5,029 matches
-
în vremuri de invazii, într-un trecut ce se pierdea în negurile vremii. Locuri de acest fel constituiau un secret al câtorva familii din zonă, bine păzit. Legendele locale pomeneau de de galerii submontane, bine consolidate din veacurile trecute, de către localnici, unde ascundeau cantități însemnate de provizii și totodată și locuri pe unde se retrăgeau în caz de primejdii, reușind să își înfrângă inamicii prin lipsirea de apă și hrană sau atacuri surpriză, obligându-i astfel să se retragă. Cine nu
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
Autorul ne amintește că Brezoiul și împrejurimile au fost „martore ale multor fapte și evenimente de mare importanță (lupte între turci și austrieci, turci și ruși, Eteria, războaiele mondiale etc)”. Apoi ne vorbește despre ocupațiile de zi cu zi ale localnicilor: „...activitatea de bază a locuitorilor este exploatarea lemnului și prelucrarea lui iar auxiliar prelucrarea micii și feldspatului prin sectorul minier și creșterea animalelor”. În continuare în capitolul 2 „Antologie” al lucrării „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
costat cu patru persoane mature și un copil 420 koroane, cam 230 lei (circa 8 koroane este echivalentul a unui euro, funcție de cursul zilnic). Viața în Norvegia este foarte scumpă ca percepere pentru un turist român, dar normală pentru un localnic ținându-se cont de valoarea salariilor. Nu există comparație între câștigul din țară cu cel de aici. Românii au uneori salariile mai mici ca norvegienii, dar suficient să trăiască acolo cu prețurile de acolo. Pot câștiga și echivalentul a 20
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
29 august 2012. Dacă la primul contact cu viața pe insula misterelor și-a fericirii - că doar aici a fost fieful zeilor, mai ales cel al zeiței dragostei și frumuseții, Afrodita - n-am reușit decât în mică măsură să cunosc localnici, următoarele două vizite mi-au dat prilejul de a întâlni, de-a cunoaște îndeaproape și mai ales de-a mă apropia de câteva familii cărora nu pot decât să le mulțumesc pentru felul deosebit în care m-au primit, m-
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Citește mai mult Dacă la primul contact cu viața pe insula misterelor și-a fericirii - că doar aici a fost fieful zeilor, mai ales cel al zeiței dragostei și frumuseții, Afrodita - n-am reușit decât în mică măsură să cunosc localnici, următoarele două vizite mi-au dat prilejul de a întâlni, de-a cunoaște îndeaproape și mai ales de-a mă apropia de câteva familii cărora nu pot decât să le mulțumesc pentru felul deosebit în care m-au primit, m-
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
și 8 decembrie (Întâmpinarea Fecioarei Maria) cu weekendul cel mai apropiat. Se umplu casele rămase pustii după vară, iar forfota turistică proprie sezonului estival ia litoralul cu asalt. Cât despre Moș, nici urmă! Ușor zburătăciți și bucuroși de oaspeți, noi, localnicii, ne scuturăm veseli după plecarea „invadatorilor”, căci începe să miroasă a halviță de Crăciun de prin fabricile din Alicante și Jijona, responsabile pentru exportul în întreaga lume a hrănitoarei delicatese lipicioase, frământată din migdale pisate și miere. Străzile prind viață
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
stiluri și introducând secvențe muzicale amuzante. Decorul scenografului Momme Röhrbein crează atmosfera tipică unei străzi dintr-un oraș spaniol cu magazine, cafenele și case tipice, desigur si cu salonul de coafură al celebrului Figaro, oraș în care se plimbă turiști, localnici, călugărițe, un monah cu un măgar viu, o limuzină si un tractor care aduce în scenă o remorcă. Remorca se transformă într-o estradă pe care se desfășoară trama libretului, toți figuranții devenind publicul teatrului în teatru și interactivând cu
OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” DE ROSSINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375153_a_376482]
-
relevat personalitatea celui sărbătorit, faptele sale și viața sa exemplară de îndrumător spiritual, model demn de urmat de către fiecare credincios. Scriitorii au recitat poezii și au interpretat cântece dedicate marelui om de credință creștină. Cei prezenți, între care și mulți localnici, au ascultat cu emoție versuri recitate de Florin T. Roman din Arad, Rodica Ghinea din Brașov - care a recitat poezia „Doar să mă strigați și eu vă ajut!” de Ligya Diaconescu, Mariana Popa - o poezie de părintele Arsenie Boca, Doina
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
