22,583 matches
-
marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu ouă și smântână. Dintre produsele de post
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt prezente, cu deosebire, în zonele montane (Maramureș, Bucovina, Neamț
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
străbătute; - punctarea unor date privind populația, istoria și obiectivele turistice din localitățile străbătute; - realizarea unor scurte informări despre personalitățile istorice, culturale sau științifice care au marcat anumite locuri; - prezentarea elementelor definitorii legate de etnografie, folclor, târguri, festivaluri populare, port tradițional, mâncărurile specifice; - alte aspecte: distanța față de obiectivele turistice care se abat de la traseu, identificarea unui alt drum pentru întoarcere etc.. 7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind elementele de mai jos: - aspectele generale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
spun că am fost preocupată, conștient sau inconștient, o perioadă de timp destul de lungă de probleme materiale, până într-o duminică, când, la biserică fiind, în timpul citirii Evangheliei. Domnul mi-a spus: -„Tu ocupă-te de ridicare spirituală, că de mâncare am eu grijă!” Vreau să vă spun că din acel moment am avut din abundență tot ce mi-a trebuit. și continuă să vină vești bune pe toate planurile. Mă bucur și mulțumesc! știu că această ridicare spirituală ar fi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
întrebat-o pe mama, dar nu vrea să o mai necăjească, are destule pe cap. În casa lor nu miroase a vanilie și cozonac proaspăt. Nu e frig, dar nici cald nu e. Pe masa din bucătărie stă crăticioara cu mâncare, gătită de mama după orele de serviciu. Ridică alene capacul. Miroase bine, dar nu-i e foame. Nici sete nu-i este. Simte doar un fel de sfârșeală în trup. O fi oboseala, a colindat toată ziua pe străzile albite
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
secerători și cum fetele stăteau pe drum și plângeau de foame, se mai îndura câte o femeie și le mai dădea câte ceva de pomană pentru a-și mai astâmpăra gurile de foame. Colbul era gros pe drum, fetele mai scăpau mâncarea în colb și așa cu colbul gros o mâncau de foame. Dar nu au apucat fetele să vadă albul zăpezii, că au văzut toate trei întunericul pământului. Rarița, pentru că așa o chema pe cea de a doua soție a lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o mâncau de foame. Dar nu au apucat fetele să vadă albul zăpezii, că au văzut toate trei întunericul pământului. Rarița, pentru că așa o chema pe cea de a doua soție a lui Chimircan, nu le-a mai dat de mâncare la fetele lui, dar nici el nu le-a dat, cu alte cuvinte au fost amândoi bucuroși că au scăpat de ele. Că de copii nu au dus lipsă, că au fost și Rarița și Chimircan buni de sămânță că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au ajuns în arestul miliției doar pentru că au furat câte ceva de-ale gurii. Și Petrache a ajuns în arestul de la Țibănești, dar cum dovezi nu erau, a fost trimis acasă după trei zile, că nu avea ce le da de mâncare la deținuți pentru că erau mulți, de nu mai încăpeau. Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și crime continuate; comunismul e o crimă continuă. Comuniștii sunt atât de tereștri, că eu nici nu i-aș lăsa să se urce în avion, și între București și Moscova i-aș pune să meargă pe jos, umplând desagii cu mâncare din loc în loc... Comunistul știe că e animal, știe că e rațional și știe că e absolut muritor. Dar în felul ăsta, cu toată raționalitatea lui, între el și dihor nu e nici o deosebire. Comunismul, unde a triumfat, te belește
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fel dar, uite că ghinionul nepoatei sale să-i placă tocmai un lipovean, cu părinți cu astfel de vederi Înguste. Letiția Își ascundea lacrimile dar bunica o vedea că oftează și nu mai avea chef de nimic. Nici somnul nici mâncarea nu se mai lipeau de ea. I a sunat pe părinți să o ia pe fată cu ei la oraș că ar fi mai bine pentru ea. Așa se face că Într-o Duminică dimineață, părinții Letiției se aflau la
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lui că venea tiptil dimineața și intra pe fereastră. Femeie tânără și nechibzuită, neglija casa, nu făcea altceva decât să stea la bârfă cu altele câteva de teapa ei, iar tânărul soț când venea de la lucru, nu găsea nimic de mâncare și o dezordine de nedescris. S-a așezat la pânda Într-o noapte, a prins-o cu iubitul ei Într-o căpiță de fân. A strigat un vecin ca să aibă martor și a divorțat de femeia care nu a știut
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vorbele mamei sale, care cosidera că fiecare om se poartă după cum Îi era firea. Asta observase ea pe la familiile mai Înstărite, unde mai făcea treburi să câștige câțiva bănuți, pentru a avea ce da celor cinci copii ai lor de mâncare. Bogații nu Înțelegeau nevoile săracilor și ori Îi considerau leneși ori ziceau că nu i-a dus mintea să facă și ei ceva avere În viața lor. Când nu ai nimic....de unde să faci avere? Gândea Ionuț, care Încerca și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
facă curat măcar acolo În cotlonul unde stă, că nu vine nimeni din afară să facă curat după voi dar, de mâncat ce ați mâncat? Mai nimic răspundeau ele Într-un glas, am așteptat să veniți voi cu ceva de mâncare. Dar ouăle vecinilor cine le-a furat? Întrebase el Încercând să rămână calm, În fața minciunilor așa de ușor ticluite și rostite de ele. De unde să știm noi, cine intră În curtea lor? Au un câine... Săndico, tu ce ai mâncat
