6,420 matches
-
cu oameni. Utilizînd adjectivele, conferă anumitor persoane un rang inferior sau superior. Încărcătura simbolică a cuvintelor are puterea de a afecta indivizii, atît mental, cît și fizic. Ele pot distruge, dar și crea legături între indivizi. În jurul unor cuvinte ca "liberare", "decret" sau "grațiere" se creează rapid solidaritatea între deținuți, la fel cum cadrele sînt mișcate la unison de cuvinte precum "primă", "program scurt" sau "delegație". Conversația decupează secvențe din realitate și o reconstruiește după alte legi. Și aceasta deoarece fiecare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în vigoare/ să mă scap de închisoare". Amnistia îndelung așteptată induce îndoiala în inima deținutului: "Ascultați-mă pe mine/ că decretul nu mai vine". Departe de a muri, folclorul de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară/ tot o să mă dea afară/ cu hîrtii de liberare/ cazier și baftă mare") sau visele erotice ("C-așa-i visu de pripon/ nu dormi bine nici în somn/ că-mi aduce în celulă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-mă pe mine/ că decretul nu mai vine". Departe de a muri, folclorul de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară/ tot o să mă dea afară/ cu hîrtii de liberare/ cazier și baftă mare") sau visele erotice ("C-așa-i visu de pripon/ nu dormi bine nici în somn/ că-mi aduce în celulă/ fîțe moarte după sulă/ cu țîțele jucăușe/ să le strîng printre cătușe/ și crăcane pînă-n gît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a folclorului organizațional așa cum este, de pildă, folclorul militar ar putea elimina explicațiile cu tentă peiorativă și l-ar impune în conștiința lumii libere mai rapid. Între cîntecele carcerale și cele de cătănie există multe similitudini, atît în ceea ce privește conținutul, tematica (liberarea, iubirea, viața din cazarmă, abuzurile etc.), cît mai ales în ceea ce privește evoluția de la ignorare la minimalizare, apoi la acceptare, difuzare în lumea liberă și pînă la crearea de festivaluri naționale ale cîntecelor de cătănie. Din acest punct de vedere, cînturile de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ironie cadrele, referindu-se la acele evenimente). Decizia de interzicere a mijloacelor de informare și zvonurile lansate că deținuții vor fi trimiși să lupte împotriva ungurilor care vor să ia Ardealul sau că s-a dat deja un decret de liberare, pe care Ministerul de Interne refuză să-l pună în aplicare au creat climatul de nemulțumire care a aprins scînteia revoltei din 1989. Interzicerea măsurilor de intervenție, chiar și a celor de mutare disciplinară în alte instituții a arestaților rebeli
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prezentat de un ofițer al forțelor speciale, pe etape: 1. crearea unei atmosfere tensionate pe secții (spaima transferurilor iminente); 2. aplicarea severă a regulamentelor (sancționarea excesivă a deținuților și a cadrelor); 3. introducerea unor decizii arbitrare (mai ales legate de liberarea înainte de termen); 4. generalizarea ambiguităților (în ce privește programul zilnic, permanent modificat); 5. lansarea zvonurilor (despre gravele deteriorări ale vieții care vor urma curînd); 6. pregătirea din timp a cadrelor de rezervă; 7. utilizarea presei pentru amplificarea grevei la întreg sistemul carceral
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
data "înjosirii" erau puternic deprimați psihic și moral, deci vulnerabili într-un grad ridicat. Niciodată țiganii nu ajung în situația aceasta; ei sînt însă cei care "spurcă". O dată intrat în această categorie, din ea nu se mai iese pînă la liberare. Bulangiii sînt bătaia de joc a tuturor deținuților. Cu ei nu stă nimeni la masă, pe ei toată lumea îi înjură și îi bate. De eticheta asta nu se scapă nici prin mutarea în altă pușcărie. Numele lor circulă și prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceeiași clasă, o notă distinctă o fac "sifoanele", "jeturile" sau "turnătorii", cei care trag cu urechea și "dau cu ciocul" la cadre și la ofițerul SRI. Izolați de ceilalți membri ai colectivității pentru că se supun autorităților pentru vagi promisiuni de liberare condiționată, ei suportă, de cîte ori se ivește prilejul, bătaia de joc și răzbunarea liderilor. O clasă aparte o formează "impresiile" cei care nu sînt puși la curățenie, care nu fac serviciu pentru nimeni, nu împart pachetele cu nimeni. Termenul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinceră și nedisimulată și una din degetoaiece se eliberează, "văduva" primește vizită și pachet de la liberată. Uneori pachetul e atît de mare că zici că a devalizat tot Mall-ul. Sînt și cazuri în care liberata îi asigură "văduvei" la liberare casă, mașină și o conviețuire pașnică" spune Anca Ionescu, 65 de ani, condamnată la 2 ani de închisoare pentru