9,030 matches
-
două surori, pe care Tony Tanner le caracterizează după cum urmează: "Marianne [...] "detestă orice formă de ascundere", iar Elinor [...] este dispusă să-și controleze sentimentele personale în interesul păstrării unei anumite ordini în cadrul păturilor sociale". Nu este întîmplător faptul că Tanner localizează problema centrală a romanului în acest punct: "Cît de mult din lumea interioară a unui individ ar trebui să fie exteriorizat în interesul vitalității personale și al sănătății psihice; și în ce măsură ar trebui lumea exterioară să aibă voie să forțeze
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
etice, precum " Se ridică de la masă" (Schwere Stunde) nu sînt "tolerate" în textele neliterare 392. Cu alte cuvinte, începuturile narative precum acestea sînt posibile doar în textele ficționale. Această descoperire aduce mai multe dovezi referitoare la faptul că modurile narative localizate în vecinătatea polului personajului-narator al cercului tipologic diferă în structura lingvistică și de cele care se găsesc în vecinătatea polului reflector. Începuturile narative conduse de un personaj-narator nu se disting de începuturile similare ale textelor non-ficționale; pe de altă parte
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dintre părțile narative și dialoguri, adică părțile non-narative din roman, fluctuează considerabil de la o operă la alta. Într-un număr semnificativ de povestiri și romane, dialogul ocupă, de departe, cea mai mare parte a textului. Operele de acest tip sînt localizate pe cercul tipologic aproximativ la jumătatea distanței dintre situația narativă auctorială și cea personală. Prezența naratorului auctorial se reduce la indicații regizorale scurte, dar nu apare la nivelul acestora nici un mediu personal. Prezentarea decurge doar dintr-o perspectivă externă. Cîteva
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acela al naratorului la persoana întîi periferic. Acest tip de narator se distinge de naratorul la persoana întîi aproape autobiografic din faza ce urmează pe cercul tipologic, în primul rînd prin poziția sa în relație cu întîmplările narate. El este localizat la periferia întîmplărilor narate și rolul său este acela al unui observator, al unui martor, biograf, cronicar, dar nu cel al eroului care se află în centrul evenimentelor. Acest rol permite, de asemenea, formele cele mai variate de participare la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de eul care trăiește. Personajele la persoana întîi ale lui Beckett vegetează pînă spre dezintegrare existențială, o dezintegrare care poate fi de asemenea observată în absența unei distanțe dintre eul narator și eul care trăiește. Romanele epistolare și jurnalul sînt localizate în acest sector al cercului tipologic. Factorul decisiv pentru clasificarea sistematică a romanului epistolar nu este numărul corespondenților, ci în primul rînd distanța spațio-temporală și internă, adică psihologică, pe care corespondentul o dobîndește prin experiența lui. În acest sens, situația
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a acelor momente critice în care condeiul său înregistrează secundă după secundă avansurile seducătorului și călăului ei486. În analogie cu narațiunile sub formă dialogată din zona continuum-ului auctorial-personal, narațiunea dialogată aflată în zona persoanei întîi a cercului tipologic este localizată aproximativ la jumătatea distanței dintre situația narativă la persoana întîi și cea personală. Predominanța dialogului este doar un criteriu secundar al clasificării. De importanță primară este faptul că naratorul s-a retras aici aproape complet, în timp ce un personaj-reflector nu a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
regale. Dumnezeu. Să-l. Apere. Stă pe tronul lui, și suge la bomboane roșii pînă le face albe519. Un fragment precum acesta, în care referința la persoana a treia, la fel ca aceea la persoana întîi, este latentă, va fi localizat exact în punctul de tranziție dintre situația narativă personală (persoana a treia) și situația narativă la persoana întîi (monologul interior), dacă textele ar fi mai lungi și această manieră de prezentare s-ar extinde de-a lungul textului. Este decisiv