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Încurca niciodată, că aveau un semn colorat diferit pe creștet și cele mai multe știau bine În ce curte au crescut și unde le era culcușul pentru noapte. De la una mai primea câte un leu să-și ia și el ceva de mâncare de la băcănie iar altele-i făceau un pachețel cu o pâinișoară unsă cu gem făcut În casă. Avea la el În trăistuță și o sticlă cu apă așa că În afară de abecedar, nu-și pierdea timpul decât având grijă de gâștele care
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a familiei, Îl obliga să se mulțumească cu puțin. Abia Îi mai trecuse teama de motanul vecinilor, că o alta pusese stăpânire pe Ionuț. Într-una din seri, tatăl său ostenit de cât trudise toată ziua, pentru un blid de mâncare și câțiva bănuți, de la două văduve, care-și pregăteau magaziile cu lemne pentru iarnă, spusese: Iacă. nevastă, măcar anul acesta sărbătorim și noi Nașterea Domnului cum se cuvine. Avem o gâscă, cam slăbuță dar vom avea o bucățică de carne
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și ei traiul mai bine. La sfârșitul săptămânii de lucru când primea banii pe munca la câmp, achita și berile trecute de cârciumar Într-un caiet al lui. Restul de bani Îi dădea nevestei lui să ia pentru copii de mâncare. Cu hainele se mai descurcau ei, primeau cele rămase mici de la copiii vecinilor care erau mai mari, dar lor li se potriveau. Capul familiei ajuta și pe la Înmormântări și mai primea și de acolo câte ceva de pomană, ba o haină
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de copii. A venit toamna, Ionuț a Început să meargă la școală. Până și cele două gemene mai rebele din fire, atenționate serios de tatăl lor, au devenit mai potolite. La fermă nu mai erau nevoite să fure ceva de mâncare. Aveau tot ce le trebuia, iar mama era tot timpul cu ochii pe ele să nu cumva să facă supărare și noilor vecini. Lui Puf i-au mai adus patru gâște tinere să-i țină de urât. Mama trebăluia din
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mama, trebuie să fie un telefon public pe aici pe undeva. Masa se terminase În tăcere, le uraseră celor doi comeseni, să le fie de bine și plecaseră pe afară să caute un telefon public și să facă puțină mișcare. Mâncarea de cartofi cu carne grasă, pe care au servit-o la felul doi, deși bine gătită și cu salată, căzuse cam greu mamei, iar Andreea nu mai Îndrăznise să comenteze În nici un fel. Mâine voi merge și voi cere mâncare
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Mâncarea de cartofi cu carne grasă, pe care au servit-o la felul doi, deși bine gătită și cu salată, căzuse cam greu mamei, iar Andreea nu mai Îndrăznise să comenteze În nici un fel. Mâine voi merge și voi cere mâncare de regim, spusese mama. Nu cred că pot mânca toată perioada așa ceva, deși știi că eu nu sunt pretențioasă, dar dacă au prăjit ceapa...mie chiar mi-a căzut greu. Să ceri și pentru mine la fel, nici mie nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
spus că nu ne-am planificat nimic Înainte, insistase Pavel. Ne faceți șederea aici mai plăcută. Mi-ar place să fim și la masă Împreună. Noi am cerut masa la regim, spusese Teia, nu suport ceapa prăjită și În general mâncarea grasă. Poți cere schimbarea la cantină. Nici lui Pavel nu-i plăcuse mâncarea de la comun și chiar se decisese să schimbe cartelele la cantină și să ceară regim. A obținut chiar o masă de patru persoane În seria a doua
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
aici mai plăcută. Mi-ar place să fim și la masă Împreună. Noi am cerut masa la regim, spusese Teia, nu suport ceapa prăjită și În general mâncarea grasă. Poți cere schimbarea la cantină. Nici lui Pavel nu-i plăcuse mâncarea de la comun și chiar se decisese să schimbe cartelele la cantină și să ceară regim. A obținut chiar o masă de patru persoane În seria a doua, la regim gastric. Fetele s-au retras În camera lor de hotel să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
spun că am fost preocupată, conștient sau inconștient, o perioadă de timp destul de lungă de probleme materiale, până într-o duminică, când, la biserică fiind, în timpul citirii Evangheliei, Domnul mi-a spus: -„Tu ocupă-te de ridicare spirituală, că de mâncare am eu grijă!” Vreau să vă spun că din acel moment am avut din abundență tot ce mi-a trebuit. Și continuă să vină vești bune pe toate planurile. Mă bucur și mulțumesc! Știu că această ridicare spirituală ar fi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
aprindeți în casă tămâie sau un bețișor parfumat și gândiți-i pe toți numai de bine. Și voi veți fi primii care veți vedea rezultatele. Lumină și Iubire! Zilele trecute am stat de vorbă la bucătărie cu G.V. Eu făceam mâncare la aragaz și el și-a descărcat sufletul într-un fel care m-a speriat. Eu știu cel mai bine cât a suferit și cât am suferit și noi și ne am zbătut să-l ajutăm, dar nu mi-am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la caniși aude: − Premiul I se acordă lui Blackie, stăpână Shelley! Blackie primește o fundă mare roșie, iar Shelley ia cupa și diploma. Urmează setterii. Whisky ia premiul I, cu o fundă mare mov, iar Lucy cupa și diploma. Plus mâncare. Fericite, fetele iau un taxi. Șoferul se miră grozav, văzând doi câștigători. În fața blocului s-au adunat copii. − Haideți să ne ajutați! strigă Lucy. Și copiii cară cei doi saci de mâncare pentru câini până la ușa fetelor, iar Shelley și
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3080]