2,766 matches
-
un nou vătaf că vin Rusaliile... Ne-ar plăcea s-o facem aci la măria ta. — Multă cinstire îmi aduce gândul domniei tale, mare vătaf de călușari, și primim cu plăcere, dar cum ați aflat că vom poposi aci? — Iscoade, măria ta, avem iscoade. Să cheme cetele, măria ta? — Cheamă-le! Un semn și cei unsprezece, fără să-și ia nici un avânt, se desprinseră de pământ, făcând un salt mai înalt de un metru, ca apoi revenind la sol în aceeași
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ar plăcea s-o facem aci la măria ta. — Multă cinstire îmi aduce gândul domniei tale, mare vătaf de călușari, și primim cu plăcere, dar cum ați aflat că vom poposi aci? — Iscoade, măria ta, avem iscoade. Să cheme cetele, măria ta? — Cheamă-le! Un semn și cei unsprezece, fără să-și ia nici un avânt, se desprinseră de pământ, făcând un salt mai înalt de un metru, ca apoi revenind la sol în aceeași poziție să hăulească de trei ori: — Hălăi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privească pentru că apusul soarelui se petrece într-un fel de nemișcare schimbătoare, nu știu dacă pot să spun bine. Ți se pare că totul este nemișcat și totuși peste o clipă este altceva. Câți știu că nu doar soarele apune? — Măria ta, m-am desfătat privind dansul bărbaților și apusul soarelui, dar e ceasul rugăciunii. Nu este dans ce-ai privit, este o poveste despre cai sau poate despre centauri... Ce ne-am face Selin aga fără cai? Bărbații aceștia își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caști cât timp fac parte din ceată și, în joacă, cred că se transformă în cai, dansând ca să îmbuneze un zeu al cailor, devin un fel de călugări credincioși acestui zeu. Eh, Selin aga, ce ne-am face fără cai? — Măria ta, zise Kuciuk Selin și se închină în fața domnitorului, care curtenitor îi răspunse cu un zâmbet sincer, rugându-l pe Ștefan să-l însoțească pe imbrohor până la cortul lui. În picioare, în locul prințului, stătu vătaful primei cete. Dansul celei de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui. În picioare, în locul prințului, stătu vătaful primei cete. Dansul celei de a doua cete începu, lumina deveni blândă, vestind venirea întunericului. O să aprindem torțe, n-ai grijă, o să se vadă bine, spuse vodă în românește. — N-am grija luminii, măria ta, am grija beizadelei Ștefan, spuse vătaful privind nemișcat spre dansatori. — Ștefan? Ce-i cu Ștefan? — Să nu încalece mâine în zori. Ia-l în rădvan cu măria ta. — Bine, fie. Câți sunteți? — Cu iscoade și cu oamenii noștri din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o să se vadă bine, spuse vodă în românește. — N-am grija luminii, măria ta, am grija beizadelei Ștefan, spuse vătaful privind nemișcat spre dansatori. — Ștefan? Ce-i cu Ștefan? — Să nu încalece mâine în zori. Ia-l în rădvan cu măria ta. — Bine, fie. Câți sunteți? — Cu iscoade și cu oamenii noștri din tabără, vreo două mii. — Ce mai este nou? — Ienicerii de la Stambul n-au primit solda de astă iarnă. E rost să se taie între ei. — Să așteptăm să vedem
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iscoade și cu oamenii noștri din tabără, vreo două mii. — Ce mai este nou? — Ienicerii de la Stambul n-au primit solda de astă iarnă. E rost să se taie între ei. — Să așteptăm să vedem și minunea asta. — Minunile trebuie ajutate, măria ta. Vătaful vorbea într-un fel repezit mâncând de multe ori vocalele și cum discuția lor se făcea în șoaptă în timp ce flăcăii din ceata cealaltă dansau stăpâniți de ritmul lăutarilor, vodă își încorda toată luarea aminte ca să priceapă tot. N-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se aprindă. Ritmurile se schimbau, alternând cele repezi cu cele lente. — Hălăi șa! Prima ceată se desprinse din iureșul dansului și, aruncându-se cu un salt în sus, toți treisprezece căzură în genunchi și strigară într-un glas: — Să trăiești, măria ta! Se ridicară și porniră spre munte, imitând galopul cailor în ritmul lăutarilor. Pe rând, fiecare ceată își luă rămas bun de la domnitor, pierzându-se în noapte și în codru. Erau românii de peste Dunăre, care la liturghie pomeneau numele voievodului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în pustie, la fel și arginții lui Iuda s-au folosit pentru îngropăciunea străinilor și nu au fost puși la temelia