9,370 matches
-
în cazul în care nu se mai ajungea la Maternitatea din Bacău. Era aproape imposibil, ținând seama de întinderea comunei, de casele depărtate, de căile de acces, ca femeile gravide să fie urmărite, observate și trimise la Bacău. Drumul principal Lunca - Mărăști, până în Dealul Godovana era drum de pământ, imposibil de străbătut în timpul ploilor și zăpezilor. În asemenea condiții, nu e de mirare că femeile nășteau acasă, asistate de moașele neautorizate, în absența unei asistente calificate, fără condiții de igienă corespunzătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru locuitorii comunei, cel puțin pentru o parte dintre ei, renunțarea la practicile vechi: descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pelagră, provocată de consumul de porumb stricat, aprins. Am arătat un caz [vezi: supra] de pelagră în satul Slobozia, după anii 1950 și vă puteți imagina ce-a fost cu 50-60 de ani înainte. Avem mărturiile unor oameni bătrâni din Lunca despre hrana zilnică primit de la curtea boierească: mămăligă la care se adăuga brânză sărată și iute, pește sărat, murături, castraveți murați, de care amintea Gh. Hodoroabă când le vorbea concetățenilor despre cât de bine era la boieri. Nu era propagandă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia și Valea Boțului, când, pentru a ieși din iarnă, își angajau munca pentru anul viitor la boier, pentru un sacă de porumb și alte alimente. Procesul de pauperizare s-a petrecut și în satul de răzeși, Fruntești: o statistică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de clăcași. În satele de răzeși, veneau și cântau lăutarii renumiți ai locurilor, care erau toți țigani. Alții, tot din aceeași etnie, veneau la cerșit, dar asta nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați, au lăsat mărturie despre „industria” țărănească și meșteșugurile artistice care duceau la crearea îmbrăcămintei de purtare obișnuită, și de sărbătoare, care se producea și se purta în satul Lunca. Probabil că de la ei au împrumutat atât tehnicile de confecționare, cât și influențe artistice, locuitorii din Slobozia, apoi și cei din Valea Boțului, deși este de luat în discuție, că și aceșștia trebuie să fi avut propria lor concepție despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că luncașii au venit din Bucovina cu costumul lor, dar că nu sunt fotografii cu bătrânii pe care i-a apucat în viață. Menționează la costumul bărbătescă chimirul și punga cu ciucuri din piele care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
schimb de idei și noutăți; era „ziarul” satului. în momentul în care s-au stabilit pe raza moșiei Filipeni, mai întâi a celor care au pusă bazele satului Slobozia - Filipeni, apoi a bejenarilor bucovineni, stabiliți și în Slobozia, concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numit generică „gioc, joc”, horă, noi, cei de astăzi, suntem numai beneficiarii actului artistic. Noi, cei de astăzi, ar trebui să înțelegem semnificația termenului „horă”, acest dansă specifică românesc, desemnând toată creația populară legată de joc, de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate. Despre „hora” din Lunca - Filipeni, în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să-i liniștim pe cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să-i liniștim pe cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format satul Lunca, se poate spune că de pe locurile lor de pornire, luncașii au fost țărani dependenți de boieri și mănăstiri, apoi, când s-a instalat stăpânăirea habsburgică în nord-vestul Moldovei, ei au avut statutul de „supuși” (tot dependenți). Nici de unde au venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi erau instruiți la premilitari, nu numai cu mânuirea armelor. Tinerii și tinerele din sat erau atrași pe scena Căminului Cultural, care, multă vreme în comuna Filipeni nu a avut local propriu; activitățile cultural artistice se desfășurau în școală. În Lunca, sediul comunei Filipeni, școala veche, construită după primul război mondial, prin 1924, a fost folosită pentru Cămin Cultural în perioada de dinainte de 1989, tot acolo se pe proiectau pe un ecran îngust, filme, aparatele fiind alimentate de la un generator de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oprișan Valentina (era ceva cu pionierii), Căținaș Mihai, Moise Tanța, Păvăluță Augustina, Huțu Aurelia, Bârgăoanu Cornelia, Munteanu Nicolae, Borcea Ortansa, Gurău Ștefan, Curteanu Dorina și Teleagă Vasile (vezi și imaginea la anexe, după care se poate „analiza” costumul popular din Lunca. Dintre directorii de Cămin Cultural îl amintim pe învățătorul Ion Ochean care în perioada 1958-1961 (aproximativ!) a reorganizat activitatea cultural-artistică, a dusă atunci un televizor (lucru mare!), i-a atrasă pe tineri, în perioade de vară, cu filmul și biblioteca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați pe lângă personaje luate din realitatea socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând față de haiduci cărora li s-a atribuit o aură de apărători ai celor mulți și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând față de haiduci cărora li s-a atribuit o aură de apărători ai celor mulți și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a fost anulată prin intervenția jandarmilor. Un alt alai care însoțea Anul Nou era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consta acest „joc” și după care scenariu se organiza. Denumirea ne duce cu gândul la mocani, oameni de la munte și de sub munte, crescători de oi, care străbăteau țara cu turmele lor când plecau în „transhumanță” - de la munte la șes, în luncile și bălțile Siretului, Prutului și Dunării. Cum de a ajunsă „Mocănașul” în Fruntești este mai dificil de aflat, însă poate fi pusă în legătură cu trecerea, an de an, a românilor de la munte și de peste munți, din Ardeal, în Moldova, unde s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și social-culturale, au impusă un alt fel de păstrare a legăturilor cu satul, prin acțiunile numite „întâlnire cu fiii satului”, desfășurate cu anumite prilejuri, la anumite date importante din viața și istoria satului. Un asemenea moment important pentru satul Lunca, sediul comunei Filipeni, a fost împlinirea unui secol de la înființarea Școlii. Centenarul (18771977) școlii din Lunca a fost un bun prilej de revalorizare a virtuților satului, când din toate colțurile țării s-au întorsă la locul de pornire zeci și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numite „întâlnire cu fiii satului”, desfășurate cu anumite prilejuri, la anumite date importante din viața și istoria satului. Un asemenea moment important pentru satul Lunca, sediul comunei Filipeni, a fost împlinirea unui secol de la înființarea Școlii. Centenarul (18771977) școlii din Lunca a fost un bun prilej de revalorizare a virtuților satului, când din toate colțurile țării s-au întorsă la locul de pornire zeci și zeci de luncași, plecați să-și caute norocul în altă parte. Un comitet de organizare, format
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului, când din toate colțurile țării s-au întorsă la locul de pornire zeci și zeci de luncași, plecați să-și caute norocul în altă parte. Un comitet de organizare, format din reprezentanții Școlii generale cu clasele I-X din Lunca, ai Primăriei și ai Comitetului Comunal de Partid, a făcut mai întâi demersurile necesare pentru aprobarea manifestației, apoi au lansat invitațiile către cei din alte localități și către oficialitățile comunei și județului. Un text simplu și sugestiv arăta scopul, locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și sugestiv arăta scopul, locul și timpul manifestărilor: „Vă invităm să luați parte la festivitățile organizate cu prilejul sărbătoririi Centenarului Școlii generale Filipeni care va avea loc în ziua de 27 noiembrie 1977, la Școala de reședință a comunei (satul Lunca). În ziua și data fixate, a avut loc adunarea festivă, moment emoționant de revedere și întâlnire, urmată de un program cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
revedere și întâlnire, urmată de un program cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]