1,597 matches
-
sensul muncitorului, care e cel puțin la fel de inteligent și util ca inginera. Un caz special din punct de vedere propagandistic îl reprezintă Salutări de la Agigea (1984). Pentru a întări îndemnul la muncă patriotică pe șantierul de la Canalul Dunăre - Marea Neagră adresat liceenilor, sunt inserate diegetic, la televizor, secvențe din Răsună valea (1950). Apelul la resursele propagandei filmate din perioada stalinistă acută e semnificativ pentru „arcul peste timp” al propagandei care se închide în ultimii ani ’80. Filmele pe teme sătești au ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
străinătate sînt cu precădere modalități de comunicare a mesajelor cu țintă internațională, dar și internă. Acestora li se adaugă gesturile cu forță simbolică, precum participarea la manifestațiile de masă cauzate de profanarea cimitirului din Carpentras sau chiar audiența acordată conducătorilor liceenilor în cursul evenimentelor din noiembrie 1990. Cu toate acestea, pentru marele public, logica funcționării ține de aspectul pe care tocmai îl vom analiza, adică de participarea la un eveniment sau de organizarea unui pseudo-eveniment care creează actualitatea prin declanșarea acoperirii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ca nume colhozurile sovietice. Rezultatul imediat a fost acela al unei mișcări de rezistență îndârjite a țăranilor, care pierdeau astfel un drept abia câștigat, și care se aliază cu militarii deblocați din armată în aceeași vreme, cu tineri studenți și liceeni care nu se putea împăca cu regimul: așa s-au constituit principalele grupări de partizani anticomuniști din munți, a căror mișcare atinge un punct culminant la începutul anilor '50, dar care rezistă, în ciuda represiunii sălbatice, până după 1960. Pe de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
membru al grupului lui sau ei de referință. Spre exemplu, un tânăr sau tânără din anii terminali ai liceului nu trebuie să fie neapărat într-o universitate ca să se raporteze la grupul de studenți ca un grup de referință. Mulți liceeni din anii terminali au manifestări comportamentale specifice studenților. Acest lucru se întâmplă în cazul socializării anticipatoare învățarea din timp a comportamentelor și atitudinilor corespunzătoare care vor fi cerute pentru unele roluri sociale viitoare. Grupurile de referință pot fi elemente foarte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că în România, despre șomaj, se vorbea puțin în prima jumătate a anului 1990 și numai ca posibilitate, ca apoi, în anii următori, numărul articolele legate de această problemă să crească mereu. Să luăm în considerare problema educației. Dacă numărul liceenilor din țară care nu trec examenul de bacalaureat însumează doar câteva procente, atunci explicația trebuie căutată în cea mai mare parte în modul în care respectivii au învățat. Dar dacă avem de-a face cu circa o treime din numărul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care nu trec examenul de bacalaureat însumează doar câteva procente, atunci explicația trebuie căutată în cea mai mare parte în modul în care respectivii au învățat. Dar dacă avem de-a face cu circa o treime din numărul total al liceenilor care au căzut la acest examen important, iar mass-media are drept cap de afiș mult timp această situație, atunci mai mult ca sigur că este vorba de o problemă socială care afectează sistemul de învățământ, părinții, tinerii și, bineînțeles, societatea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
atât o "politică a regretului" cât mai curând o "politică a revanșei" (Rusu, 2013a). La fel ca și în cazul Raportului Wiesel, Raportul Tismăneanu a fost urmat de introducerea unui curs opțional intitulat " O istorie a comunismului din România" destinat liceenilor, desfășurat pe baza manualului cu același nume (Dobrincu et al., 2008). Confruntându-și fățiș propriul trecut prin cele două Rapoarte, societatea românească s-a înscris în corul "statelor părerii de rău" care și-au exersat deja retorica regretului sub imperativul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
constată că, profilul liceului nu determină modificări ale comunicării gestuale în relația cu elevii, cu o singură excepție legată de modul de manipulare a materialelor didactice, aceasta depinzând de înclinațiile tehnice ale subiecților. Autoarea atrage atenția și asupra competenței observatorilor liceeni, aducând, în favoarea acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini nu doar profesorul, ci, mai ales, relația acestuia cu ei. Multe dintre concluzii se înregistrau în timpul elaborării tezei de doctorat în filozofie, domeniu ce a obligat candidata de atunci să opteze
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
95 de profesori din Liceul Industrial, 75 de profesori din Liceul de Artă și 57 de profesori din Liceul Pedagogic) am selectat cu ajutorul Chestionarului adaptării la stres și a Testului arborelui 100 de profesori, pentru a putea fi observați de liceenii lor, astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și a Testului arborelui 100 de profesori, pentru a putea fi observați de liceenii lor, astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de observatori liceeni pentru cei 100 de profesori observați. Metoda de selectare a lotului final (100 de profesori) a fost cea a eșantionării stratificate randomizate, după următoarele criterii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de observatori liceeni pentru cei 100 de profesori observați. Metoda de selectare a lotului final (100 de profesori) a fost cea a eșantionării stratificate randomizate, după următoarele criterii: 1) reactivitatea la stres: accentuată scăzută; 2) gradul didactic: definitivat grad didactic II grad didactic
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
II grad didactic I; 3) vechimea în învățământ: sub 5 ani 5-15 ani peste 15 ani; 4) profilul liceului: industrial artă pedagogic. Deoarece am urmărit să studiem cum sunt influențate gesturile de reactivitatea la stres a profesorilor în relația cu liceenii, am selectat din lotul final de subiecți 50 de profesori cu o reactivitate accentuată la stres și 50 de profesori cu o reactivitate scăzută la stres, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să consemnăm ,,tabloul gesticii" unor profesori diferiți cu ajutorul liceenilor, iar analiza și interpretarea datelor ne-au condus către o grupare aproximativă a acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" alcătuită din zece categorii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu un singur ,,X", la fiecare categorie a grilei de observare, itemul (gestul) cel mai frecvent întâlnit la profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a permis culegerea datelor relevante pentru ipotezele cercetării noastre și anume stabilirea frecvenței de apariție a anumitor gesturi ale profesorilor, precum și efectul acestora asupra liceenilor. b) Descrierea metodelor de prelucrare statistică. În cadrul cercetării noastre, acestea au fost următoarele: Bateria de Testare Soft RQPlus este un sistem informatizat pentru testarea psihologică care ne-a ajutat să analizăm statistic rezultatele obținute la ,,Chestionarul de adaptare la stres
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația profesională și umană
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceelor. Pe cât a fost posibil, am încercat să alcătuim grupe omogene pentru fiecare liceu în funcție de aceste variabile. Fiecare profesor selectat pentru a face parte din lotul final de subiecți observați de liceeni a primit un cod (număr) în vederea aplicării grilei de observare. Cea de-a doua etapă a cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lotul final de subiecți observați de liceeni a primit un cod (număr) în vederea aplicării grilei de observare. Cea de-a doua etapă a cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora pentru comunicarea gestuală. Prin activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de observare; 5) responsabilitatea liceenilor în completarea grilei de observare; în această etapă, am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" cu scopul de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" cu scopul de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de patru luni, fiecare profesor fiind observat de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu. Am remarcat faptul că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de patru luni, fiecare profesor fiind observat de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu. Am remarcat faptul că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În acest sens, testul Chi-Square ne-a ajutat să calculăm coeficientul de corelație Pearson Chi-Square și, pe baza analizelor statistice, să constatăm faptul că: a) se înregistrează diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor privind comunicarea gestuală cu liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitatea la stres a profesorilor privind comunicarea gestuală cu liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]