cincizeci de mii de exemplare aparținând unui număr de 279 specii, subspecii și varietăți, printre care și bujorul galben (Adonis Vernalis) sau bujorul alb (Iris Humilis). Custodele actual al rezervației, Octavian Călugăr, povestește cu tristețe cum întreaga zonă cunoscută de localnici sub numele Valea Botei Mari a fost plină de bujori de stepa, aceștia dispărând treptat pentru a mai rămâne doar în rezervație. Ar fi dispărut și de aici dacă n-ar fi existat o mare iubire față de aceste plante speciale
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
aparțineau buciumanii, și mai precis în Munții Apuseni, zăcămintele aurifere nu au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu dinții de meșteșugul moștenit de pe vremea strămoșilor daci și perfecționat de romani. Localnicii mai bătrâni povestesc că aproape fiecare gospodărie deținea câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea minereurilor aurifere) cu ajutorul căruia se mărunțea și se spăla minereul. În timp, buciumanii au fost nevoiți să se supună regimurilor succedate la conducerea țării, regimuri care
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
bazaltic unic în Europa). Ideea muzeului a pornit, ca și cum divinitatea și-ar fi dat concursul, de la stricăciunile provocate de inundații în 1982 în zona târgului din Bucium, inundații cărora le-au căzut pradă o cruce și o măcelărie. Atunci, trei localnici, Colda Petru, Crâsnic Eugen și Popa Mircea, au făcut demersuri de a solicita sprijin pentru reparațiile necesare. Sprijinul a venit din partea d-lui Nicolae Țandrău, în prezent președinte al Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, care, prin prisma influenței de care
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
SECOLUL AL XIX-LEA (VI) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului După plecarea lui I.D.Petrescu în Serviciul de control al școlilor, la Rucăr a fost numit ca învățător un localnic, Ilie Bunescu, un fost elev de-al lui. Acesta a rămas la conducerea școlii din Rucăr de la începutul anului 1861 și până în 1867. Atât în timpul cursurilor de pregătire cât și în activitatea desfășurată la clasă, Ilie Bunescu s-a dovedit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
aerul din Yosemite s-ar încărca cu impulsuri care amplifică simțurile, electrizându-le. Pentru noi, începutul de septembrie a fost o adevărată binecuvântare, vremea răsfățându-ne cu temperaturi calde și cu cer senin. Mai puțin bucuroși se vedeau, în schimb, localnicii, după o vară lipsită aproape complet de precipitații, lucru care a provocat diminuarea severă a rezervelor de apă. Nu lipsa de apă ne-a creat nouă probleme, ci avertismentele legate de o eventuală întâlnire cu ursul. E-adevărat că numai
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
albul lor punctat de verde crud. Ciorchini hiperbolici, cu cozi lungi și elastice, care aveau nevoie de un borcan întreg pe post de vază, certându-se parcă între ei ca să-ncapă toți laolaltă! Știa ea bine ce zicea, mama. Între localnici se dădea un fel de competiție inoficială pentru primul loc, pentru întâiul ”găsitor”. Cel care aducea primii ghiocei se bucura pentru scurt timp de atenția tuturor, având un statut oarecum asemănător celui de vestitor al Învierii sau al Nașterii Domnului
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
mergi știu că ești străin și te tratează bine, sunt buni cu străinii din aceste părți. Octavian CURPAȘ: Am înțeles că cei mai mulți emigranți din Chile sunt veniți din Peru și din Argentina. Există diferențe între cultura acestora și cea a localnicilor din Chile? Dar în ce privește limba/dialectul? Georgia BLIDAR: Nu știu prea multe despre cultura din Peru sau Argentina, dar accentul îl pot recunoaște oriunde. Argentinienii pronunță diferit litera “y” le iese un fel de “j” e asemănător cu accentul din
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
care atestă un talent literar și artistic moștenit de la mama ei, Regina Maria a României. Un alt loc de suflet al Elisabetei a fost castelul de la Banloc, în Banat, unde și-a găsit liniștea și a fost înconjurată de iubirea localnicilor. Începând cu 1948, când a trebuit să plece în exil, după abdicarea forțată a Regelui Mihai, Elisabeta a locuit în Franța, unde și-a asigurat existența oferind lecții de pian. S-a stins din viață la 15 noiembrie 1956, la
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
protecție ale falezei. Poate întâlnea și cavalerul care să-i cucerească inima dornică de iubire, întruchipat într-un tânăr înalt, cu ochii albaștri, bine legat, șaten sau brunet, cu părul scăldat de briza mării, fie că era el turist sau localnic. Ajunsă în gara Mangaliei, a luat un taxi și în câteva minute era în fața hotelului. Ca să nu fie dezamăgită la sosire, își imaginase hotelul ca fiind unul nu prea grozav, dacă a mai găsit bilete în luna lui cuptor. Hotelul