delapidare 126. Ierarhiile din interiorul pușcăriilor sînt structurate în funcție de tipologia populației încarcerate. După eliberarea deținuților politici din 1964, penitenciarele au fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe cînd pentru femei "agresiunea este o lipsă temporară de stăpînire de sine, provocată de o presiune irezistibilă a sentimentelor de culpabilitate". Există deci o agresiune instrumentală ca mijloc de impunere a puterii și o agresiune expresivă ca formă de liberare a unei tensiuni acumulate. Femeile sînt socializate diferit de bărbați. Reprezentările sociale care ne ghidează comportamentele în viață se bazează, în cazul stresului și agresivității, pe evitarea lor la femei și pe provocarea acestora la bărbați. Încă de mici, băieții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
primește o pedeapsă mai mică decît un preventiv aflat deja în închisoare. Și peste 60% din procesele preventivilor arestați durează mai puțin de 15 minute, apărarea durînd în mai bine de 90% din cazuri mai puțin de 5 minute. Acceptarea liberării pe cauțiune pînă cînd cazul este definitivat ar rezolva problema supraaglomerării și ar fi în concordanță cu multe din principiile de bază ale omeniei și decenței. O modificare a legii după modelul american ar suplimenta fondurile la bugetul justiției și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în penitenciar (căci există oameni care au fost arestați pentru fapte făcute cu violență, dar care au în închisoare un comportament pozitiv) produce situații nedrepte, "periculoșii" nefiind scoși la muncă în exterior, lucrul acesta avînd impact asupra deciziei comisiei de liberare condiționată. Tot ei sînt scoși la plimbarea zilnică numai cu echipa de intervenții după ei, uneori cu cătușe la mîini în timpul plimbărilor sau al deplasărilor de la un punct la altul, cărînd cu mîinile legate baxuri de apă minerală sau pachetele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aparțin unei categorii sociale instabile, care-și schimbă adesea locuințele, serviciile, preocupările. Încadrarea în programele școlare este limitată pentru anumite categorii de deținuți: pentru cei aflați la izolare, pentru preventivi, pentru cei cu pedepse mici, pentru cei aflați în pragul liberării etc. Aceste limitări încalcă principiile reeducării și ale accesului la învățămînt. Oferta educațională săracă (profesori puțini sau slab pregătiți, ore de curs înlocuite de activități lucrative diverse, absența manualelor și a minimelor dotări didactice, programarea cursurilor la ore nepotrivite seara
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
organizarea propriu-zisă de expoziții; materiale și jurnaliști pentru realizarea studiourilor tv și/sau radio; donații de cărți, reviste și ziare; programe de alfabetizare (în penitenciarele unde nu a existat posibilitatea angajării de către penitenciar a unui profesor); programe de pregătire pentru liberare; programe de asistență juridică; programe de pregătire profesională (învățarea unei meserii noi pentru reintegrare post-liberare); programe de asistență religioasă; donații pentru deținuții necăutați; programe de asistență pentru deținuții cu familii, în special pentru rezolvarea problemelor copiilor; evenimente organizate cu ocazia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
felul de persoane civile, care îi pot ajuta uneori benevol, dar de cele mai multe ori contra cost să obțină o serie de bunuri sau informații prețioase: un pachet de țigări, de cafea, un ziar, uneori chiar un loc de muncă după liberare. În plus, scoaterea la muncă se soldează cu reducerea unor zile de pedeapsă, favorizînd astfel eliberarea înainte de termen, iar plata unei treimi din salariu permite acumularea unei sume de bani utile în momentul părăsirii închisorii Din aceste considerente, unele penitenciare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șterge mirosul de închisoare care le intrase în piele. Se duceau apoi la vorbitor, unde îi aștepta cineva din familie și-și aduceau hainele civile. Se ferchezuiau, se pieptănau și, plini de ei, pășeau prin curtea închisorii expunîndu-și hainele de liberare."233 Alți indicatori privind serviciile Civilizația unei instituții sporește pe măsura calității și diversificării produselor și serviciilor pe care le oferă, precum și prin mijloacele moderne pe care le utilizează în acest scop. Orice civilizație implică schimbări în mai multe domenii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fost încălcate drepturile deținuților. Înăsprirea Codului Penal, prin acordarea unor pedepse tot mai lungi pentru diverse infracțiuni și prin absența altor mijloace de sancțiune neprivative de libertate, a declanșat un fenomen de suprapopulare a penitenciarelor. Refuzul acordării concediilor penitenciare, a liberărilor pe cuvînt, a utilizării la munci în folos comunitar a făcut ca sistemul carceral să se îndepărteze tot mai mult de lumea civilizată. Menținerea vreme îndelungată a legii 23/1969 a făcut inutil orice demers refomator inițiat de unii angajați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