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ea nu se poate găsi nici un loc în diagrama cercului meu tipologic, decît dacă ar fi un punct aproape de centrul cercului unde se intersectează axele celor trei determinanți ai procesului narativ, adică persoană, perspectivă și mod. Textele narative care trebuie localizate aproape de acest punct zero al tipologiei noastre reflectă în general un grad redus de inteligibilitate. "Ping" al lui Beckett a fost introdus la sfîrșitul descrierii cercului tipologic pentru a finaliza continuum-ul de forme prezentate pe cercul tipologic, și prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
i-o cunoaștem. Eu recunosc că o astfel de enumerare nu ajunge pentru a contura un domeniu de obiectivitate: mă tem că dumneavoastră vedeți aici mai degrabă o pastișă nereușită după Prévert. Și acum, fiindcă de bine, de rău am localizat fracțiunea medio, unii dintre dumneavoastră se vor întreba de unde a apărut și această logie inaugurală și grandilocventă? Ei bine, nu numai, ci și din provocare și protest. Împotriva terorismului lui multi și micro care domnește asupra spiritelor de douăzeci de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
NOUA LUPTĂ PENTRU TIMP Progresul cultural, care este schimb, comerț, piață, a depins întotdeauna de geografia fizică, care atribuie zonele de confluență a mărfurilor, informațiilor și inovațiilor răscrucilor privilegiate de natură, care sînt porturile, estuarele, trecătorile, deltele etc. Aceste zone localizează capetele de rețea ale acumulării culturale, farurile creativității, ca intrări și ieșiri pentru marile căi de comunicație. Saltul către ubicuitate, care începe la mijlocul ultimului secol, permite eliberarea de aceste date fizice, ca și de distanțele naturale. Această eliberare a mesageriilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pentru strategul nazist care sosește la Paris în 1940. Pe ce articulații pivotează cele două obloane ale puterii publice? Surîsul malefic al Principelui-Stat este învăluit în mister, și, prin urmare, dacă puterea sa ține de acest mister... Putem încerca să localizăm mai bine această zonă a joncțiunii: ea este cea care articulează opiniile și adeziunile. Încrucișări veșnice ale Leviathanilor vechi și noi: a dispune prin forță de materialitate și de suflet prin autoritate. De douăzeci și cinci de secole, toți filosofii politici au
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
difuzat la ora 20.30. Nici urmă de cenzură. Simpla decizie tehnică a directorului de antenă cu privire la susceptibilitățile publicului și la evenimentele în curs. "Nu trebuie să ne așezăm în afara contextului, vom hotărî mai tîrziu", a spus el. Pentru a localiza într-o societate instanța de putere reală, întrebați-vă de unde vine ierarhizarea informațiilor, unde este redactorul-șef al grupului social. Cel care prezidează circulația și distribuția semnalelor are și capacitatea de a veghea la sustragerea lor. Cenzurează programe și viceversa
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
duoden a acizilor grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de repaus constant. Dintre ele, celulele sino-atriale P (pacemaker = generator de ritm) se depolarizează spontan cel mai rapid, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A, ce descarcă mai ales în sistola atrială, și de tip B, ce descarcă mai ales în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din mecanismele descrise până acum nu pot să explice pe deplin creșterea ventilației din cursul efortului ușor și moderat. Mai intervin și alți stimuli, după cum urmează. Chiar și mișcarea pasivă a membrelor stimulează ventilația; acesta este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sistemică asigură necesarul de sânge la organe; inclusiv la cele aflate la distanță mare de inimă. Dimpotrivă, plămânul primește întregul debit cardiac în același timp. Se întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
In plămân sunt metabolizate mai multe substanțe vasoactive. Deoarece plămânul este unicul organ, cu excepția inimii, care primește întreaga circulație, are un rol important în modificarea substanțelor care se găsesc în sânge. O fracțiune substanțială din toate celulele endoteliale vasculare este localizată în plămân. Singurul exemplu cunoscut al activării biologice ca urmare a trecerii prin circulația pulmonară este conversia angiotensinei I (un polipeptid relativ inactiv) în angiotensină II (un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eliminate complet, până la echilibru. Volumul urinar normal poate varia de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]