6,186 matches
-
Articolele Autorului Tăcerile se-adună în nori argintii deasupra valurilor gândului și miresme de arțar se îmbulzesc în inima întunericului. Mi-agăț o speranță de gheara cerului și-mi pare că lumina izvorăște din sufletul pădurii, ființând peste trupuri de lut. Viv Referință Bibliografică: Speranță în tăcere / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SPERANȚĂ ÎN TĂCERE de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365215_a_366544]
-
prima oară-n viață un dor de mine m-a răpus o săgeată e înfiptă exact sub umărul meu stâng parchetu-i inundat cu sânge genunchii nu mă mai ascultă sunt prea ușor și mă ridic lăsând arvună-un trup de lut deodată nu mai știu ce sunt ori pană, vânt sau chiar un duh aud un popă cum cuvântă că iute m-am suit la drepți dar îngerii mă duc pe brațe mă scufundă în copaie sunt nou născut în scăldătoare
ASTĂZI ESTE 1 MARTIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365249_a_366578]
-
lumi unde tu ai rămas frate cu stelele luna și lacul cu plopii mereu fără soț ... ieșiți din legi au plecat cu iubirea marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
trimis pe pământ/ Să descopăr cine sunt./ Că sunt om pe jumătate,/ Dar cu Tatăl sunt de toate/Sunt și înger pe pământ,/ Dar și-n ceruri în Cuvânt./ El m-a scris, El mă citește/ Și cu inima cinstește/Lutul meu ca legământ/ Făcând Pace pe pământ. Eu sunt aici acum și gust din darul veșniciei care are un parfum minunat. Sunt fericită că exist prin această lume care trece. DOMNUL ARE GRIJĂ DE NOI TOȚI, DOMNUL ESTE CU NOI
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
Așa grăit-a Dumnezeu: „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră” ... „bărbat și femeie i-a făcut”, ceea ce înseamnă că Divinul a zămislit cele două arhetipuri ale umanului după propria-i înfățișare. Ulterior, povestea e mai detaliată, Dumnezeu modelează lutul, apoi îl însuflețește și așa apare Adam. Pentru facerea Evei, Atotputernicul îl anesteziază pe Adam, îi ia o coastă și, astfel, os și carne din carnea bărbatului vor trece în femeia sa, drept pentru care bărbatul se va împreuna cu
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
din talcioc alte vise limbile clopotelor sunt în mine păsări ucise... Nu mai știu să te prind, poate nici tu nu mai știi limpede jocul, au trecut hăulind peste noi toamnele bruma norocul și ne-ntoarcem trudiți în cochilii trudind lut și patimi și moarte. Iubito, pe drumul meu nici clopotul parcă nu bate, sau poate nu-l mai aud... sunt aici...sunt departe... Leonid IACOB Referință Bibliografică: nici un sunet / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 993, Anul III
NICI UN SUNET de LEONID IACOB în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364975_a_366304]
-
plumbul din suflet și arama lămurită în „focul stelar”! Oameni buni, vă implor, dar credeți-mă și pe mine când vă spun, că nu mai pot să țin prelata nesfârșită a cerului desfășurat în toate sensurile posibile...e grea ca lutul, cortina și prelata asta neagră și nocturnă și roasă toată de molii...cănd văd cum trec prin gaurile ei concentrice toate fantomele văzduhului, dezlănțuite în Noaptea cea mai lungă...când văd cum cad și trec prin ea cohorte întregi de
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Prietenie > ȚIN ÎN BRAȚE DRUMURI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 952 din 09 august 2013 Toate Articolele Autorului Se așterne seara îmi urmez drumul plec la culcare automatism nu simt nevoia de odihnă dimineața când mă trezesc pe luturi mergătoare senzația citadină a zilei post moderne mai sus de suflet privesc țin în brațe drumuri se împuținează în căușul palmelor petale de trandafir și mai unde pe drumul de la ușă spre pat muzică romantism tornade adâncuri lumi întortocheate iubim
ŢIN ÎN BRAŢE DRUMURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364966_a_366295]
-
cât și în poezie, dar, mai cu seamă în domeniul graficii care dă culoare (și savoare!) paginilor generoase ale acesteia. E ușor să străbați pagină cu pagină din cartea Marianei Cristescu, chiar fără trei mere roșii într-o strachină de lut, chiar fără muzică baroc sau un dans spaniol întruchipând corrida într-o sublimă încordare a dansatoarei care-și unduiește mișcările după cele ale toreadorului și ale mulțimii exaltate care strigă necontenit: Ole! Spun asta pentru că, o dată intrat în spațiul de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