utilizarea lui în rapoartele Adunării generale a Consiliului superior al Administrației Penitenciarelor franceze, banalizarea desemnînd condițiile generale ale vieții de detenție. Ulterior, termenul a căpătat alte semnificații, în special pregătirea deținutului pentru lumea din afară, depenalizarea și decarcerarea arestatului în preajma liberării (cf. Jean-Hervé Syr, Punir et rehabiliter, Éditions Économica, Paris, 1990). Prefer însă semnificația inițială, cea de activitate ajunsă în stadiul rutinei, al obișnuitului. Astfel, turnătoria dintre deținuți este un exemplu al banalizării penitenciare, ca și loviturile aplicate de către mascați, furturile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd împotriva deținuților respectivi se preconizează a fi decise sancțiuni mai puțin severe. Dat fiind faptul că pedepsele disciplinare, chiar și cele mai puțin severe, au consecințe asupra situației deținuților, inclusiv atunci cînd sînt luate în discuție cererile acestora de liberare condiționată, APADOR-CH a considerat constant că audierea de către comisie a deținuților în fapt, posibilitatea lor de a se apăra cu privire la învinuirile care li se aduc prin "rapoartele de incident" se impune în toate cazurile" (APADOR-CH, Raport anual 2002, pe www
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Rică, prea marea intimitate cu suferința umană îl împiedicase să se lase pleoștit de sentiment, cumva imunizându-l, fortificându-l și împingându-l în schimb să-ntindă inspirat mâna către buzunarul domnului de-alături, sponsorul nolens al voiajului său de liberare. Aaa, dumnealui venise la expoziție să pătrundă subtilitățile mizeriei braziliene revelate de arta fotografică... Da, da... Ei, și uite că mizeria sărise afară din rama în care somnola, ca o jivină afurisită, și-l mușcase veridic de venit, pătrunzându-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop ,,de a cultiva umanitatea din fiecare om”, respectiv natura sa morală înnăscută, ,,totodată liberarea treptată a elevului de tot ce se așază în calea libertății lui interne și întăririi acestei libertăți.” Anton Velini (1812-1873) rămâne unul dintre primii pedagogi români care a făcut din știința pedagogică principala sa preocupare teoretică și practică. Doctor în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la fel de vinovate de lipsa măsurii : Danaidele, care refuză însoțirea cu vreun bărbat, și egiptenii dornici să le impună nunta cu forța. Piesa este mai puțin relevantă pentru exegeta convinsă că actul dramatic nu poate crește decât prin înfrângerea determinismului și liberarea eroului (p. 63). Având în centru evenimente contemporane din războaiele medice, inadecvate idealizării de vreme ce lipsesc perspectiva în timp și mijloacele de transfigurare a realității, Perșii înfățișează victoria grecilor asupra năvălitorilor asiatici din perspectiva celor înfrânți, durerea acestora conferind istorisirii coloritul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Se despărțiră îndesându-și chipiele pe capetele înfierbântate ca niște oale sub presiune. Locotenentul își petrecu noapte, bătând cu pasul sectorul, controlând patrulele, vorbind cu soldații. Mulți aveau neveste și copii și vedeau cum li se amână și mai mult liberarea: "O să fie război, domnule locotenent?" Războiul începuse deja, dar locotenentul încă nu era convins: Nu, nu cred, dar trebuie să fim gata..." Faptele i-au dat dreptate. Nici de data asta n-a fost nimic, chiar dacă alerta maximă a ținut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
constituționale. Singură Epoca povățuiește răbdare și așteptarea cu încredere. A doua zi după formarea noului cabinet, guvernul dă ordin ca N. Fleva, N. Filipescu și ceilalți arestați de la 15 martie să fie eliberați din Văcărești. De îndată ce s-a răspândit știrea liberării, grupuri de oameni din toate stările sociale au început să pornească, care pe sus, care pe jos, spre Văcărești. Ziua era frumoasă și câmpul înverzit. Întovărășit de mai mulți camarazi și ziariști, am mers pe jos până la poalele dealului. Preumblare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
colo, scoarța asta e furată de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare. Se face cercetare și se cere liberare din ocnă a celor osândiți pe nedrept. Doi au murit de muncă și de inimă rea; numai unul, numitul Vacă, mai trăiește. El este liberat. Ajuns în București este prezentat d-lui Constantin Dissescu, pe atunci ministru al Justiției. D.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]