1,871 matches
-
morală, susținută de ,,participarea" și "angajarea personală". Procesul cultivării datoritei morale vizează, așadar, cele trei planuri ale psihicului uman: cognitiv, afectiv și volitiv (28, pp. 170-173). După cum se vede, contribuțiile în acest domeniu al educației imorale sînt mai reduse; vorbe, lozinci s-au scris foarte multe, dar ele nu pot fi integrate într-o teorie a educației morale. 17.2.4. În constelația cercetărilor pedagogice din anii '60-'80 se înscrie, prin rezultatele fructuoase obținute, orientarea psihosocială în abordarea fenomenului educațional
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Din păcate, în multe familii se consideră și astăzi bătaia, violența, ca mijloace eficiente și necesare pentru educație. Mulți spun că: și pe mine m-a bătut tata, și bine a făcut pentru că uiteașa, am ajuns om. A ajuns ca lozincă idea că „bătaia e ruptă din rai”. Suferința fizică trece, vânătăile se vindecă, dar rănile sufletești ale umilinței și adesea ale nedreptății, rămân ascunse în suflet ca niște cicatrice dureroase, pentru toată viața. În multe familii, un rol pozitiv important
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
inițială, se tot refăcea, se îmbunătățea și se reformula, până când se întroducea în el o portiță care permitea ocolirea lui, deci care îi anula obligativitatea totală, care era de fapt condiția esențială a existenței sale. Asta a intrat în tradiție. Lozinca supremă era „Planul trebuie îndeplinit cu orice preț”. Zadarnic încercam să explicăm conducerii intreprinderilor socialiste că Planul este format din produse bune, nu din rebuturi. Cei care luptau pentru calitate, deveneau dintr-odată dușmanii îndeplinirii planului, dușmanii producției, dușmanii muncitorilor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de mult ca mărturie a regretului și devotamentului ei, dacă nu, apăreau cele mai răutăcioase comentarii și se lansau zvonuri urâte, privind infidelitatea, relații extraconjugale, etc. Așa a apărut categoria bocitoarelor de meserie, care urlă, plâng, bocesc pentru bani, folosind lozinci stereotipe ca „te-am văzut printre morminte” pe care le strigă în cimitir în timpul slujbei înhumării. În viața tineretului au fost multe exemple de nenorociri datorită acestui „ce-o să zică lumea”. Tineri care nu reușeau sau nu erau admiși la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
C. Rădulescu-Motru Încă n-a dat vreo figură filozofică remarcabilă. Asta din vina lui, cât și a celorlalți. Mediocritatea [școlii] s-a Întins ca o pecingine În jurul maestrului prea din cale afară de tolerant cu ea, ba chiar Încurajând-o, după lozinca, pomenită În altă parte: decât lucrări cu pretenții de originalitate și cu surse nemărturisite, mai bine o compilație cinstită, cu multe citate În josul paginilor. [...] Nu cunosc decât un singur elev al profesorului C. Rădules cu-Motru, pe care Însă acesta nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vreo două săptămâni, vizita P.S. Ioachim Băcăuanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului mi-a adus aminte de fastul fals al vizitelor prezidențiale, deosebirea constând În faptul că stegulețele au fost Înlocuite cu garoafe roșii. Au lipsit, e drept, lozincile, dar a fost suficient imensul banner ancorat Între cei doi stâlpi instalați peste noapte la intrarea dinspre strada Florilor. Osanalele au compensat, În schimb, setea de adulare a ierarhului, noii preoți de la „Buna Vestire“ Întrecându-se În elogii. Baia de
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
scrântit. Un semn mare. Era defilarea de 23 August, la tribună se aflau tovarășii Gârmoci și Fanache, înconjurați de toate mărimile orășelului, prin fața lor se perindau detașamentele de pionieri, oameni ai muncii, soldați, alaiuri disciplinate care fluturau steaguri, flori, scandau lozinci și intonau cântece revoluționare cu un entuziasm bine controlat. Ei bine, tot aranjamentul ăsta grozav, de care tovarășii Gârmoci și Fanache erau mândri nevoie mare, a fost dat peste cap, căci la un moment dat, între coloanele de manifestanți și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
