2,404 matches
-
dascălilor luminiști Gr. Maior, L. Moschonas, S. Caliani, I. Lemeni, T. Cipariu, I.M. Moldovan, N. Pauleti ș.a. Posesori ai unor veritabile colecții de carte europeană, profesorii Blajului circulă în spațiile culturale învecinate sau mai îndepărtate spre a crea acel univers livresc de tip enciclopedic atât de necesar în descătușarea spiritelor. Ei întrețin legături cu Buda, Viena, Lemberg, Kiev, București, Râmnic, Galați, cu învățații greci, cu mediile universitare italiene. Prin Gh. Șincai se stabilesc contactele cu Buda, prin Grigore Maior cu Viena
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ne spun însemnările manuscrise - dinspre Kassa (Kosice) spre localitățile Transilvaniei. După ce am enumerat câteva nume și opere ale epocii reformismului, cu ideile ce au provocat prima mare mutație de conștiințe (departe însă de a readuce în paginile de față tabloul livresc uimitor pe care-l oferă fondul lui Batthyăny), să trecem la difuzarea noilor teorii ale luminilor, ecoul tuturor acumulărilor. În ciuda opreliștilor, bibliotecile secolului al XVIII-lea răspund, cu atât mai mult în acest caz, nevoii de receptare. Ne-am oprit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
valoare, util în definirea noțiunii de națiune română. Cu certitudine, Meheși îl citește pe Cantemir în anii în care participă la redactarea colectivă a Supplex-ului, alături de Ioan Para, Samuil Micu, Petru Maior, Ignatie Darabant, Ioan Piuariu Molnar, Gheorghe Șincai. Spectacolul livresc oferit de fondul Batthyăneum este ilustrativ nu numai pentru centrul cultural-administrativ al cetății Alba Iulia, nu doar pentru cercul studios din jurul lui Batthyăny Ignăc. El este, fără exagerare, un important testimoniu al spiritualității transilvănene; este, mai mult decât oricare altă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
larg descris deja -, vom sublinia însă că ele indică, o dată în plus, în această regiune mai mult decât în altele, dubla formă de universalitate de care se lasă atras grupul de cărturari: central-europeană și postbizantină sud-estică. În tot cazul, orizontul livresc va dovedi inutilitatea închiderii, a persistenței în vechile forme de civilizație medievală. Intelectualii români își joacă destinul, iar cartea, favorizând pătrunderea ideilor mari ale Europei, va oferi o atmosferă prielnică genezei omului modern. Din Banat să trecem în Serbia, pentru
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Catalogue des livres français et italiens citat de Eckhardt SĂndor, dar și prin consultarea directă a câtorva exemplare, am fost în măsură sa estimez ce anume se citește la Homona; ce fel de contacte culturale se întrețin și ce preferințe livrești există în mediul aulic maghiar; în sfârșit, cât anume contaminează tezele politice ale veacului starea de suflet și de minte a unei familii nobiliare. În „bibliotheca dominialis” este bine reprezentată fiecare ramură a literaturii franceze originale. Există bibliografii, gramatici, dicționare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a unor gesturi. O anume finețe analitică e detectabilă în conturarea siluetelor de femei. B. pare atras de mitul livresc al „misterului feminin”, dar nu până într-atât încât să nu sugereze că acesta poate fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale, e
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu teza Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale). În singura carte de poezie publicată, Carte de vise, B. este un meditativ melancolic, pendulând între prețiozitatea livrescă a reveriei și ceremonia tandră a notației introspective. Dicțiunea elegantă a poemelor miniaturale, compoziția contrapunctică, atent ritmată, a poemelor ample atestă un simț artistic sigur. În critica literară, debutează cu o culegere de cronici literare, Metamorfozele textului (1996; Premiul Asociației
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
ce pare o întoarcere în Cosmos, marele râu devine pretextul unor amintiri istorice și al unor întâlniri umane cu semnificații etern actuale, în care personificarea naturii grandioase depășește orice „pitoresc” vlahuțian, iar hiperbolizarea senzitiv-sentimentală abia mai amintește uneori de homerismul livresc al lui Calistrat Hogaș. Reporterul-poet recidivează, în circumstanțe istorice diferite, dar în aceeași tonalitate hiperbolică, cu Meridiane sovietice (1953), relatare însuflețită a unei călătorii pe o sută de meridiane, de la Moscova la Vladivostok, cu ample incursiuni în timp, de la Caucazul
