1,935 matches
-
Paris și, în curând, le veți vedea și în Golf, pretutindeni unde consumatorilor solvabili li se propune aceeași mâncare cu tăiței, fără sare, botezată cu numele măgulitor și fără replică de modernitate. 5. În drumul spre Egipt, Gaza După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă. Și Iosif sculându
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mare nostrum, zadarnic îmi reproșez obsesiile specifice călătorului-explorator amator de cămile cu clopoței, de scheunături de șacal, de dansatoare cu sprâncenele boite și de vaporașe pentru turiști vopsite în culori țipătoare, decepționat că întâlnesc atâtea redingote europene pe cărarea Regilor Magi (Loti era dezolat încă din 1914 că încheie "lungul cortegiu al pelerinilor misterului"). Degeaba credeam că pe Pământul Făgăduinței curg dintotdeauna râuri de lapte și miere, astăzi ambele produse fiind made in USA, nu mă pot împiedica să mă gândesc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
conține esența vieții și, o dată cufundat în ea, eroul va putea provoca oriunde și oricând fertilitatea. „Iscusința de a stăpâni natura”, care se cere dovedită aici, frecventă mai ales în basme, a fost pusă în relație cu „reprezentările referitoare la magi și preoți” pentru aceleași abilități de inițiat. Când aparține lumii, rodirea fantastică este pusă în primejdie de ființele neantului, așa cum am văzut că era prădat lanul de aur și mărgăritare în basmul Șperlă Voinicul. Imaginea rodului maxim apare în orația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
entuziasmat din România, mă întreb din nou cu emoție și neliniște: ,,Ce caut eu aici?” „De ce mă îndrept spre cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Europa?” Sunt deasupra norilor dar gândul meu este spre Pirinei. Am citit „Jurnalul unui mag” al lui Paolo Coelho, și m-a impresionat itinerarul lui de interiorizare, de purificare și regăsire a sinelui. Nu prea sunt convins de etapele „terapeutice” propuse de romancier, dar sunt convins că și el, ca și mine, ca și mulți
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
km. Este plăcut acest brazilian, care pășește pe acest drum din motive de credință, apoi culturale, dar și pentru a avea timp să se cunoască mai bine pe sine. îmi spune apoi că Coelho, conaționalul lui, în cartea ,,Jurnalul unui mag”, nu redă spiritul adevărat de pe camino și îi dau dreptate. Pe mine nu m-a încântat această carte care de pe la jumătate repetă multe idei inițiale. Ajung la Sahagún, un orășel în care se împletește noul cu vechiul; sunt blocuri moderne
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
dânsa, în glumă, bineînțeles. îmi spune că are 32 de ani, este căsătorit și-și așteaptă aici soția și copilul. - Curios cătunul acesta, printre ruine, în vârful muntelui. înțeleg acum de ce câinele cel rău și negru din romanul ,,Jurnalul unui mag,, al lui Coelho apare tocmai aici, furios și cât se poate de rău, sinistru chiar. Un loc mai bun pentru dânsul nici că se putea alege. Dar la hanuri este viață; pelerinii mănâncă, beau, povestesc, râd din toată inima trăind
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
din Găgești, ce propunea cândva, înainte de Regimul Zoe-Petre-Constantinescian, ca anul următor să se cheme "An Internațional de Luptă împotriva lui Brucan". De ce? Pentru că, la toate recepțiile date de ambasade la București, unde era invitată și intelectocănimea de vază a capitalei, magul din Dămăroaia se înființa primul și... rădea totul, de parcă ar fi fost Dan Giosu la sindrofiile Institutului European, adecă apt să soarbă aperitivele la două mâini și șase păhăruțe). Un "an Ștefan Petică" te-ar aranja? După cum s-a comportat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
găsește ușor loc. E greu de găsit. Acolo s-a oprit Steaua care arăta unde Se va naște Împăratul veacurilor. Peste acea peșteră unde cândva răsuna cor de Îngeri au construit biserică. Pe locul unde au fost și cei trei magi să se Închine Împăratului. Magii se numeau: Melchior, Gașpar și Baltazar. Se spune că a mai fost un mag pe care Îl chema Atmantan și toți patru au pornit când au văzut Steaua. Dar pe cale au Întâlnit multe obstacole și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de găsit. Acolo s-a oprit Steaua care arăta unde Se va naște Împăratul veacurilor. Peste acea peșteră unde cândva răsuna cor de Îngeri au construit biserică. Pe locul unde au fost și cei trei magi să se Închine Împăratului. Magii se numeau: Melchior, Gașpar și Baltazar. Se spune că a mai fost un mag pe care Îl chema Atmantan și toți patru au pornit când au văzut Steaua. Dar pe cale au Întâlnit multe obstacole și unul dintre ei a rămas
