2,115 matches
-
rău oamenilor, a luat cu el o fetiță de patru ani când a venit să-l ia pe fratele tău și să-i hăcuiască rotulele. Da’ ce, era ziua În care-și lua cu el la lucru nepoțica? Cameron Își linse buzele crăpate și spuse: — Pot doar să vă spun ce s-a-ntâmplat, pentru a douăzecea oară. Se descurca neașteptat de bine. Ca și cum nu era primul interogatoriu la poliție pentru el. Ca și cum gândise totul de dinainte. Numai că nu exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spre popoare; ele vor aduce înapoi pe fiii tăi în brațele lor, și vor duce pe fiicele tale pe umeri. 23. Te vor hrăni împărați, și împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu fața la pămînt înaintea ta, și vor linge țărîna de pe picioarele tale, ca să știi că Eu sunt Domnul, și că cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi dați de rușine." 24. " Se poate lua prada celui puternic? Și poate să scape cel prins din prinsoare?" 25. "Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și amintiri ale copilăriei sale.) Un subsol Într-o penumbră maladivă, În fumul țigării și al miasmelor de vin; scene jalnice cu certuri de familie, bătăi, urlete, plînsete cu sughițuri; ploșnițe plesnind sub torța hîrtiei de ziar, pe cînd flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe cînd copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la rădăcina smocurilor de păr bălai sau negru ciorchini de lindini; mîinile puhave ale mamei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
doamna, de fapt, corect, domnișoara Goldberg, că era o femeie cu o „inimă de aur“. Dacă avea o „inimă de aur“ (Îi șopti Hana soră-sii), atunci de ce nu se măritase, de ce nu-și găsise un bărbat care să-i lingă blidul cu linte! Miriam era de acord, fără cuvinte, și clipi din ochi În semn de Încuviințare: ăsta era adevărul - domnișoara Goldberg era o plicticoasă bătrînă Fräulein! Asta era. La școală Însă... În regulă, doamna profesoară era frumoasă, tînără și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
or să-i spună mamei că le dezamăgiseră tabla, băncile. Erau niște copilării, care totuși ar fi durut-o pe mama. Dar În ce-o privea pe Fräulein Goldberg, eh, aici era altceva! Vor trebui ca tot anul școlar să lingă cu pîine farfuria? Ce sens avea? De acord, odaia lor era ca „o cutie“: un pat comod, cu cearceafuri apretate, cu perne moi și calde, fereastra dădea Într-o grădină cu flori și tufe de liliac, totul ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
făcut o grimasă, Întrebându-se cum i-ar fi sunat o asemenea laudă lui Froggy Parker. — Da, a continuat Beatrice pe tonul acela tragic, am avut vise, viziuni uluitoare. Și-a apăsat ochii cu palmele. Am văzut râuri de bronz lingând maluri de marmură, păsări gigantice Înălțându-se În eter, zburătoare pestrițe cu penaj fosforescent. Am auzit o muzică nepământeană și o izbucnire de trompete barbare... Cum? Amory chicotise. — Ce-ai spus, Amory? — Am spus, continuă, Beatrice. — Asta a fost tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
blocurilor albe, despicând lumina lunii În câteva secunde Înfricoșate, iar o dată rupând-o la fugă, stângaci și Împiedicat. S-a oprit brusc din alerga. Trebuia să-și păstreze cumpătul, Își spuse el. Buzele i se uscaseră și și le-a lins. Dacă s-ar Întâlni cu un om bun... mai erau oameni buni pe lume sau locuiau acum cu toții În blocurile albe? Oare fiecare om era urmărit În Întuneric? Dar dacă ar Întâlni un om bun, care să Înțeleagă ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s-a lăsat, dintr-o dată pe vine lângă un gard, gâfâind extenuat. Pașii din față s-au oprit și a auzit cum cineva Își muta ușor greutatea de pe un picior pe celălalt, cu o mișcare continuă, ca a valurilor care ling docul. Și-a prins fața În palme, acoperindu-și cât a putut de bine ochii și urechile. În tot acest timp nici nu i-a trecut prin cap că ar putea fi beat, că poate delirează. Avea o percepție vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dracilor. Văzu că Mickey începe să fiarbă la foc mic - nările umflate, fălcile încleștate, privirea căutând ceva să spargă - și îi întinse paharul pe jumătate plin cu Bloody Mary, lăsat pe masă de