3,576 matches
-
era împroșcat de ticăloșii din formațiunile securist-iliesciene cu cele mai mîrșave scorneli? Boierescul palat se afla sub o continuă stare de asediu, mohorît și cotropit de întuneric. Acum, chipul celui care a modificat structural starea țării, chip îngîndurat, dar și lucid vizionar, e mîngîiat de cele două lampioane cu lumină caldă, băncile de sub el sînt gata oricînd să-i primească pe cei ce vor să se reculeagă întru vrednică istorie. Ne-a fost dat să trăim o minune. Sîntem privilegiați. Colț
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
azi vorbim ca mîine... Așa ne-a fost dat nouă, rumânilor: să trăim cum trăim aici, pe-un picior de plai, să dăinuim aici, de 2000 de ani... și să ne văicărim. E un dat. Mă și minunez cum un lucid Alexandru George găsește motiv de mirare în similitudinea frăsuielilor noastre de la începutul secolului cu cele de-acum. Ia să nu ne mai mirăm atîta! Mă arunc în iazul de la Horpaz. De abia la fund, îmi aduc aminte că știam cîndva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
matusalemul literelor germane pe la optzeci de ani! După care a mai trăit încă douăzeci, pînă de curînd, murind la 102. De revenit oricînd la cel care "a băut vin, a fumat, s-a drogat sub permanentul control al conștiinței". Mintea lucidă și curioasă a secolului. Acum, doar două flashuri jüngeriene despre... culoare. Ale celui căruia, în paradigmă goetheană, nimic din ce e omenesc (inclusiv științele exacte) nu i-a fost străin. Deci. Ocolind ponciful arhibătut, zice frumos: "Albul nu este lipsit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a fost o ediție revăzută a celei franceze, cu efecte monstruoase pe glob, dar mai ales în Europa răsăriteană, devenită un conglomerat de republici sovietice, atunci adeptul statului monarhic, armonios și nobil în esență, are măcar consolarea că mintea sa lucidă nu cauționează convulsiile întreținute premeditat de puterea care a importat o republică străină de fibra profundă românească. Și nu consumă pilula iliesciană a autenticității "revoluției" din '89. Îl întreb, odată, pe delicatul poet Florin Mihai Petrescu, mereu panicat de circulația
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în hățișurile istoriei vitrege normală, organic normală cealaltă, încercînd, convulsiv, să-și recapete identitatea, cea pierdută în chiar fumegoasele hățișuri și făcînd eforturi imense pentru a-și repune în ființă imensa pierdere. Sigur, dihotomia se face văzută doar de mințile lucide, cele care știu/ reușesc să vadă dincolo de convulsiile momentului. Atît de încă abil manipulate de formațiunile neocomuniste prime, secunde care s-au perindat după 1989. Și cu sporite haruri de cea prezentă acum la putere. Pentru că celelalte minți ale mulțimii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un penson în mînă. Nu și pentru frații noștri mult mai tineri, promotorii unei globalist-generalizate soluții alternative, greu a i se prevedea evoluția/involuția. Civilizația însăși, cea de ultimă oră, își modifică într-atît parametrii, încît pînă și titrații ei futurologi, lucizii, par a nu-i desluși finalități cît de cît raționale. Și cînd ne gîndim că iminentul război dură intervenție în peisaj care ar putea plasa omenirea într-o nouă, imprevizibilă eră bate la ușă. Cîtă liniște-i (deocamdată) aici, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți însă reveni, de ce nu, și chiar întreba: bine, dar ce fel de normalitate? E, ca să fim lucizi, cea decurgînd din tragedia postbelică a României, plătind cu vîrf și îndesat condiția ei de țară predestinată să-și aibă pe veci teritoriul în coasta unui imperiu endemic necivilizat și expansiv. Al cărui morb, în jumătatea de secol comunist, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
riscuri pe măsură. Provocate de turmele migratoare ale unui Răsărit sălbăticit de bolșevism și dornic, de ce nu, să vadă cu ochii lor nu minciuna propagandei... antiimperialiste, ci chiar incredibil de frumoasa realitate. Revenind la proiectul domului Dieter să fim casant lucizi și să vedem în gestul său, al sanitarului său guvern, intenția de a respinge, elegant, corpul străin întrupat de conaționalii noștri (din același fost univers sălbăticit), avizi de drumeție occidentală. Dar și de matrapazlîcuri. Jenant, dar adevărat. Nu știm la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