eu mă cunoșteam destul de bine. Doamna Elvira Opran a fost cea care a insistat pentru prezența poetului Grigore Vieru, contribuind cu suma de 400.000 lei pentru transportul domniei-sale la Iași. Tot dumneaei a cumpărat pânză din care am făcut lozinci și am scris acele memorabile cuvinte „VĂ IUBESC POPOR ROMÂN!”, rostite de marele patriot, Ilie Ilașcu, din celula condamnaților la moarte. Lozincile au fost arborate, două în oraș, în Piața Unirii și pe Bulevardul ștefan Cel Mare, și cealaltă în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de 400.000 lei pentru transportul domniei-sale la Iași. Tot dumneaei a cumpărat pânză din care am făcut lozinci și am scris acele memorabile cuvinte „VĂ IUBESC POPOR ROMÂN!”, rostite de marele patriot, Ilie Ilașcu, din celula condamnaților la moarte. Lozincile au fost arborate, două în oraș, în Piața Unirii și pe Bulevardul ștefan Cel Mare, și cealaltă în sala “Henri Coandă” a Palatului Culturii, unde s-a desfășurat simpozionul. La simpozion au luat parte Nina Ilașcu, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și ușile. Dar nu și Vasile B. Din cauza tremuriciului general, simțea cum i se zguduia ficatul, cum îi clănțăneau dinții dacă nu ținea fălcile strânse și cum i se zbătea și zdrăngănea mărunțișul în buzunare. Pe pereții halei exista o lozincă marxistă. Din cauza tremuratului general, literele îi jucau lui Vasile B. în fața ochilor. Lozinca putea fi citită cum trebuie, doar când vreun motor sărea din șuruburi și se opreau automat toate. Pe pânza roșie stătea scris: „Munca îl înnobilează pe om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se zguduia ficatul, cum îi clănțăneau dinții dacă nu ținea fălcile strânse și cum i se zbătea și zdrăngănea mărunțișul în buzunare. Pe pereții halei exista o lozincă marxistă. Din cauza tremuratului general, literele îi jucau lui Vasile B. în fața ochilor. Lozinca putea fi citită cum trebuie, doar când vreun motor sărea din șuruburi și se opreau automat toate. Pe pânza roșie stătea scris: „Munca îl înnobilează pe om“. O jumătate de an a strâns Vasile B. la șuruburi străduindu-se să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
trebuie, doar când vreun motor sărea din șuruburi și se opreau automat toate. Pe pânza roșie stătea scris: „Munca îl înnobilează pe om“. O jumătate de an a strâns Vasile B. la șuruburi străduindu-se să-și fixeze privirea pe lozinca aia, iar când a reușit, și-a dat seama că e aproape surd. Și că textul nu era complet. Dac-ar fi fost, ar fi trebuit să suporte unele precizări: „Munca îi înnobilează pe oameni, dar pe cei mai mulți îi îndobitocește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
trebuit să suporte unele precizări: „Munca îi înnobilează pe oameni, dar pe cei mai mulți îi îndobitocește“. La lichidare, când Vasile B. a fost întrebat de ce lasă el o slujbă atât de ușoară și plăcută, a răspuns mai mult pentru el: „Din cauza lozincii“. De ce le e milă săracilor de bogați Mama spunea: „Săracu’ Matache, e putred de bogat!“. Ea nu-i căina astfel pe toți avuții, ci numai pe cei pe care averea îi făcea atât de vulnerabili, încât săracii trebuiau să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
e plină cu mașini din provincie. Poeții, romancierii, pictorii și cantautorii din București sunt pe bună dreptate indignați. „Parcă s-ar da bani cu camionul, nu cu plicul“, spune un poet angajat de curând la Guvern, la departamentul „Integrarea. Ode, lozinci și strigături de protocol“. Un nuvelist interbelic din Dolj umblă ca năucul pe coridoare și întreabă pe toată lumea: „Nu știți unde e biroul «Impostori»?“. Unii îl trimit un etaj mai sus, alții îl îndrumă spre biroul „Plagiate și contrafaceri“. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Părinte Francisc. Al prea C.V. supus, fr. Anton M. Dămoc Târgu Trotuș 30.03.1992 Din viața Prea Cucerniciei sale Pr. Anton Bișoc, ministru provincial al Fraților Minori Conventuali De la 1948 - 1960 Înainte de a fi fost luate terenurile bisericii, circula lozinca: „Pământul este al acelora care-l muncesc”. Părintele Bișoc, ca să salveze terenul bisericii, mergea el în persoană să-l cultive fiind ajutat de către personalul din mănăstirea din Săbăoani. În anul 1949, între părinții franciscani arestați, a fost și Părintele Anton
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și estetice, condițiilor de viață și de creație.“ (Viața românească, aprilie 1971) „Eliberarea țării de hoardele hitleriste a deschis drumul eliberării omului de exploatare. Intrat în legalitate, Partidul Comunist Român a desfășurat o acerbă luptă cu rămășițele reacțiunii, camuflate sub lozinci «democratice» și patriotarde și sprijinite de factorul dinastic. Autoritatea acestui factor fusese însă terfelită de scandalurile de culise și de alcov ale unui aventurier venal și rapace, iar farsa lozincilor «democratice» se mai jucase și în trecut, și nu mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a desfășurat o acerbă luptă cu rămășițele reacțiunii, camuflate sub lozinci «democratice» și patriotarde și sprijinite de factorul dinastic. Autoritatea acestui factor fusese însă terfelită de scandalurile de culise și de alcov ale unui aventurier venal și rapace, iar farsa lozincilor «democratice» se mai jucase și în trecut, și nu mai avea șanse să înșele pe nimeni. La primele alegeri reacțiunea a fost înfrântă. Marea majoritate a sufragiilor a fost dată reprezentanților muncitorimii, țărănimii și intelectualității progresiste. Țara se rostea pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă pentru eroul patriei“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) „Dar mai presus, pe inimile noastre, Toți, muncitori și cărturari, țărani, Am scris cu litere de foc, măiestre: Trăiască Ceaușescu! La Mulți Ani!