Stompanato. Cohen luă o gură și își linse un solz de lămâie de pe buze. — Varsă tot. Acum! Buzz zise: — Masculul feroce al lui Lucy îl stoarce de-o vreme pe Solly pentru niște poze murdare de-ale gagicii. Eu i-am tăiat puțin macaroana. L-am cam bruscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Mickey, trebuie s-o lași moartă! Ai prea mult de pierdut. Aranjează-i lui Lucy un cuib undeva unde grecul să n-o poată găsi. Ceva cușer. Cohen ridică mâna de pe masă, își scutură cioburile de sticlă din palmă și linse zeama de lămâie de pe degete. Cine mai era băgat în afacere, în afară de grec? Buzz arătă spre ochii lui, acolitul fidel care nu minte niciodată. Se gândi la doi amărâți pe care-i gonise din oraș pentru că atentaseră la carnețelul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
reflectorului și simți cum i se prelinge sudoarea pe burtă. O voce strigă „Ieși afară-n mă-ta!”, fiind urmată de aplauze și de o aripă de pui pe jumătate mâncată, ce ateriză în spatele lui Danny. Saxofonistul îi zâmbi, își linse muștiucul și trase cu ochiul. Danny rezistă tentației de a-i îndesa instrumentul pe gât și ieși rapid din club pe una din ușile laterale. Răcoarea aerului îi îngheță transpirația și-l face să tremure. Neoanele pulsatorii îi rănesc privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Dan Upshaw. Ai putea începe cu câteva informații despre ei. Conklin spuse: — Pot mai mult de-atât. Se duse la cușca unui câine pătat și trase zăvorul. Bestia o zbughi afară, izbindu-se de gard cu labele din față și lingând apoi sârma. Danny se lăsă pe vine și îi scărpină botul, iar printre degete îi alunecă o limbă lungă și roz. — Bravo, băiatu’, bine, băiatu! Acum era sigur că teoriile lui Layman nu erau decât niște teorii. Booth Conklin se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Violu’ ăsta îi place să și-o frece de picioarele oamenilor și nu vrea decât să-ți ude pantalonii. Văru-meu, Wallace, i-a zis Violu’, pentru că se suie pe orice cu gânduri rele. Jos, Violu’, jos! Câinele continua să-i lingă degetele lui Danny. Booth Conklin îi arse una peste fund cu lemnul. Violu’ scheună, se dădu înapoi și se lăsă pe spate, frecându-și spinarea pe pământ, cu toate cele patru labe zvâcnindu-i în aer. Danny își simți pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
carnete de sindicalist, de autorizația să le facă mizerii altora și să creadă că rahatul lor nu pute. Oare am eu dreptate sau Eleanor Roosevelt e lesbi? Dudley Smith râse cu zgomot. — Și zău că tare-i mai place să lingă prin păr! Am auzit că-i place și carnea mai tuciurie. Și știm cu toții despre slăbiciunea răposatului Franklin pentru terrieri negri pitici. Domnule Gerstein, locotenentul Considine și cum mine am vrea să vă mulțumim pentru contribuțiile aduse la cauza noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ceva de la el amintea de băieții chipeși din fotografiile lui Claire De Haven. Vocea îi era de bariton. — Dă-o peste cap și scuipă tot ce știi, Vincent. Destăinuiri. Confesiuni. Requiescat en pace. Scoppettone bău apa cu nesaț, apoi își linse buzele. — Ești catolic? Upshaw se așeză pe scaunul din fața deținutului. — Nu sunt nimic. Mama e la Martorii lui Iehova, iar tata e mort - exact cum vei fi și tu când Jack D. o să afle că ai dat iama la furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vâscos și auriu. Tricou Murdar chicoti și culese grămăjoara de mărunțiș și hârtia de cinci. Tricou Curat luă un băț de la o înghețată, îl ridică pe învingător din cutie și îl puse pe scoarța copacului de lângă bancă. Gândacul rămase locului, lingându-și antenele. Buzz zise: — Dublu sau nimic - pe un truc pe care l-am învățat în Oklahoma. Tricou Curat întrebă: Un truc belit de polițist? Buzz își scoase bastonul, balansându-l de curea. — Ceva de genu’ ăsta. Am și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
face pielea de găină pe brațe, apoi își trecu mâinile peste părțile pe care Buzz și le ura: burta ca un pepene, chiflele de la șolduri, cicatricile tăieturilor de cuțit care se pierdeau în părul de pe piept. Când începu să-l lingă acolo înțelese că n-o deranjau. O ridică în brațe, ca să-i arate cât era de puternic - picioarele mai-mai că îi cedară -, apoi o așeză pe pat. Ieși din pantaloni și din chiloți, transpirat bine de tot, se întinse lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
