1,950 matches
-
creștinesc, a trăi pentru Hristos poate implica necesitatea de sacrificiu al vieții în numele Său. Această percepție a martirului fusese deja asumată la momentul persecuțiilor, când creștinii care suferiseră pentru credință, dar nu fuseseră executați erau onorați cu onorabilul titlu de mărturisitor; când persecuțiile au luat sfârșit, s-a luat decizia crucială de a se continua aplicarea termenului, nu celor care suferiseră pentru credință, din moment ce oportunitatea de a o face încetase să existe, ci celor care, prin viața lor, poartă mărturie lui
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
fericirea drepților. Cu cât li se prelungeau chinurile, cu atât gândeau că le era prilejuită o răsplată mai mare. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința. Pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul martiric. Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă dragostea lor nehotărnicită
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și chiar negat de atâtea experiențe istorice. Sunt experiențe care, se pare, ca niciodată, țin să se ascundă de ochiul critic, evaluator al omului și pentru care victimele lor tot oameni și ei țin să depună mărturie dintr-un impuls mărturisitor, izvorât din presiunea constantă a Adevărului. Acesta se cere scos la lumină pentru a se contrapune, de exemplu, unui paragraf din Codul Penal, redactat de Lenin imediat după Revoluție, "Tribunalul nu trebuie să elimine teroarea: a promite acest lucru ar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
al "încercării", o lume în care, în funcție de relația omului cu suferința, se poate produce o renaștere spirituală sau poate interveni trista și tragica realitate a degenerării umane cu multiplele ei chipuri. Invocând această ultimă realitate, asemenea lui Steinhardt sau altor mărturisitori despre lumea carcerală din literatura lumii, scriitorul rus nu obosește să repete că, oricât de absurd ar părea, în lumea recluziunii fericirea este posibilă. Sub semnul acestui adevăr, probat nu numai de opera lui Soljenițin, dar și de propria lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de orașe și jefuirile ar fi o dovadă. Dacă legile patriei sunt nedrepte față de alte neamuri, atunci nu pot fi considerate obiectiv nici măcar drepte, autorul atrage atenția asupra legilor care aduc neajunsuri individului. În aceste condiții, trasează figura creștinului ca mărturisitor al păcii și al reconcilierii în fața violenței (Instituțiile divine, VI, 18, 12-26). Criticând o idee de-a lui Cicero care ne spune că în contextul unei atitudini nonviolente a creștinului, nu există loc pentru o legitimă apărare; căutând să-și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în fața presiunii, pentru a evita întemnițarea și anchetele repetate. Guvernatorii nu căutau să facă martiri, ci lapși sau apostați, renegați. Creștinii care s-au împotrivit au pătimit confiscări, exil, tortură, închisoare și moarte. Unii s-au precipitat să obțină cununa mărturisitorului sau a martirului. Alții, evitând toate acestea, au obținut certificatul cu bani sau prin falsificare. Cei care au oferit sacrificii, răspunzând dispoziției imperiale, au fost excomunicați. După moartea lui Decius în 251, persecuția a fost continuată pentru pedepsirea creștinilor, inculpați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să-i fie cinstea și preamărire în vecii vecilor. Amin. 4.2.5. Martiriul soldatului Seleucus Aceasta a fost lupta pe care a dus-o Porphirus. Cel care l-a înștiințat despre acest sfârșit pe Pamphilus a fost Seleucus, un mărturisitor din rândul oastei, un bărbat care, după ce fusese slujitorul unei astfel de chemări, s-a învrednicit acum să aibă aceiași soartă ca și ceilalți. Dar îndată ce făcuse acest serviciu de vestitor al sfârșitului aceluia, în timp ce îmbrățișa pe unul dintre ceilalți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
modul de judecată duhovnicesc, la acel fel de a gândi despre lucruri în determinarea lor curată, dată de Creator, iar nu în cea dată de creatură - o întoarcere la gândirea primară, scutită de deformările aduse de ceea ce numea Sfântul Maxim Mărturisitorul : <<Funinginea păcatelor>>”<footnote Ibidem, p. 85-86. footnote>. Scăldați în lumina dumnezeiască, Sfinții Părinți, acești poeți ai Cuvântului dumnezeiesc și „bărbați vestiți, care s-au făcut vistieri ai tainelor Mântuitorului nostru”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. II
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
scrierile sfinte, vorbește Dumnezeu cu noi și ne descoperă voia Sa. Cine își îndreaptă ochiul înțelegerii în mod limpede, sau mai bine zis fără patimă, potrivit rațiunii, spre „mult luminosul și sfințitul sfeșnic al învățăturii Predaniei Părinților”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Scrieri despre cele două voințe în Hristos, 18, traducere din grecește, introducere și note de Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 81, EIBMBOR, București, 1990, p. 295. footnote>, învață să se dedice asemănării cu Hristos. Fiecare
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
târzie. Or, la asta au răspuns la rândul lor oameni cum ar fi Sf. Augustin, părinții capadocieni etc., adică lau preluat și ei pe Plotin și lau "creștinat". Această tradiție a fost transmisă din verigă în verigă; la Sf. Maxim Mărturisitorul, suntem deja spre secolul VIII, ea persistă încă, destul de vie; pe urmă, în forme mai atenuate, o găsim în diferitele manuale, forme de pregătire teologică, atâtea câte erau, la greci, desigur, în primul rând, pe urmă în Filocalia care apare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