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
veacurilor. Peste acea peșteră unde cândva răsuna cor de Îngeri au construit biserică. Pe locul unde au fost și cei trei magi să se Închine Împăratului. Magii se numeau: Melchior, Gașpar și Baltazar. Se spune că a mai fost un mag pe care Îl chema Atmantan și toți patru au pornit când au văzut Steaua. Dar pe cale au Întâlnit multe obstacole și unul dintre ei a rămas să le rezolve. Acesta este Atmantan. El a Îngrijit și i-a ajutat pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sus pe stâlpi pentru umbră, fiind călduri foarte mari și soare foarte puternic. Au spus că ar dori să mai vină personal, măicuțe, că e loc suficient dar nu depinde de ei. În curte se află capela care adăpostește peștera magilor. Acolo s-au ascuns magii de frica lui Irod. Intrând În capelă cobori mai multe trepte și multe ai de văzut. Mult m-am mirat cum au putut să se adăpostească sub piatră dar grija Milostivului Dumnezeu i-a Îndrumat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fiind călduri foarte mari și soare foarte puternic. Au spus că ar dori să mai vină personal, măicuțe, că e loc suficient dar nu depinde de ei. În curte se află capela care adăpostește peștera magilor. Acolo s-au ascuns magii de frica lui Irod. Intrând În capelă cobori mai multe trepte și multe ai de văzut. Mult m-am mirat cum au putut să se adăpostească sub piatră dar grija Milostivului Dumnezeu i-a Îndrumat să-i scape de răutatea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de conștiință, el urmărea din apropiere ce se-ntâmpla la răstignire. Și privea dintr-o văgăună din apropiere stă tupilat ca să nu-l vadă nimeni. Se spune că atunci când era pe Cruce Domnul a ajuns la timp și unul dintre Magi Atmantan. El pornise Împreună cu cei 3 Magi-Gașpar Baltazar -și Melteor la Pruncul Iisus. Cei 3 au ajuns la timp dar Atmantam a rămas pe cale să rezolve unele probleme (ispiteă care Îl oprea pe cale. Dar mereu a fost așa tot felul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de Întârzierea Lui și de suferința Domnului! Atunci Îngenuncheat și crucea Îmbrățișată de brațele lui. A căzut un strop de Sânge din Trupul Domnului pe mâna lui, a Înțeles taina că l-a primit și pe el ca pe ceilalți Magi. Deci Dumnezeu În marea Sa iubire ne primește pe toți, toți dar să nu lăsăm să treacă ani și ani și zeci de ani. Cu cât venim mai repede la Dumnezeu, e mai bine pentru noi. Și revenind cum urmărea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Autorul însuși, V.V. , rememora, în 1914 debutase în Convorbiri Literare nr. 4 cu poeziile Urare și Din a vremilor risipă, avea o vârstă, nici nu împlinise 30 de ani, nu publicase nici un volum, și un poet, un mare poet, «marele mag», Macedonski, om la 60 de ani, îi expediase un catren care prevestea un destin, versuri pe care le reproduc Ion Voiculescu și Liviu Grăsoiu în volumul Poezii de V. Voiculescu, Editura Minerva, 1983, Biblioteca pentru toți Cum să nu-i
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
decembrie 1512. ASF, Dieci di Balìa, Deliberazioni, condotte e stanziamenti, 59, c. 63v: Prefati domini Xm etc. approbaverunt computum et rationes [canc.: habitas] redditas dicto eorum magistratui per Nicolaum domini Bernardi de Machiavellis în omnibus et per omnia prout per Mag.cum dominum Pellegrinum de Lorinis, eorum collegam, firmatum et conclusum est, et propter ea stantiaverunt, etc. Mandantes, etc. Documentul ÎI Promissio lui Francesco Vettori pentru relegatio lui Niccolò Machiavelli, 10 novembre 1512. ASF, Notările antecosimiano, 5958, c. 124r: [În margine
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tensiune a visării limbii originare, o căutare a unui nou orfism, de unde, frecvent, o hermetizare a limbajului". Eminescu a fost nevoit să trăiască imaginarul și "privindu-se mereu într-o oglindă orfică, are nostalgia armoniei primordiale". În analiza poemului Povestea magului călător în stele, criticul constată nostalgia trăirii logosului, tinzând a fi un "interpret al semnelor din Cartea lumii". Vorbind apoi de scriitura tragică, constată că și la Eminescu, precum la Rimbaud, "rătăcirea existențială este o rătăcire a scriiturii". În Glossă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
