2,589 matches
-
opt categorii: - comunicarea în limba maternă - abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente, fapte, idei, în formă orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu la același nivel de utilizare a limbii; - matematice și de bază în știință și tehnologie - abilitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au elemente educaționale, iar educația adulților asigură, pe baza unei autentice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza în continuare, vom opta pentru patru domenii de acțiune: educația profesională a adulților, educația pentru cetățenie democratică, educația de bază a adulților (analfabeți) și educația pentru/în timpul liber. Educația profesională a adulților (formarea profesională a adulților - FPA) este considerată cea mai importantă dimensiune a educației acestora, poate și prin faptul că, la vârsta adultă, componenta dominantă a statusului social este legată de muncă, de profesia exercitată (Sava, 2005
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
opt categorii: - comunicarea în limba maternă - abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente, fapte, idei, în formă orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu la același nivel de utilizare a limbii; - matematice și de bază în știință și tehnologie - abilitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au elemente educaționale, iar educația adulților asigură, pe baza unei autentice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
risca să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul său, este posibil să fi apelat la profesorul Celesti Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătam mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Tovarăși, viața e frumoasă Dragoste în timpul liber... După „Palme d’Or”, cucerit la Festivalul de Film de la Cannes, Cristian Mungiu a realizat noua sa peliculă, Amintiri din Epoca de Aur’, sub forma unor scheciuri. „Este o bijuterie de umor, care dezvăluie dictatura lui Nicolae Ceaușescu în tot
CRONICĂ FILM. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
este că această peliculă a reușit să stârnească nostalgie. E o comedie ușoară, uneori subtilă, dar care de cele mai multe ori stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a grijii de sine; așa zise povești de dragoste, cu sensuri și pasaje subînțelese. Faptul că peliculele au fost inspirate din perioada comunismului fac această mini-serie o comedie apetisantă cu rădăcini în trecutul românilor
CRONICĂ FILM. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
familiei. Aici, considerăm noi, în special pentru cei din funcții de conducere, sau cu responsabilități majore, că trebuie pus accentul. Activitatea profesională se impune a rămâne la birou, la locul de muncă, întrucât cei din familie, sau cei intâlniți în timpul liber, nu sunt cu nimic vinovați că ați avut o zi, sau zile încărcate și că au rămas probleme ce necesită rezolvarea de urgență. Din contra, aceștia pot contribui din plin la eliberarea energiilor negative, abaterea ,,atenției minții” de la aspectele care
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
complexă bio-psiho-socială, în fața presiunilor externe exercitate: -Focalizarea pe realizări și pe aspectele puternice ale personalității; -Evitarea competițiilor și concurenței inutile; -Acceptarea faptului că fiecare reacționează altfel la stimulii de orice fel, fiind unic și diferit în același timp; -Introducerea în timpul liber a cât mai multor momente de relaxare (tehnicile aferente le vom analiza în cele ce urmează) și distracție; hobby-urile sunt binevenite în acest sens. -Discutarea problemelor ce frământă și macină cu prietenii apropiați sau familia, în acest fel realizându
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
trecerea de la structura primară la cea secundară. Vl.1 Rădăcina cu structură primară are cilindrul central tetrarh, cu patru fascicule de lemn primar de formă triunghiulară în secțiune transversală, ce se ating prin bazele lor și cu patru fascicule de liber de forma lenticulară, situate între acestea. La exterior rădăcina este protejată de o rizodermă. Foarte curând rădăcina trece la structura secundară. La nivelul analizat (fig. 1), rizodermă cu peri absorbanți s-a exfoliat, exoderma are celule cu pereții subțiri, dar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cuprinde 3-4 straturi de celule mari, cu pereți anticlini de diviziune pe alocuri, iar endoderma este de tip primar, formată din celule mici, alungite tangențial, cu îngroșări Caspary vizibile în pereții radiari. Cambiul a produs un inel extern subțire de liber secundar și un corp lemnos central foarte gros, în totalitate lignificat. