1,716 matches
-
Conducul) este legat de Dunăre printr-un canal navigabil, denumit „Canalul Bîstroe”. Limanul Sasîk este complet separat de Marea Neagră printr-o limbă de nisip cu lățimea medie de 0,5 km, care a fost inițial tăiată de o portiță. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogălnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie. Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,7 la 3,0 g/litru. Predomină sărurile
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de sulfat de magneziu (MgSO), clorură de sodiu (NaCl) și clorură de magneziu (MgCl). În anul 1978, în cadrul planului de irigații Dunăre-Nipru, a fost construit un dig de nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km), care separă complet limanul de mare, preschimbândul în lac cu apă dulce. Barajul existent în dig este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți), devenind improprie vieții peștilor precum chefalul ("Mugil cephalus") sau scrumbia de mare ("Alosa maeotica"), care, anterior, se reproduceau în acest liman, iar apa a rămas prea sărată pentru irigație, ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Având în vedere acest context, și în legătură cu încetarea construirii sistemului de irigații Dunăre-Nipru, au fost propuse mai multe proiecte de readucere a
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
iar apa a rămas prea sărată pentru irigație, ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Având în vedere acest context, și în legătură cu încetarea construirii sistemului de irigații Dunăre-Nipru, au fost propuse mai multe proiecte de readucere a limanului Sasîk la starea naturală inițială (reconstruire ecologică), dar acestea nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei de fonduri. În anul 1996, limanul Sasîk a fost totuși înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și în legătură cu încetarea construirii sistemului de irigații Dunăre-Nipru, au fost propuse mai multe proiecte de readucere a limanului Sasîk la starea naturală inițială (reconstruire ecologică), dar acestea nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei de fonduri. În anul 1996, limanul Sasîk a fost totuși înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971). În 1998, suprafața protejată a fost extinsă la 262 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
au fost puse în aplicare din cauza lipsei de fonduri. În anul 1996, limanul Sasîk a fost totuși înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971). În 1998, suprafața protejată a fost extinsă la 262 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar. Lacul Șagani este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lipsei de fonduri. În anul 1996, limanul Sasîk a fost totuși înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971). În 1998, suprafața protejată a fost extinsă la 262 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar. Lacul Șagani este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar. Lacul Șagani este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km², care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km², care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km², care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km², care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim situat pe teritoriul Raionului Tatarbunar și este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim situat pe teritoriul Raionului Tatarbunar și este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim situat pe teritoriul Raionului Tatarbunar și este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din Sistemul de lacuri Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanu Alibei face parte din
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
teritoriul Raionului Tatarbunar și este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din Sistemul de lacuri Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanu Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul are o formă relativ rotundă, fiind legat la sud-vest de limanul Șagani și de Lacul Caraceauș, iar la est de Limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Tatarbunar și este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din Sistemul de lacuri Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanu Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul are o formă relativ rotundă, fiind legat la sud-vest de limanul Șagani și de Lacul Caraceauș, iar la est de Limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din Sistemul de lacuri Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanu Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul are o formă relativ rotundă, fiind legat la sud-vest de limanul Șagani și de Lacul Caraceauș, iar la est de Limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari liman din Regiunea Odesa, având o suprafață de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lacuri Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km². Limanu Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul are o formă relativ rotundă, fiind legat la sud-vest de limanul Șagani și de Lacul Caraceauș, iar la est de Limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari liman din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km². Are o lungime de 18 km, iar
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]