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
apă. Acestea fiind proprietăți comune ale mai multor familii care își aveau stabilite zilele când puteau măcina, și cât puteau măcina. Acestea erau așa zisele mori cu ciutură, care funcționau cu apă puțină. Acum nu mai există niciuna, fiindcă mulți localnici au mori care funcționează cu energie electrică. Frumusețea drumului este că pe partea stângă a fluviului sunt munții cu pereți abrupți, pe sub care drumul se strecoară, iar în partea dreaptă ne însoțește Dunărea și putem vedea malul sârbesc. Se poate
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
se află pe malul sârbesc chiar în Cazanele Mici. Mai aproape de zilele noastre împăratul Franz Iosif (1848-1916) a refăcut drumul și constructorii au plasat o tablă asemănătoare la 1885 mai jos de localitatea Coronini prin care se consfințește această construcție. Localnicii îi spun acestui loc; LA ICOANĂ! Dar noi călătorim în anul 2009 și rulăm pe un drum asfaltat și pe anumite porțiuni foarte bine semnalizat rutier, încât rămân chiar mirat! Apropiindu-ne de un alt afluent al Dunării, vedem o
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
drum asfaltat și pe anumite porțiuni foarte bine semnalizat rutier, încât rămân chiar mirat! Apropiindu-ne de un alt afluent al Dunării, vedem o deschidere mai largă a văii Alibegului, fostă vatră a satului vechi, sau bătrân cum îi spun localnicii, foarte bine descris de învățătorul Alexandru MOISI în Monografia Clisurii tipărită în anul 1934 la Oravița. Alibeg se presupune a fi dat de numele fiului sultanului Mehmed! Asa o fi? Astăzi la Alibeg e pustiu, doar în zilele frumoase aici
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
și tot ce i se povestise despre frumusețea locului, de bucătărie nu se simțea de loc atrasă. Drumul până la lac nu era prea lung. Nici trei sute de metri, numai că au ales un loc mai retras, mai puțin umblat de localnici sau turiști, nu în zona hotelieră sau a pensiunilor, unde se găseau și foarte multe ambarcațiuni, ancorate fie mai în larg, fie la cheu, legate de niște pontoane. Tot la capătul unui ponton au mers și ei. Era cu podeaua
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
informații și imagini cu privire la aceste valori perene românești, care fac din Maramureș un spațiu inconfundabil al vechii și actualei civilizații românești dintr-un areal atât de identitar ca acesta. Lucrarea în cauză se prezintă, totodată, drept un prețios ghid pentru localnici și deopotrivă pentru călătorii prin acest spațiu, fie români, fie străini. Din acest motiv avem să aducem calde mulțumiri și remarcabile aprecieri sau considerații celor care au trudit la întocmirea, redactarea și elaborarea acestei valoroase lucrări, ce va fi solicitată
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
lăsat. După ce-am coborât dealurile Carpaților Apuseni, am dat de un câmp neted ca-n palmă, porumburi nesfârșite, aproape uscate, galbene, se întindeau peste tot câmpul. Aici rușii ne-au pus serios la muncă și pe noi și pe localnici: săpam zi și noapte întărituri, la Berten era fixată prima fâșie de apărare a nemților pentru orașul Debrețin, a doua fâșie era stabilită pe aliniamentul Hoszupaly- Hajdubagos-Sarand, un vast câmp brăzdat de mari canale pentru irigații pe faimoasele ferme tania
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
masă?” “Să culeg stuleți de porumb pentru cal, domnule ofițer!” “Tu trădător, tu vândut inamicului, hoțule, tu împușcat!” Nu știu ce-a mai strigat la mine că mă pierdusem și nu mai auzeam nimic. Cu mine rușii mai bănuiseră doi localnici unguri, doi cumnați cu gospodăriile vecine, și pe o femeie, o țigancă unguroaică, cred, găsită beată la poalele pădurii. Nu ne-au mai întrebat nimic, ne-au încuiat într-o magazie și ne-au pus sub pază severă. Dimineața ne-
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
divinităților Pachamama (Mama pe pământ) și Tata Inti-tatăl Soare, mai ales pentru roadele recoltelor. În provincia Araucania, comunitatea mapuche păstrează obiceiul de a se scălda în apele reci-un ritual de purificare. În Brazilia, la festivitățile din ajunul Anului Nou, localnicii participă la ritualul de omagiere a personajului Iemanja-zeița mării care a ajuns pe pământ pentru a împărtășii oamenilor dragostea - de aceea se lansează pe râurile tuturor proviziilor, bărcuțe de hârtie în care câte o lumânare însoțește imaginea zeiței. Tot în
ÎN PREAJMA ANULUI NOU 2017 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371739_a_373068]