situează la antipodul diagnosticului pus, local, de îngrijoratul Marius Chivu. Consistenta serie, administrată, magistral, de Editura Polirom dar și de alte case editoriale, îmi întrețin acum așa cum a făcut-o eroic altădată Univers un jubilant regim de lectură. Să fim lucizi: formidabilele strategii narative ale englezilor, americanilor (dar și, mai puțin, ale francezilor, spaniolilor, italienilor) înglobează situații extrem de paradoxale, unele în vecinătatea derapajelor psihice (aici, da, acești occidentali sînt postmoderniști!), dar... dar... capacitatea narativă ca atare e, fără exagerare, cea a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aerul unor reproșuri adresate factorilor de răspundere, desueta formulă a unui trecut încă păstrat. Se lasă impresia că de lipsa unei audiențe internaționale se fac vinovate nu știm ce ambasadă românească, nu știm ce departament ministerial, cînd pentru orice minte lucidă nu în aceste false diligențe ar sta rezolvarea. (Ba și ele, ar zice, calin, Magda Ursache.) De pomenit o proximitate statală extrem de probantă. În privința căreia așa-zisul handicap al limbii fără circulație internațională se arată total neoperativ. Kundera, Gombrowicz, Kadare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparținînd lui Constantin Popa, actor al teatrului și principal interpret în spectacol, refac o experiență în datele ei primordiale similară cu aceea a personajelor din Cui i-e frică de Virginia Woolf? Alternanța dintre imaginar și realitatea imediată, dintre visarea lucidă și euforia ieșirii din mediu nu sînt rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982) * * * Constantin Popa este o mai veche cunoștință a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
homo canis, numit pe românește vecin" în viața unei familii, cu scopul declarat de a instaura ordinea (cuvînt dătător de coșmaruri, pentru că se referă la ordine impusă de Regulamentul de bloc, și nu la una firească, naturală) reprezintă pretextul unei lucide analize, la scară mult mai mare, a efectelor distrugătoare, mergînd pînă la anihilare, pe care le implică pierderea identității. Identitatea unui individ, a unei clase, a unui popor... Asistăm la un spectacol al alienării, trăit de unii cu demnitate sau
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
impact cu dintr-un afară mai apropiat sau mai îndepărtat), fie ale autoagresiunii (semnale revelatorii ce vin din noi înspre noi). Dar asta nu trebuie să ne facă să credem că sîntem victime. Dimpotrivă. Sîntem profitorii acestor necesare violențe. Treziți, lucizi, intrăm în ținuturile încă virgine ale ființei noastre, în zonele insalubre ale propriei noastre moralități și luăm parte la demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
G. Enescu") va cunoaște emoția primului spectacol. MAȘINA DE VÎNT se constituie într-un mesaj al intelectualului sugrumat de regimul Ceaușescu, nevoit să se comporte conform "principiilor de clasă", dar care, de fapt, în universul său interior, e un răzvrătit, lucid și moral fiind. Actualitatea mesajului este dată de faptul că, în oricare sistem ne-am afla, omul de înaltă ținută, atât intelectuală, cît și etică, este marginalizat, trimis "pe tușă", ignorat sau persiflat. E un Neînțeles. Tocmai pentru că societatea din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat. Dar cu vinovați capabili să-și recunoască ticăloșiile mai mici sau mai mari și să-și trăiască rușinați insomniile. Dacă le au. Acest spectacol nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
of China. The reason was that the leaders of Romania were worried about the fate of the international communist and worker movement, jeopardized by the imminent Soviet-Chinese rift. The dialogue became entrenched, this being favored by the two leaderships' basically lucid attitude towards the universal character of the Soviet experience and their understanding that the Soviet Union prevailed in the community of communist states. Moreover, this dialogue gained in substance and began commanding attention as an international factor of growing relevance
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
blând și învăluitor. Dacă pare uneori infatuat și distant, mai ales în raport cu tânăra generație, față de cei apropiați se arată mereu afectuos, cu duioșii neașteptate. Ușurătatea celui pe care Eminescu l-a văzut „veșnic tânăr și ferice” e contrazisă de gesturile lucide, dezinteresate, care denotă o disponibilitate pentru angajament în slujba unei cauze înalte. Nici un curent, dintre cele care străbat epoca, nu și-l poate cu totul integra. A. șarjează ridicolele ce decurg din importul pripit de civilizație, dar ia în șfichi
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de vivre cu cețuri de burg medieval transilvan și ingrediente de oțiu oriental: „Mi-e groază de sofismul sintetic și cu vogă / și care moleșeala din sânge mi-o abrogă, / cum și de postulatul lansat de Euclid / pe-un crug lucid” - stare tradusă în seducția baladescului (pândit însă de diluție). Ultimele volume (Poeme noi, 1984, Versuri, 1987) sunt vizitate de sentimentul elegiac al celui ce-și contemplă trecerea („Și uite, astfel ni se face iarnă, / și iar ne ninge timpul pe
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
2000; Sub semnul Crucii, București, 2001; Măștile puterii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Victor Felea, „Cum învățăm să trăim”, TR, 1978, 22; Sergiu Selian, Un moralist modern, TMS, 1978, 9; Victor Felea, Anchetele reporterului, TR, 1979, 7; Mihai Ungheanu, O evocare lucidă: „Toamna pătimirii noastre”, LCF, 1980, 17; Mihai Stoian, Cultivarea faptului de viață, „Presa noastră”, 1981, 10; Mihai Ungheanu, Vartan Arachelian, „Duminică, după infern”, LCF, 1984, 40; C. S.[tănescu], Ultimul deceniu înainte de comunism, ADV, 1999, 2973. N.M.