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe spre interior și din multe celule de parenchim spre exterior. Lemnul secundar este diferențiat în două zone: • una axială, în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sunt vizibili peri tectori pluricelulari uniseriați. Scoarța este relativ groasă, mărimea celulelor crescând spre interior. Stratul cel mai intern reprezintă o endodermă, formată din celule puternic alungite tangențial. Țesuturile conducătoare formează două inele concentrice de grosime aproximativ egală: unul de liber și altul de lemn. Inelul de liber cuprinde tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim liberian spre interior și numai celule din ultima categorie spre exterior. Inelul de lemn este străbătut de mai multe raze medulare uniseriate, celulele componente
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste, adesea uniseriate, iar țesutul meristematic procambial devine inelar. Spre baza tulpinii acesta se va transforma în cambiu, rezultând două inele concentrice de țesuturi conducătoare secundare: unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază se trece la structura secundară, care rezultă inițial în urma activității cambiului, apoi și a felogenului (fig. 30). Țesutul meristematic este foarte gros și se continuă și între fascicule, formând vase de liber spre exterior, dar nu și vase de lemn spre interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri de elemente mecanice care, în acest stadiu, sunt formate din celule cu pereți celulozici, puțin îngroșați în partea terminală, conturul secțiunii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor intra în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele îngroșat, dar slab lignificat, formând numeroase cordoane. Cambiul a produs numeroase insule de liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat spre interior, în grosimea acestuia din urmă neobservându-se vase de lemn. Acest țesut mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia studiate. Epiderma este formată din celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fâșiilor ca semifabricate. 6.2.2. Automatizarea evacuării deșeurilor din operații de așchiere Automatizarea evacuării așchiilor din procesele tehnologice de prelucrare mecanică prin așchiere vizează următoarele activități: ♦ eliminarea dirijată a așchiilor din zona de așchiere, care se poate face: o liber, prin cădere gravitațională în colectoare adecvate; o forțat, cu preluare de către un jet de gaz sau lichid, sau prin aspirare. ♦ colectarea și transportul așchiilor spre zone de depozitare, care se poate face: o la nivelul local al postului de lucru
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
de ansamblu și punea accent și pe lungimea traseelor. De aceea, în România se folosesc la ora actuală în paralel și sistemul clasic românesc (pentru traseele clasice de alpinism) și sistemul UIAA (pentru traseele clasice care au fost escaladate la liber și pentru traseele noi de escaladă sportivă). Această dualitate este într-un fel benefică: în cazul traseelor clasice, mai lungi, chiar dacă mergi în stil de escaladă sportivă, la „rotpunkt”, gradul românesc îți dă o privire de ansamblu asupra efortului total
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
între scale. Diferența e doar, așa cum am amintit, că cele două scale se referă la lucruri ușor diferite: scala românească dă dificultatea de ansamblu iar cea UIAA dă pasajele cele mai grele. Prin urmare, la trasee relativ scurte escaladate la liber și cu dificultate constantă nu prea e diferență. Dar la trasee lungi sau la cele clasice, cu pasaje de scărițe, apar diferențe substanțiale.” 4.4. Prezentarea gradelor de dificultate FRAE pentru traseele clasice de alpinism și escaladă 4.4.1
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
face liderul, facilitatorul sau mentorul, este să emită normele grupului care sunt de regulă normele brainstormingului și unele norme ale grupurilor de formare: * acceptați, nu criticați ideile altora (critica ideilor, opiniilor care se exprimă în grup este interzisă); * dați frâu liber imaginației; * metafora este binevenită; * aici și acum începe schimbarea; * bun venit gândului pozitiv; * eșecul este o provocare la creativitate și schimbare; * preluați idei/e altora și le dezvoltați; * emiteți un număr cât mai mare de idei; * opriți autocenzura gândurilor și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a limitelor cercetării, un sentiment al parțialității care lasă loc altor interogații și altor metode. Există și deschidere a semioticianului liber care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care se recunoaște cadrul contextual limitat al discuției pe tema
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]