templului. — La temelia templului trebuie să stea piatra din capul unghiului, deschise ochii Ștefan vorbind și el grecește. Vezi, măria ta, vremurile sunt grele, dușmani mulți, din toate părțile. Politica e politică, un fel de vânzare care nu se mai sfârșește. Noi am ctitorit împreună la mânăstire la Mărgineni și la Adormirea Maicii Domnului din Râmnicul Sărat. Aș dori să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ești om credincios ca mine. Cum eu nu cred decât în Treimea Sfântă: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, mi se părea că domnia ta crede doar în Allah. Să fi fost doar o părere, crezi în alt fel de duhuri? Nu, măria ta, nu cred în duhuri, dar cu păsările tot nu știu ce se întâmplă. — Hai, să vedem. Poruncește să ne-aducă doi cai din caii domniei tale, să încălecăm noi și beizadeaua Ștefan. Probabil că voievodul se supărase pe cineva neștiut, pentru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca să mă păzească pe mine și pe prietenii mei, răspunse vodă, dându-le mâna celor îngenuncheați care, după ce sărutau inelul cu pecetea basarăbească, se ridicau cu o expresie de fericire pe față. Unul din ei spusese în turcește: Îți mulțumim, măria ta, că ne-ai dat prilejul să-ți vedem fața. O să povestim asta copiilor și nepoților noștri. La nunți și la sărbători or să ne pună la loc de cinste ca să le spunem cum a trecut Io Constantin Basarabă pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doar, imbrohorul însă se închină a mulțumire și spuse politicos: — Ești fericit, Constantin bei, până să te întâlnesc nu am invidiat pe nimeni, acum însă te invidiez și-mi pare rău că nu am și eu un fiu ca fiii măriei tale. Beizadea Ștefan cunoaște la oameni și asta este un mare dar. Îți mulțumesc, prințe, pentru încrederea ce-mi arăți. Înțeleg că nu mai trebuie să fac cercetări și că ticălosul care a tăiat curelele de la șa este cunoscut. — Cam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își ocupară locurile în curte. În fața ușii dormitorului, se instalară doi dorobanți care încă mai erau prăfuiți de drum. Pylarino intră grăbit la domn, cu un aer speriat. Îl învălui cu o privire cercetătoare și întrebă nedumerit: — Vă este rău, măria voastră? — Întotdeauna, doftore, când vin prin părțile acestea, la ceasul apusului soarelui mă apucă un fel de urât și mi se face frică... — Urât? De ce urât, măria ta? — Uite așa, îmi pare rău că moare ziua. Știi, aci nu este
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
speriat. Îl învălui cu o privire cercetătoare și întrebă nedumerit: — Vă este rău, măria voastră? — Întotdeauna, doftore, când vin prin părțile acestea, la ceasul apusului soarelui mă apucă un fel de urât și mi se face frică... — Urât? De ce urât, măria ta? — Uite așa, îmi pare rău că moare ziua. Știi, aci nu este seară, soarele apune și, hop, a și venit noaptea. E ca și cum ziua ar răposa de moarte năpraznică. Nu e ca la noi, să țină înserarea un ceas
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cer cele mai năstrușnice revărsări de aur și aramă. Mă simt trist când se înnoptează fără să se fi înserat și mă apucă urâtul și dorul de casă, de Brâncoveni, de hăulituri pe deal și de miros de busuioc... — Măria ta are friguri! — Nu, Pylarino, doar așa, un fel de lehamite și aș vrea să le spui boierilor că nu pot primi în seara asta pe nimeni din negustorii veniți, că am... Ei, știe domnia ta ce să le spună. Am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
are friguri! — Nu, Pylarino, doar așa, un fel de lehamite și aș vrea să le spui boierilor că nu pot primi în seara asta pe nimeni din negustorii veniți, că am... Ei, știe domnia ta ce să le spună. Am înțeles, măria ta, o să încerc să-i împac pe toți, dar vreau să te vindec cu un cuvânt, doar cu o vorbă. Se spune că țarul Petru își face un oraș într-o mlaștină, unde vara, noaptea, lumina nu pleacă deloc. Ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noastră. Spune-le că până mâine nu pot să văd pe nimeni, că trebuie să mă refac, trimite-l doar pe Ștefan. Îmi doresc o cină cu friptură și vin roșu. Să mă-ntremez, că mă simt slăbit. — Să trăiești, măria ta. Am înțeles. Doctorul se retrase cu spatele, închise ușa după sine și spuse postelnicului de rangul doi să-i aducă apă multă lui vodă, ca să se spele, pentru că are dureri mari și nu poate primi pe nimeni. Apoi se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin în latinește și în grecește și îl pusese pe fratele lui, Radu, să-l citească de ziua lui taica de Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei deopotrivă cu apostolii, a devenit un fel de secretar intim al măriei sale. „Taică, măria ta”, așa îl chema în gând Ștefan, încă de când era mic. Și asta rămăsese treaba lui, să se uite în călindar și prin efemeridele grecești, să-l verifice pe Ion Românul, astrologul, dacă greșește. Anul acesta 21 mai a căzut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și pe marele spătar Mihai ca să rămână rudele între ele. Rămași doar cei trei - vodă, Mavrocordat și Ștefan - domnul a întrebat: — Cum de am fost chemat aci tocmai când boala m-a țintuit la pat? Cine a uneltit împotriva mea? — Măria ta, să stăm strâmb și să judecăm drept. Când s-a făcut planul venirii măriei tale la Edirne erai sănătos. De uneltit, eh, greu de spus, azi cine nu uneltește este suspect. Înseamnă că are gânduri ascunse... Vorbeau grecește, șoptit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mavrocordat și Ștefan - domnul a întrebat: — Cum de am fost chemat aci tocmai când boala m-a țintuit la pat? Cine a uneltit împotriva mea? — Măria ta, să stăm strâmb și să judecăm drept. Când s-a făcut planul venirii măriei tale la Edirne erai sănătos. De uneltit, eh, greu de spus, azi cine nu uneltește este suspect. Înseamnă că are gânduri ascunse... Vorbeau grecește, șoptit. — Am dori să știm că avem aci prieten aproape de marele vizir și de padișah... Mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
padișah... Mă gândeam la înălțimea ta... — Sunt presat din toate părțile. Pe aci bat multe vânturi, dinspre Moldova, de la țarul Petru, vin unele chiar din Franța. — Știu tot. Nu doresc nici un cuvânt. Noi ținem la viața înălțimii tale. Îți mulțumesc, măria ta, mai șopti Mavrocordat în grecește ca apoi repede, abrupt, să întrebe în românește: Cum a murit Scarlat? Domnul ridică privirea spre Ștefan, ca și cum ar fi vrut să afle dacă româna se află printre cele unsprezece limbi despre care fusese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care fusese vorba în compliment. — Înălțimea ta a primit rapoartele protomedicului Curții noastre, doctorul Ion Comnen, despre care mi s-a spus că a studiat medicina chiar cu dumneavoastră. Da, am primit rapoartele, dar aci au sosit prin boieri supuși măriei tale tot felul de zvonuri. — Înălțimea ta știa că ginerele nostru, Scarlat, era bolnav încă înainte de a se fi însurat. Am crezut amândoi că viața liniștită în aerul curat al Târgoviștei îl va însănătoși și, pentru aceasta, deși l am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi va face bine. Acum, Târgoviște este iar cetate de scaun domnesc, au fost rezidite curțile și Scarlat a avut în jurul său boieri și slugi care l-au cinstit ca pe cel mai vrednic ginere al nostru. Îmi pare rău, măria ta, la asta nu m-am gândit. Era cam firav Scarlat al nostru, dar vorbele măriei tale, spuse din suflet, au mult adevăr în ele. — Așa este. Ruda de sânge a înălțimii voastre, beizadeaua Ilieș, bărbatul Stancăi, a îndurerat-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Scarlat a avut în jurul său boieri și slugi care l-au cinstit ca pe cel mai vrednic ginere al nostru. Îmi pare rău, măria ta, la asta nu m-am gândit. Era cam firav Scarlat al nostru, dar vorbele măriei tale, spuse din suflet, au mult adevăr în ele. — Așa este. Ruda de sânge a înălțimii voastre, beizadeaua Ilieș, bărbatul Stancăi, a îndurerat-o, neputându-și stăvili patima beției, iar Duca Vodă al Moldovei... — Uneltește fără rușine împotriva celui ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fie pomenit cu ctitorii. Am poruncit să-i sape piatră frumoasă ca unui fiu de domnitor, căci noi în iconomia noastră l am pus alături de coconii noștri. Exaporitul se înroșise vinovat că putuse să exprime oarecari bănuieli. — Mă iartă, măria ta. Știm că maica măriei tale, doamna Stanca, din neamul cantacuzinesc, a rămas văduvă cam la anii la care a rămas și Ilinca, nora noastră... Mai știm că a păstrat văduvia, așa cum o fac cocoanele din neam mare. Aș dori
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]