118 Mandeville, Bernard (de) / 69-70 Manent, Pierre / 125 Maniu, Iuliu / 91 Mann, Thomas / 53 Manolescu, Nicolae / 27 Manoliu(-Manea), Maria / 44 Marga, Andrei / 74 Marino, Adrian / 11, 26, 29, 100 Martin, Mircea Márton, Áron / 79 Marx, Karl / 33, 129 Maxim Mărturisitorul, Sf. / 86 Mazzini, Giuseppe / 31 Michelangelo (Michelangelo Buonarroti) / 111 Michelet, Jules / 31 Mihai I / 55 Mihăilescu, Vintilă / 105 Mocanu, Titus / 27, 44 Monnet, Jean / 152 Montesquieu, Charles de Secondat, baron de / 126 Movilă, Petru / 87 N Nasta, Mihai / 20 Năstase
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
spre folosul didactic și sufletesc al tuturor. I. DOI MARI MISIONARI ȘI PĂTIMITORI PENTRU HRISTOS LA DUNĂREA DE JOS: SFINȚII EPICTECT ȘI ASTION Încă din antichitatea creștină, MARTIROLOGIILE răsăritene redactate în limba greacă făceau mențiune despre Epictect și Astion, doi mărturisitori de la Dunărea de Jos, mai precis din nordul Dobrogei, care în vremea împăratului roman Dioclețian au fost martirizați în cetatea Halmyris. Aceste martirologii au stat la baza Sinaxarului Bisericii Constantinopolitane, o listă de sfinți alcătuită în veacul al VIIIlea, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
date precise în privința sfârșitului Sfântului Niceta. În anul 414 era încă în viață, fiind pomenit de episcopul Romei, Inocențiu I, într-o Scrisoare a sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24 iunie. În Penisula Balcanică, marele misioanr Niceta a fost cinstit ca sfânt și după așezarea sârbilor în fosta sa eparhie. În anul 1308, era restaurată și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu într-o unire mai presus de înțelegere”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 2, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 128) „ Atunci avem credință, când nu ne mărginim numai la ochii trupului, ci vedem cu ochii minții cele ce nu se văd. Mai cu seamă pe acelea pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simțirea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în PSB, vol. 57, p. 837) „... am fost învățați să ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tărie, iar când este tăria noastră, este slăbiciune”. (Fericitul Augustin, Confessiones − Mărturisiri, cartea a IV-a, XVI, (31), în PSB, vol. 64, p. 115) „... Cel ce le-a făcut și le susține toate numai cu înclinarea voinței Lui”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 68) „Cum lucrează El dar? El conduce și păstrează lucrurile Sale prin providența Sa. Atunci când vedeți ridicarea soarelui, mersul lunii, izvoarele, fântânile, fluviile, ploile și mișcările naturii, fie în semințe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
facem, din nou”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a VII-a, cap. XXVII, 1, în PSB, vol. 57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 323) „Drept aceea să ne dăm pe noi înșine Domnului în întregime ca să-L primim pe El întreg. Să ne facem dumnezei pentru El. Căci pentru aceasta s-a făcut om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50). „Întruparea s-a făcut spre mântuirea firii create, iar patimile spre răscumpărarea celor ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50). „Întruparea s-a făcut spre mântuirea firii create, iar patimile spre răscumpărarea celor ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III, p. 354) „Minune străină se întâmplă în cer și pe pământ, că Dumnezeu este pe pământ, și omul în ceruri”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta întâi, cap. 98, în Filocalia..., vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta nimicind-o prin iubire, Cel ce S-a dat pe Sine ca dar vrednic de Dumnezeu, a nimicit prin ea și toată mulțimea de patimi care nu mai au după ea altă temelie sau cauză a existenței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 2, în PSB, vol. 81, p. 31) „... să vestim cu binecredincioșie și taina coborârii neschimbate pentru noi prin trup a Dumnezeului tuturor, mărturisind deodată pe Hristos cu adevărat Dumnezeu și om: Dumnezeu fiind în mod necauzat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oameni iubitor. Pentru că numai Lui, Care este propriu-zis, Îi era cu putință din belșugul de putere să Se facă fără schimbare în mod neamestecat ceea ce nu era și să rămână propriu ceea ce era și ceea ce S-a făcut”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 16, în PSB, vol. 81, p. 144-145) „Căci a binevoit să Se facă El Însuși sămânța întrupării Sale, ca să Se facă și om cu adevărat și să arate, prin zămislirea fără de sămânță și prin nașterea nestricăcioasă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o cădere a Dumnezeirii (din dumnezeire). Căci a rămas ceea ce era, deși S-a făcut ceea ce nu era. Căci era neschimbabil. Și a păstra ceea ce S-a făcut, rămânând însă ceea ce era. Fiindcă era de oameni iubitor 320”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 19, în PSB, vol. 81, p. 153 154) „... și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria ...” „Dumnezeul nostru Iisus a fost zămislit de Maria, după rânduiala lui Dumnezeu, din sămânța lui David (In
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Născătoare de Dumnezeu, cu care unindu-Se Cuvântul lui Dumnezeu ca o sămânță, S-a făcut trup, neieșind din faptul de a fi Dumnezeu după ființă. Și S-a făcut om desăvârșit ca noi, afară numai de păcat”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Gheorghe, 3, în PSB, vol. 81, p. 209) „Noi spunem aceea că Hristos a luat din pântece fecioresc trup curat, sfânt, neprihănit și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]