23,376 matches
-
ca și creștini, se confruntase cu un establishment religios-politic contemporan lui, tocmai din cauza mesajului și a comportamentului său. Foarte radicală era critica sa față de religiozitatea tradițională și de modul guvernării din partea clasei conducătoare. Foarte suspecte, vindecările carismatice ale bolnavilor. Foarte liberală, abordarea sa în raport cu legea religioasă, cu Sabatul sau prescripțiile referitoare la puritatea alimentației. Foarte scandaloasă solidaritatea lui cu cei neglijați, bolnavi; cu săracii, săracii cu duhul, "săracii diavoli"; cu cei de la marginea societății, cu femeile și copiii. Foarte puțin corectă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
interesate de posibilele voturi dinspre această etnie. Prin urmare, Șerboianu și Lăzurică deveneau interesați de o colaborare cu Partidul Național Creștin, condus de Octavian Goga, pe când un alt lider al țiganilor, Gheorghe Niculescu, încerca să direcționeze voturile înspre Partidul Național Liberal. De altfel, ziarul Țara Noastră, condus de către Octavian Goga, edita un supliment și pentru țigani, înspre sfârșitul perioadei interbelice. Pe de altă parte, retragerea sprijinului Patriarhiei pentru acțiunile de misionarism printre țiganii vremii ale lui Lăzurică și treptata orientare a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
săi le-mparte cu multă zgârcenie și cu excesiv spirit conservator. Nu este un rău acesta, dar nici bine nu poate fi. A-ți apăra dogmele, care sunt temelia religiei tale și care au o sferă atât de largă și liberală, nu este un rău, dar a uita, că depozitara dogmelor, adică biserica, este în funcțiune de trupul viu și de sufletul credincioșilor din societate, aceasta nu poate fi un bine. Biserica este o adevărată mamă. Ea ține la prestigiul ei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
împrejur, vechiul botez iudaic), dar și botezul creștin cu apă etc., învederând prin aceasta lipsa lor de convingere creștinească, sau mai bine zis, credeau cum că-mpacă vechea credință cu cea nouă, care avea caracterul universalității și era cu desăvârșire liberală 219. În cele trei secole, grație necontenitelor prigoane; grație filosofiei păgâne, cum și diverselor dizidențe și adversități, din partea unor fruntași creștini, se plămădi ideea unei "Constituții eterne", adică a fixării dogmelor, ce avea să servească de-a pururi ca temelie
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin extindere, unul de sociologie. Populare mai sunt și abordările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca opunându-se una alteia și chiar aflându-se într-un raport de tip ierarhic. Ierarhia nu este unanim stabilită; de pildă, liberalii valorizează pozitiv privatitatea, asociată libertății, susținând, mai cu seamă, neamestecul în sfera de libertate individuală 8. Gândirea liberală modernă pare să fi moștenit premisa clasică asupra vieții sociale, organizată în domeniile public și privat. În timp ce gândirea clasică tolera domeniul privat și îl celebra pe cel public, gândirea liberală modernă reflectă adesea tendința opusă, de celebrare a domeniului privat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu seamă, neamestecul în sfera de libertate individuală 8. Gândirea liberală modernă pare să fi moștenit premisa clasică asupra vieții sociale, organizată în domeniile public și privat. În timp ce gândirea clasică tolera domeniul privat și îl celebra pe cel public, gândirea liberală modernă reflectă adesea tendința opusă, de celebrare a domeniului privat ca domeniu esențial de exprimare și cultivare a identității personale, a libertății și responsabilității 9. Gândirea liberală modernă consideră adesea intervenția statului și reglementările din domeniul public necesare pentru binele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În timp ce gândirea clasică tolera domeniul privat și îl celebra pe cel public, gândirea liberală modernă reflectă adesea tendința opusă, de celebrare a domeniului privat ca domeniu esențial de exprimare și cultivare a identității personale, a libertății și responsabilității 9. Gândirea liberală modernă consideră adesea intervenția statului și reglementările din domeniul public necesare pentru binele comun, dar concepe domeniul privat ca pe unul în care intervenția statului este un amestec nepotrivit în deciziile și relațiile individuale (Allen L. Anita, 2001, p. 104
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
le sunt părinți. O altă gamă de probleme se creează atunci când obligațiile față de copii se articulează de așa natură încât îngrădesc drepturile părinților ca persoane autonome. Astfel, emanciparea femeilor - idee constant promovată de gândirea feministă, indiferent de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sfera privată, grija pentru copii și eforturile în organizarea gospodăriei putând fi recunoscute drept constante ale vieții lor. Acestea sunt premise prin realizarea cărora familiile funcționează, dar, în același timp, sunt și limitări ale vieților femeilor. În teoria de factură liberală, efortul de emancipare a femeilor se observă în trecerea graniței dintre public și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a fost realizată mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a fost realizată mai ales în alte contexte politice, cum ar fi cele socialiste. În paradigma liberală, s-au câștigat drepturi în sfera publică, nu însă și în cea privată. În familiile tradiționale românești, configurate după modelul liberal, femeile se legitimau în primul rând ca soții și mame. De pildă, Adela Xenopol (Dochia, anul I, nr. 31
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