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născocire savantă a unui joc intelectual cât se poate de serios. Numeroase trimiteri livrești, mulțimea simbolurilor și a emblemelor fac din acest volum o scriere „cu cheie”, ce poate fi citită „ca un mic tratat de istorie scris cu procedeele prozei lui Borges” (Sorin Titel). Același demers romanesc este folosit și în Castelul Romanului
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
1978), deputat de Gorj în Parlament (din 1992) și redactor-șef al organului de presă „Socialismul” (din 1991). Debutează cu versuri în „Luceafărul” (1960) și în volum cu Topos Atopos (1969). Lirica lui B. e, într-o măsură, de factură livrescă și intenționează recuperarea imagistică a protoistoriei, rescriind mituri sau preluând teme folclorice, dar și motive și figuri consacrate, pe care le prezintă în cheie uneori tezist-ideologică. Tot de factură livrescă, dar în stilul lui Lucian Blaga, este poezia de inspirație
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
1969). Lirica lui B. e, într-o măsură, de factură livrescă și intenționează recuperarea imagistică a protoistoriei, rescriind mituri sau preluând teme folclorice, dar și motive și figuri consacrate, pe care le prezintă în cheie uneori tezist-ideologică. Tot de factură livrescă, dar în stilul lui Lucian Blaga, este poezia de inspirație diversă (meditație, pasteluri) din Ce rămâne (1974). Volumul următor, Augustele iubiri (1976), este alcătuit din trei cicluri de poeme patriotice, scrise în tonalitatea epocii. Sub semnul livrescului declarativ (înrâurit de
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Tot de factură livrescă, dar în stilul lui Lucian Blaga, este poezia de inspirație diversă (meditație, pasteluri) din Ce rămâne (1974). Volumul următor, Augustele iubiri (1976), este alcătuit din trei cicluri de poeme patriotice, scrise în tonalitatea epocii. Sub semnul livrescului declarativ (înrâurit de direcția clasicizantă a lui G. Călinescu) și al apolinismului, volumul În căutarea lui Trophonius (1982) se vrea o epopee a descoperirii eroului mitic, constructor al unui templu al lui Apolo: o aventură a cunoașterii și transgresării limitelor
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
porți uitate (1934). Din simbolismul începutului de veac, revine parcul, rustică devălmășie, în care crinii se învecinează cu sulfina și răsurile, loc salutat cu o ludică reverență, refugiu și pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă un „dar” adversativ, ce deconspiră, în cele din urmă, întregul peisaj ca fiind o
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
ca șoferul preocupat de problema existențialistă a libertății individuale. În proza lui B., atentă la concret, dar cu permanentă deschidere simbolică, se întâlnesc filiera epicii ardelenești tradiționale cu tehnici narative moderne, mânuite cu îndemânare, chiar dacă uneori într-o manieră abuziv livrescă. Roman psihologic cu substrat filosofic, ancorat în actualitatea tranziției prelungite a anilor ’90, Marii fericiți (Prorocul) (2000) este animat - pe fundalul contrastelor dintre capitala levantină și Timișoara cosmopolită, cu nostalgii central-europene - de tensiunea înfruntării unor personaje cu soluții existențiale diferite
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
opuși. Se deviază dinspre grotesc spre burlesc, dinspre baroc spre parodic, dinspre sensul aproximat spre un alt sens aproximat, și se împletesc inextricabil realul cu imaginarul, adevărul cu minciuna, fantasticul cu banalul, tonul farsei cu tonul tragic, artificiul cu autenticitatea, livrescul cu senzorialul, pentru captarea în frază a senzațiilor de diverse feluri B. fiind excepțional dotat. În roman se amestecă anchetatori, voci, limbaje, timp narativ și secvențe temporale, paranteze, digresiuni, puneri în abis. Autorul este la curent cu toate tehnicile utilizate
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
Aceasta înseamnă, s-ar zice, că scriitorul împiedică sensul aparent al faptelor să se fixeze și produce o derută prin care, subiacent, se comunică un sens subversiv despre infernul istoriei. Cartea e și mai barocă, și mai complicată, și mai livrescă decât cea anterioară; se face și mai mult apel la mit, la legendă, la basm. Pe de altă parte, din confuzia voită se desprind totuși nuclee și se organizează opt narațiuni. Cât despre substanță, aceasta urcă din ontologic spre social
