteia, inclusiv efectul abrogator. Așa cum prevede art. 115 alin. (8) din Constituție, prin legea de respingere, Parlamentul va reglementa, dacă este cazul, măsurile
DECIZIE nr. 411 din 26 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211168_a_212497]
-
plata sumei datorate, iar nu și printr-un înscris prin care se constată că suma nu este datorată constituie un aspect care excedează competenței de soluționare a Curții Constituționale, fiind o problemă de legiferare, a cărei reglementare aparține exclusiv autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 393 din 19 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15, art. 24 alin. (4), art. 46, art. 47, art. 48, art. 49 alin. (1), art. 50 şi art. 51 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210598_a_211927]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 32 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari ține seama de importanța atribuțiilor și răspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 33 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competenței profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211509_a_212838]
-
aceasta prevede desființarea unei funcții publice de funcționar public și crearea, în locul ei, a unei funcții de demnitate publică, se arată că nicio dispoziție din Constituție nu interzice Parlamentului, care este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, să ia astfel de măsuri prin lege. Pe fond, nu se poate pune problema încălcării prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât desființarea unor posturi, prin lege, nu poate echivala cu o discriminare, care ar putea exista
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
prin "actul administrativ al persoanei care are competența legală de numire", în varianta Camerei Deputaților; - introducerea alin. 9 și 10 la art. III. Potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
1 Drepturile funcționarului public parlamentar Articolul 30 Stabilirea drepturilor funcționarilor publici parlamentari tine seama de importanța atribuțiilor și raspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și ca unica autoritate legiuitoare a tarii, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 31 (1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competentei profesionale, experienței și aptitudinilor personale. ... (2) Funcționarul public
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210741_a_212070]
-
Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției vizează aspecte de omisiune legislativă asupra cărora, însă, Curtea Constituțională nu are competența să se pronunțe fără a încălca dispozițiile art. 62 din Constituție, privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 1.239 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205991_a_207320]
-
de pretinse omisiuni ale legii, deduse din propria interpretare a textului în funcție de situația sa specifică, fie aspecte privind interpretarea și aplicarea acesteia de către instanța de judecată. Or, asemenea chestiuni nu intră în competența Curții Constituționale, ci revin, după caz, autorității legiuitoare sau instanței judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIE nr. 277 din 26 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209135_a_210464]
-
revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției - de altfel fără temei, pentru că, în realitate textul atacat prevede posibilitatea reînceperii urmăririi penale în cazul descoperirii unor probe noi - nu ar
DECIZIE nr. 172 din 10 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) şi alin. 11 şi art. 393 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208401_a_209730]
-
februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009, pronunțate în spețe similare. Cu acele prilejuri, Curtea a observat că în unele parlamente europene comisiile parlamentare au puteri depline în toate activitățile puterii legiuitoare, putând chiar să legifereze sau să aplice sancțiuni. Din motivarea acestei excepții de neconstituționalitate nu se pot reține elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, astfel că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își
DECIZIE nr. 801 din 19 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3), (4) şi (5), art. 9 alin. (2), (4), (5) şi (6), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212062_a_213391]
-
ar fi, cu titlu de exemplu - expertizele, care în cazul unor coparticipanți procesuali ajung la costuri uriașe, suportate de angajator. Tribunalul Giurgiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că Legea fundamentală a lăsat în competența autorității legiuitoare stabilirea regulilor privind competența și a regulilor speciale de procedură, în considerarea unor situații deosebite, iar măsurile prevăzute de dispozițiile legale criticate au ca finalitate exclusivă asigurarea celerității soluționării litigiilor de muncă și a exercitării dreptului la muncă. Curtea de
DECIZIE nr. 1.015 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 , art. 287 şi art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , ale art. 74 , art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214087_a_215416]
-
exclus din societate. Or, așa cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestor critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", și dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Așa fiind, excepția
DECIZIE nr. 1.112 din 27 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193787_a_195116]
-
putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Modificarea conținutului unei norme juridice este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Cu privire la critica potrivit căreia prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) și h) și art. 12 din Legea nr. 10/2001 sunt contrare și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIE nr. 795 din 19 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) şi art. 12 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213921_a_215250]
-
de lege criticat obligația angajatorului de a oferi salariatului un alt loc de muncă nu poate fi reținută deoarece Curtea s-ar substitui puterii legislative și ar încălca astfel dispozițiile art. 61 din Constituție , potrivit cărora Parlamentul este unica putere legiuitoare a țării. În același sens, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității actului cu care a fost sesizată, neputând modifica sau completa prevederile supuse controlului. În final, Curtea constată că, deoarece
DECIZIE nr. 840 din 2 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213826_a_215155]
-
constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În caz contrar, ar nesocoti principiul constituțional al separației puterilor în stat, intrând în domeniul de competență exclusivă al Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare a țării. Autorul excepției mai arată că se află într-un caz de acordare a tolerării, neîncadrându-se nicidecum în cazurile de returnare. O asemenea apreciere revine însă instanței în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, singura în măsură
DECIZIE nr. 384 din 19 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210732_a_212061]
-
Notarial CONFIDES, se va reorganiza potrivit prevederilor prezentei legi, schimbându-și denumirea în Consiliul Național al Fundațiilor pentru Tineret", sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separația puterilor în stat. Apreciază că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, nu poate interveni în atribuțiile autorității judecătorești, încălcând prin aceasta dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției și ale art. 40 alin. (1) relative la dreptul de asociere. În acest sens, invocă Decizia nr. 333
DECIZIE nr. 55 din 14 ianuarie 2009 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207057_a_208386]
-
și posibilitatea confiscării bunurilor destinate folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 - Contribuții financiare și ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 1 lit. a) și ale art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, în raport cu aceleași
DECIZIE nr. 800 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. 1 lit. f) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201736_a_203065]
-
de reglementare a normei juridice, instanța de contencios constituțional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Prin urmare, Curtea Constituțională nu se poate pronunța cu privire la o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIE nr. 542 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199518_a_200847]