comunica și a se armoniza prin iubire cu restul lumii", și ajungând la conștientizarea impasului celor două forme de timp, "poetul cheamă nepăsarea, renunțarea și intrarea în stingerea definitivă". E pus în discuție, într-un paralelism ideatic, și poemul Povestea magului călător în stele, văzând aici "eul geniului" ca o "conștiință pură supratemporală". În fine, cel de al treilea eseu Eliberarea dincolo de dincolo se structurează pe întrebarea: "Ce este libertatea metafizică absolută?" Apelul se face la filosofia brahmaniană, eseistul venind apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminescian de Archaeus, ia în poezie chipuri de eroi lirici, purtători de ontos"). Se continuă prin identificarea unor atari "tipuri de eroi lirici" demonul, titanul ș.a., stabilindu-se trei categorii esențiale pentru creația lui Eminescu: eroi reflexivi ("vizionari onirici și magi, înțelepți ai lumilor"), eroi afectivi ("sensibilitatea emoțională a geniului, un geniu care trăiește intens și cu maximă tensiune lăuntrică o gamă variată de sentimente și atitudini") și eroi creatori ("purtători ai eului eminescian, la nivelul imaginarului creator, în ipostaza plenară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe baza identității lor comune, aceea de acte ontologice". Nuanțele de semnificație ale acestor verbe, în diferitele contexte utilizate de Eminescu, marchează, de fapt, "registrul stilistic" specific creației acestuia. Exemplele sunt luate din La moartea lui Neamțu, Andrei Mureșanu, Povestea magului călător în stele, Icoană și privaz etc., pentru a ajunge la ideea că "scrisul ca o activitate oarecare, reprezentând un nivel inferior al creativității, se află înscris și în perspectiva unei ironii mai blânde, implicând accente autoironice ("În caietul cronologic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Scrisoarea III ș.a. Aici, Eminescu e vizionar, satiric prin excelență, e poetul unei imense scârbe sau dimpotrivă un "înflăcărat apărător al valorilor tradiționale", decantând totul într-un mare număr de "teme fantastice". Un alt mit este cel al "dascălului (înțeleptul, magul)", personajul misterios care știe să citească din cartea lumii, fiind "urmașul zeilor din timpurile mitice"; o poezie în care își află loc "metafizica negației absolute". Un al patrulea mit este cel "erotic", cel din "micile poeme bucolice" dar și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
renunțe, nu vorbele lui Demiurg. Ar putea, într-adevăr, să se dezlege de veșnicia neagră dar ar fi zadarnic pentru iubirea lui de acum. Astfel, câștigând înțelepciune, el refuză întinarea și, prin aceasta, cerul și pământul rămân în separație; lumea magilor, a zburătorilor, a lui "Maestro" se însănătoșește de sus în jos, dinspre zei. Luceafărul este ca o Glossă dată lor, celor de sus". Etc., etc. După cum lesne se poate observa, N. Georgescu nu face numai oficiul de grămătic sau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în productivitate"", apropiindu-l în această perspectivă de Goethe. Și, continuă:" Un factor modelator important este transmutarea întâmplărilor vieții în planul destinului, iar a calităților operei în plan axiologic suprem". Pentru ca să adaoge, citând proiecții alternative din poeme (Regele, Călugărul, Ascetul, Magul ș.a.), care atestă ipostazieri simbolice: "La Eminescu se întâmplă ceea ce se întâmplă în mit, conform lui Eliade: transformarea existenței în paradigmă și a personajului istoric în arhetip". Mitul eminescian se învecinează, în diversele momente ale receptivității, cu cultul lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și ramuri de cetina de brad. Momentele erau atât de solemne încât aveai impresia că iar s-au adunat studenții la Arboroasa din Cernautii lor, iar când președintele rostea funebra cuvântare de despărțire, încremeneau toate, iar el parcă devenea un mag din alte vremi care a învins timpul. Cei străini, care știau puțin despre Arboroasa și despre membri ei, se minunau cum de se păstrează peste ani un jurământ al studenților bucovineni, atât de solidari chiar și în aceste din urmă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
să mă întorc cât mai urgent la București pentru cele lalte examene (româna, istoria, limba rusă și constituția)... Lua sfârșit pentru mine cea de-a doua călătorie: cea a Turnului care privea înspre cele patru zări ale lumii și a Magului ce oficia într-însul... Singur m-am întors la București, putând să-mi însușesc fără falsă modestie locuțiunea lui Caesar: Veni, vidi, vici! La istorie - fusesem atâția ani profesor de istorie... La română - o compoziție care să vădească calitățile literare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]