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
noi, precum cele din lirica erotică a acestei perioade mature (Metamorfoze, 1963, antologie a liricii sale de dragoste, începând cu volumul de debut). Modalitatea de trăire și literaturizare expresionistă a fost, se dovedește acum, o caracteristică înnăscută, nu dobândită pe cale livrescă, a temperamentului poetei. Ea și-a proiectat, de la adolescență la senectute, stările lirice în elemente cosmice, prin hipertrofierea eului până la recunoașterea lui în toate detaliile lumii. Debutând sub semnul unei vulnerabilități emoționale introvertite, în deceniile ’50-’60 B. și-a
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
la mijloc de drum între jubilație și angoasă. În poemele în vers liber, marcate de un anumit intelectualism și de manipularea „experimentală” a inventarului imagistic, răsună ecouri din Lucian Blaga, dar și din Geo Dumitrescu sau din alte referințe culturale livrești. E vorba de o poezie comună, întru totul conformă orizontului liric al anilor ‘70, nici novatoare, nici conservatoare. Tulburarea naturii (1982) vădește o sinteză echilibrată a celor două maniere conturate anterior. În volumele următoare - Plantele din fereastră (1984), Noima de
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
Luceafărul”. Debutează editorial în 1971, cu volumul Poeme, care va fi urmat de alte câteva cărți de poezie. A colaborat la „Luceafărul”, „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă, niciodată transformată în panică. Trăindu-și cu luciditate destinul, ca pe un dat ce nu poate fi nicicum
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
invenții verbale, expresii argotice, chiar golănești, jonglând totodată cu miturile și eroii sublimi ai literaturii. Grimasa ironică e îmblânzită de melancolie. Versurile de album, romanța, cronica rimată, grandilocvența ori accentele pastorale sunt mimate ingenios. Poza bufă de François Villon - epicureu, livresc și boem, actualizat prin minulescianism și modernism, reușește să comunice plăcerea de a nu mai putea trăi decât făcând literatură, iar versurile celebrează indisociabil iubirea de viață și iubirea de literatură: „La Iasnaia Poliana-i un spațiu osebit / Pios ca o
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor). Cartea adoptă formula romanului senzațional, prelucrată în spirit parodic, ludic, prin activarea unui întreg arsenal de documente, scriituri, strategii textuale, referințe livrești, atitudini auctoriale. Un roman al scrierii romanului însoțește ca o umbră istorisirea propriu-zisă. Între Banat și Chicago sau Viena se țese istoria Anei din Comloș, devenită Sage după emigrarea în SUA, unde, intrând în lumea interlopă a anilor ‘20-’30
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a ajuns să se lămurească și să se desprindă de abstracțiunile inculcate de bune lecturi. Anumite contribuții de slavistică a adus B. prin punerea în circulație
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
Identitate (1970), Suflet în spațiu (1973), Ferigă sub stâncă (1975), Uimitorul răstimp (1977), Rug de septembrie (1979), Sărbătoarea nimănui (1980; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei), Flacăra zăpezii (1981), Noaptea cailor (1984), Umbra focului (1986). Poezia cultivată de C. este cerebrală, livrescă, aparținând unui intelectual subtil, elevat. Lipsită însă de originalitate, ea se datorează mai ales „amintirilor” literare ale autorului și mai puțin propriei sale sensibilități. Tocmai de aceea, unii exegeți au evidențiat ermetismul său de tip barbian, iar alții, „nostalgia epigonică
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi ale distrugerii”, unde timpul pare că s-a oprit, descoperă cu înfrigurare „ideograme ale veșniciei”. În „țara umbrelor” deznădejdea nu-l covârșește pe căutătorul de esențe
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
paradisul artificial al visului (Demon negru, Diamant negru, În largul mărei). Recuzita simbolismului era folosită din plin pentru o lume „din flori, din vise și parfume, din armonii”. Primitivismul, pe care i-l aprecia Macedonski, nu este lipsit de reminiscențe livrești, clasice. În afara încercărilor simboliste - nici aici clișeele nu au putut fi evitate, dar uneori apare și licărirea câte unui stih deosebit -, C. este un intimist șters, lipsit de suflu liric. De remarcat ritmul nervos al versului în Velocipedul. În teatrul
CANTILLI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]