rămâne-o dâră, ca un mic făgaș. Pe nisip persistă urmele de pași, Iar pe buze, palid, ultimul sărut. Nu-și mai află marea cale și sălaș, E la fel de tristă ca la început, Stâncile se-nmoaie, parc-ar fi de lut, Țărmul se chircește, știe c-o să-l lași. Scrâșnește timpul nostru în clepsidră, Rostogolind din nou nisip și briză. Ne soarbe sufletul a urii hidră Și vrea să ne așeze iar în criză. Când ieși din apă, suplă ca o
FRIZĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366289_a_367618]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DRAGOSTE DIN LUT Autor: Ellen Ada Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului De azi m-am hotărât,că-mi vei rămâne Din tot ce-a fost ,frumoasa amintire! În gara,au rămas doar niște sine Ce ne
DRAGOSTE DIN LUT de ELLEN ADA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366290_a_367619]
-
Toate Articolele Autorului De azi m-am hotărât,că-mi vei rămâne Din tot ce-a fost ,frumoasa amintire! În gara,au rămas doar niște sine Ce ne vor aduce aminte,de mine si de tine! Închid pecetea sufletului din lut Și-am s-o păstrez ca pe o comoara! Ma voi închina la ea,de cate ori mi-aduc Aminte cu drag de noi,de odinioară! Și dacă totuși noi ne vom întâlni Pe aleea toamnei ,în gările pustii Te voi privi
DRAGOSTE DIN LUT de ELLEN ADA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366290_a_367619]
-
moare și nici nu se destramă! Ea va rămâne și dincolo de Moarte O dragoste pură și fără de păcate, Singura iubire,singura din toate Pe care o port în suflet,curat și dincolo de Moarte! 29July 2016..Londra Referință Bibliografică: Dragoste din Lut / Ellen Ada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ellen Ada : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DRAGOSTE DIN LUT de ELLEN ADA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366290_a_367619]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MOARTEA ÎNGERULUI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului moartea îngerului Și îngeru-a căzut cu-aripa ruptă în omenescul lut amorf și greu paloarea se urca pe față-i suptă ca un blestem urzit de Dumnezeu Nici frunzele nu-i legănau sfârșitul nici păsări nu-i doineau la căpătâi, murise îngerul iubirii într-o seară când te ruga cu el
MOARTEA ÎNGERULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366337_a_367666]
-
și pe culmi/ Am văzut făclii aprinse/ Ce separă două lumi”. (AM VĂZUT FĂCLII APRINSE) Adesea, poeziile sale sunt țesăturile unei confesiuni: „Acasă au crescut cuvinte-n rânduri/ Ce-au mers cu mine în necunoscut./ Acasă e ființă mea, în luturi/ Și în frunzișul, toamnei, ce-a căzut”. (ACASĂ) Iată o destăinuire sinceră prin care poeta Domnica Vărzaru ne invită în universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Și pentru că poezia i-a cucerit pe deplin simțurile, în ea vibrează
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
cum bate Și ploaia cum lovește-n geam; Mă ia cu friguri peste toate Mă strâng ca frunza de pe ram. Degeaba umbrele din vară, Degeaba vin în așternut, În toamna asta-s o povară, Mă tot frământ, parcă-aș fi lut. Încerc s-adorm, poate-n visare Voi întâlni iar primăveri Și, ca-ntr-un cântec cu bisare, Te-aștept să vii de nicăieri. Referință Bibliografică: Cântec cu bisare / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20
CÂNTEC CU BISARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366370_a_367699]
-
Vă văd pe voi , bunicii mei, Cum m-așteptați la poartă. Cu dosul mâinii , lacrimi șterg, Și tristă îmi dau seama. C-oricât de mult aș vrea să merg Spre voi, totu-i degeaba. Urc prispa casei voastre dragi Și lutul se sfărâmă, Privesc pereții scorojiți, Mânjiți cu var și humă. Ferestrele ca doi ochi triști, Mă tot privesc cu lacrimi, S-au tot uscat de dorul meu Pe ei și ploi, și patimi. Ușița se deschide greu, Și-ncet pătrund
MĂ-NTORC ÎN TRECUT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366375_a_367704]
-
2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CHEMAREA NOPȚII Când noaptea m-alungă din somnul veciei În care-am visat și-am vegheat din amurg, Sunt valuri de ape pe țărmul tăriei Zidite în trupul de-oțel și de lut Se naște iubirea de semeni mai tare Mai plină de harul sublim și divin În noaptea de vise, în noaptea de taine Ce nimeni n-o știe când vine senin În genele stinse adoarme uitarea Pătrunsă de dorul unui vis
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Leura și Urmănaș Pe la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]