economice. Această independență a fost realizată mai ales în alte contexte politice, cum ar fi cele socialiste. În paradigma liberală, s-au câștigat drepturi în sfera publică, nu însă și în cea privată. În familiile tradiționale românești, configurate după modelul liberal, femeile se legitimau în primul rând ca soții și mame. De pildă, Adela Xenopol (Dochia, anul I, nr. 31/1896, p. 32, apud Șt. Mihăilescu, 2002, p. 105) susținea că este legitim ca femeile să beneficieze de anumite drepturi, în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul în favoarea faptului că emanciparea femeilor nu duce la distrugerea instituției familiei. Iată un prim argument
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
își cresc singure copiii este mai mare decât cel al bărbaților (80-90% din cazuri): „asemenea cifre arată de fapt că, deseori, femeile renunță la autonomie și autoafirmare și își asumă responsabilități materne majore” (L. Grünberg, 2002, p. 223). 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturitc "3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi" Liberalismul exprimă în plan politic ideile capitalismului democratic 17. În măsura în care se fundamentează pe capitalism, denotă o tentă conservatoare și recunoaște o diviziune clară a rolurilor în familie (prin extinderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
decât cel al bărbaților (80-90% din cazuri): „asemenea cifre arată de fapt că, deseori, femeile renunță la autonomie și autoafirmare și își asumă responsabilități materne majore” (L. Grünberg, 2002, p. 223). 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturitc "3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi" Liberalismul exprimă în plan politic ideile capitalismului democratic 17. În măsura în care se fundamentează pe capitalism, denotă o tentă conservatoare și recunoaște o diviziune clară a rolurilor în familie (prin extinderea ideii de raționalitate, care cuprinde toate sferele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1963). Femeile care nu au o familie proprie își doresc să o poată avea. Odată ce au însă o familie, ajung într-un impas existențial: ce să-și mai dorească? Pornind de la o astfel de constatare, decurge ca firească cerința feminismului liberal privind egalitatea deplină în drepturi a femeilor și bărbaților, extinderea exercitării acestor drepturi în sfera privată a familiei. În 1832, John Stuart Mill împreună cu Harriet Taylor scriu lucrarea Eseuri despre căsătorie și divorț 22, una dintre puținele abordări liberale clasice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
feminismului liberal privind egalitatea deplină în drepturi a femeilor și bărbaților, extinderea exercitării acestor drepturi în sfera privată a familiei. În 1832, John Stuart Mill împreună cu Harriet Taylor scriu lucrarea Eseuri despre căsătorie și divorț 22, una dintre puținele abordări liberale clasice privind viața în sfera privată. Drepturile omului nu trebuie înțelese într-un mod abstract. Trebuie privite în corelație cu utilitatea lor, în măsura în care vor duce la consecințele așteptate. Datoria morală este aceea de a-și realiza propria fericire. Aceasta se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este cea de mamă), oferea pâini țăranilor, în timp ce armatele otomane pătrundeau în București pentru a reprima mișcarea revoluționară (R.M. Popa, în M. Bucur, M. Miroiu, 2002, p. 42). Femeia este în primul rând soție și mamă, apoi cetățeană. Ion Ghica, „liberalul clasic” (R.M. Popa, 2002, p. 48), analizează dependența femeilor de bărbați, arătând legătura dintre libertate și muncă. Participarea femeilor la munca industrială, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este redusă. Dacă au acces la un tip de muncă salarizată, atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pot realiza totuși o bună educație a copiilor? Liberalismul românesc se oprește nu numai la ușa casei, de unde începe patriarhatul, ci, mai mult, chiar la granițele unui sex, deoarece femeile nu se bucură de libertăți nici în sfera publică. Moștenirea liberală va acționa, în planul ideilor, ca un mecanism de determinare a modului de abordare a multora dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile lor. 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu se bucură de libertăți nici în sfera publică. Moștenirea liberală va acționa, în planul ideilor, ca un mecanism de determinare a modului de abordare a multora dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile lor. 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Moștenirea liberală va acționa, în planul ideilor, ca un mecanism de determinare a modului de abordare a multora dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile lor. 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în sensul sprijinului acordat familiei, se observă tendințe de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în sensul sprijinului acordat familiei, se observă tendințe de tip rezidual: statul intervine pentru a-i proteja pe cetățeni doar dacă nici individul însuși, antrenat într-o activitate aducătoare de venituri în economia de piață, și nici familia sa nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sunt stigmatizante. Serviciile publice sunt preponderent private. De asemenea, statul încurajează asigurările de tip privat (G. Esping-Andersen, 1990)27. În legătură cu egalitatea de șanse, Lohkamp-Himmighofen și Dienel arată că în Europa vestică se poate identifica un model de politici de tip liberal, orientat spre piața muncii 28. În acest model, familia își crește copiii fără ajutor din partea statului. Cel mult, are loc o protecție de tip sindical, angajatorul oferă anumite facilități familiilor în schimbul unor scutiri de ordin fiscal. Rolurile în familie continuă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]