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
recurge la revolver. Glontele, destinat doar să o sperie pe Natalia Negru, o rănește ușor prin ricoșeu și poetul, panicat, se împușcă. Rănit grav, va mai trăi două săptămâni de chinuri. Mărturisirile lui A., diseminate în operă, revelează un spirit lucid și anxios, chinuit de un rău interior, pe care încearcă să-l domine recurgând la remedii precum prietenia, iubirea, acțiunea socială, strategia lui carpe diem, pietatea, trăirea frumosului, creația, remedii care, toate, rând pe rând, par a-l fi decepționat
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
inconsistentă (Povestea unui mușuroi). Nici sentimentul acut al vocației, nici voința irepresibilă de artă nu-l scutesc de îndoială. Conștient de talentul său nativ, dar și de un anume deficit de forță creatoare, și-l asumă pe acesta din urmă lucid, modelându-se ca poeta artifex. Văzând creația ca o aventură personală, petrecută în solitudine, el nu se va recunoaște nici sămănătorist, nici simbolist, cu toată predilecția mărturisită pentru simbol. Curând după debut, se sustrage influenței eminesciene, cristalizarea unei expresii proprii
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
parizian”, inclus în volumul Povestea celor necăjiți. Evocarea unor personalități (Oscar Wilde, Jean Moréas), schițarea unor figuri enigmatice, povestirea unor întâmplări insolite iau câteodată turnura unui adevărat eseu socio-psihologic și relevă atitudini contradictorii. Nostalgia idealizatoare este limitată de o viziune lucidă a Parisului, Babilon modern, care înstrăinează și, mai mult, degradează social și psihic. Dacă un spirit fantezist cutreieră unele proze anterioare, „fantezia” sau „fantazia” se impune ca specie epică autonomă abia în volumul Oglinda fermecată (1912). Un rost al acesteia
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
cererea insistent... a lui Stalin, declară r...zboi Finlandei, României și Ungariei. A fost ca si cum obținerea și p...strarea alianței sovietice ar fi justificat toate concesiile și le-ar fi ascuns anglo-americanilor orice alt considerent strategic, În special o reflecție lucid... asupra sorții Europei Centrale. Este adev...raț, aceast... zon... era atunci pentru americani o „terra incognita” (J. Faure) care nu-i interesa, cu excepția rarelor perioade cînd anumite evenimente le sensibilizau opinia public.... Pentru ei, Europa de Est aparținea ariei de competent... a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
aplicarea riguroas... a Cartei Atlanticului (14 august 1941), care afirmă dreptul popoarelor de a-și alege liber formă de guvernare. Preocupat de realegerea să, Roosevelt nu a fost insensibil, desigur, la acest curent de opinie. Mai puțin idealist și mai lucid decît a fost descris mult... vreme, cunoștea gîndurile ascunse ale sovieticilor, mai ales dorința lui Stalin de a profita de victoriile sale pentru a-și extinde influență În Europa de Est (R. Dallek). Dar se pare c... a fost convins c... nu
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
În englez..., italian... și parțial spaniol...), despre persecuțiile s...vîrșite de regimul comunist. La dou... luni dup... apariția primului num...r, Romas Kalanta Își d...dea foc În orașul Kaunas. Acest spectaculos (f...cut pe arteră principal... a orașului) dar lucid gest al țin...rului lituanian avea În esenț... scopul de a atrage atenția Vaticanului asupra situației credincioșilor. Doar faptul c... papă nu a urat „Paste fericit” În limba lituanian... l-a convins pe Romas Kalanta c... trebuie s... rup... aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]