luă sânii în mâini și o ciupi de sfârcuri, amintindu-și ce îi spuseseră toți polițiștii despre vedeta de la Burbank Burlesque. Audrey scotea sunete diferite la fiecare parte din trupul ei pe care o atingea. Când o sărută și o linse între picioare, obținu cel mai grozav sunet. Sunetul crescu tot mai mare, mai mare și mai mare. Picioarele și brațele femeii începură să zvâcnească. Excitarea aceea nebună îl aduse și pe el în pragul exploziei, așa că o pătrunse, ca să participe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și Tommy Dorsey răsună prin sistemul de amplificare al școlii. Susan Leffert îl scoate din sala de sport, ademenindu-l cu un borcan de șnaps, și îl duce în vestiarul băieților. Acolo fata încearcă să-i desfacă nasturii de la cămașă, lingându-l pe piept și mușcându-l de păr. El se străduiește să se entuziasmeze, zgâindu-se la corpul lui din oglindă, dar continuă să se gândească la Tim. Asta-l face să se simtă mai bine, dar îl și doare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
rol de dur. — Loftis, nu cred că ai omorât pe cineva. Dar cred că ești băgat până-n gât în alte chestii - și nu mă refer la politică. Vrem să-l prindem pe asasin, iar tu ne vei ajuta. Loftis își linse buzele și își împleti degetele. Mal își atinse cravata: dă-i bătaie. Buzz întrebă: — Ce grupă de sânge ai? Loftis spuse: — Zero unu. Asta e și grupa de sânge a asasinului, șefu’. Știai? — E grupa de sânge cea mai răspândită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
declarat că nu mă mai număr printre suspecți. Amicul meu e mai delicat. Cunoști un trombonist pe nume Marty Goines? — Nu. — Pe Duane Lindenaur? — Nu. — Pe George Wiltsie? Semnal: Loftis își încrucișă picioarele, apoi și le desfăcu iarăși și-și linse buzele. — Nu. Buzz zise: — Nu pe dracu’! Varsă tot! Am zis că nu l-am cunoscut niciodată! — Atunci de ce vorbești despre el la timpul trecut? — O, Doamne... Mal îi arătă două degete, apoi își puse mâna stângă peste pumnul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și eu îmi rumegam amărăciunea, căci Domnul mă părăsise pe mine și toate visurile mele. Aveam sentimentul că între cei trădați și cel părăsit se legase în sfârșit o prietenie în care parcă ne îmbărbătam unii pe ceilalți și ne lingeam rănile. Simțeam între mine și acești japonezi o apropiere sufletească dincolo de cuvinte. Mi se părea că între noi se născuse o legătură strânsă cum nu mai simțisem niciodată. Recunosc că până atunci întrebuințasem o mulțime de șiretlicuri, încercasem să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
legat de pariul cu mine, de-ai învinge pe cei ce-au tot vrut să mă elimine, ținându-mă la distanță, umilindu-mi familia, uneori, inși aflați pe atunci în funcții decizionale, acum atinși de uitare și boli, ori încă lingând ultimele blide ale cripto și neocomuniștilor, aș pleca în orice clipă din Botoșani, dar, în aceeași clipă m-aș întoarce. Am avut dese încercări de-a pleca, însă am rămas, având în spinare un proiect, ori o iluzie care-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Iadul postnatal sufletul femeii. Femeia n-a zis nu, însă a pus o condiție: să facă bine dracul și să-i frece un fir de păr până acesta va sta drept, drept. S-a apucat bietul încornorat de frecat, de lins, de împins, de tras firul de păr și cu cât îl sucea și răsucea mai tare, cu atât firul se făcea mai creț, se încovriga de nu mai știa bietul cum s-o dreagă. Normal că Sarsailă a lăsat baltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mângâiat. De nemângâiat este jurnalistul! Ăsta mușcă și în somn! Nu a văzut și nu a înțeles nimic! Chiar cred că în imberba-i sclifoseală de peste "canal" ar fi preferat ca atât ciobanii, cât mai ales câinii, să-i lingă foaia și pixul și în final să îl declare "cetățean de onoare" al stânei pe care domnia sa și-a propus să cultive orhidee... Dacă vii în Maramureș doar pentru a-ți exhiba frustrările regale, vii de... futu-i pomana. Maramureșul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]