“ („Lozinca inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1989) SZÁSZ János „[...] Și-o întrebare mă frământă: De nu m-ar fi luat EL la sine, Partidul, dându-mi febra sfântă, Ce, oare, se-alegea de mine?“ („Partidul“, Familia, februarie 1971) „Comuniștii nu numai că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în adunările de partid, în mod principial, pe orice membru de partid, indiferent de funcție, în scopul îmbunătățirii muncii; “ ] De bună credință în ceea ce privește ,,statutul partidului” ( eu la 21 de ani chiar credeam în ideile socialismului așa cum erau ele prezentate în lozinci), am început să scriu la Comitetul Central al PCR, exprimându-mi nemulțumirea în legătură cu ce se întâmpla. Am scris în mai multe rânduri și de fiecare dată venea un activist de partid care stătea de vorbă cu mine, să ducă o
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și a reprezentat efectiv o mare escrocherie la nivel național. Socialismul a reprezentat în fapt și o mare escrocherie la nivel mondial prin care grupuri de indivizi dintre cei mai slab pregătiți dar mai înclinați spre impostură, punând în față lozinci atractive despre dreptate și echitate socială, nu au urmărit în fapt decât să huzurească pe spinarea celorlalți. Atât! Și în România socialismul implantat atunci cu forța, n-a însemnat decât propulsarea unor indivizi slab pregătiți dar slugarnici și dispuși la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
politica înțeleaptă a partidului”, pentru avantaje materiale! Ideea de escrocherie a existat dintotdeauna în politică, dar în sistemul socialist escrocheria a stat la bază ca și politică de stat, prin care un grup de indivizi mai șmecheri puneau în față lozinci atractive pentru popor (nada pentru victimă), popor care să țină în spinare o adunătură de escroci. Trebuie subliniat clar aici că ideea a fost bine conturată încă de la început în capul ,,tovarășilor”, n-a fost doar o deraiere de la ,,scopul
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
a apărut și s-a răspândit ca o consecință dramatică a ceea ce se întâmplase până atunci, a gravelor nedreptăți sociale existente în societatea umană. Ideea a fost că socialismul va aduce o lume mai bună și mai dreaptă. Dar de la lozincile enunțate corect în teorie și în care majoritatea oamenilor au crezut, s-a ajuns la deraieri grave în fapte, s-a ajuns la o lume chiar mai rea decât cea precedentă. Este clar că metodele folosite au fost eronate. Acum
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
importanța Lui pentru omenire, Biserica Ortodoxă se preocupă mai curând de lucruri derizorii (cum ar fi aiureala scrierii cuvântului Isus cu doi de ,,I”) decât să explice enoriașilor în ce constă valoare excepțională a mesajului transmis oamenilor. Biserica repetă aceleași lozinci sterile din care omul nu înțelege nimic concret și nu-l ajută cu nimic în ceea ce privește progresul său spiritual. ,,Isus Hristos este Mântuitorul care a luat păcatele lumii asupra sa”. Ce poate înțelege concret un om obișnuit din aceste cuvinte? - Nimic ! Dar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
stătătoare pe temeiul libertății egale. Sa mai cerut atunci acolo, o viață omenească pentru mulțimile oprimate, drepturi naționale pentru întregul popor român și unirea poltică într-un singur stat a întregii națiuni române. George Barițiu a mai replicat atunci la lozinca nobilimii maghiare «uniune sau moarte» cu o alta plină de semnificație: «soarta națiunii române se va hotărî în București sau în Iași, iar nu la Cluj, nici în Blaj, nici în Buda». Un număr însemnat, poate cel mai numeros, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de o orânduire și o ideologie care practic, n-a avut nimic comun cu ceea ce teoretic propovăduia - deplina egalitate în drepturi a tuturor membrilor societății, sau a unor principii utopice ca desființarea exploatării omului de către om, distribuția produsului social conform lozincii, de la fiecare după capacitate, fiecăruia după necesități, precum și datorită altor multe aberații de felul acesta. Dacă avem în vedere cifra populației stabile în acelaș an 1995, de 1284 de suflete, rezultă că pe cap de locuitor al satului au fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]