KorAP: Find »[drukola/base=magneziu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...190 >

4,750 matches

Corola-website/Law/166470_a_167799

deșeurile calibrate, a se vedea grupa 3) de mai jos. 3) Barele, profilele, tablele, foliile, benzile, sârmele, tuburile, țevile, profilele tubulare, pulberile, paietele și resturile de la strungărie (spân) și granulele calibrate. Această grupa se referă la diverse forme comerciale ale magneziului: a) Produsele de laminare, de etirare, de trefilare, de filare la presă, de forjare etc., corespunzând articolelor similare din alte metale comune (vezi Notele explicative corespunzătoare). ... Aceste produse (bare, profile, table, tuburi, țevi, profile tubulare etc.) își găsesc numeroase aplicații

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
își găsesc numeroase aplicații, acolo unde greutatea mică a produsului și, în același timp, rezistența acestuia sunt importante (vezi cele de mai sus). b) Deșeurile de la strunjire și granulele calibrate, precum și pulberile și paietele de toate felurile. Formele divizate ale magneziului sunt folosite, în special, în pirotehnica (fabricarea artificiilor, a semnalelor etc.) sau că agenți reductori în metalurgie. În acest scop, este necesară, atunci când este vorba despre benzi sau de panglici subțiri, utilizarea deșeurilor de strunjire regulate, special obținute prin decupare

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
că agenți reductori în metalurgie. În acest scop, este necesară, atunci când este vorba despre benzi sau de panglici subțiri, utilizarea deșeurilor de strunjire regulate, special obținute prin decupare sau prin alte modalități. ... 4) Alte articole. Grupa cuprinde toate produsele din magneziu, cuprinse fie în grupele precedente, fie în Notă 1 a Secțiunii XV, fie în Capitolele 82 sau 83, fie, chiar, în alte părți ale Nomenclaturii. Din cauza că magneziul este utilizat, în special, la fabricarea pieselor mecanice (vezi cele de mai

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
sau prin alte modalități. ... 4) Alte articole. Grupa cuprinde toate produsele din magneziu, cuprinse fie în grupele precedente, fie în Notă 1 a Secțiunii XV, fie în Capitolele 82 sau 83, fie, chiar, în alte părți ale Nomenclaturii. Din cauza că magneziul este utilizat, în special, la fabricarea pieselor mecanice (vezi cele de mai sus), majoritatea articolelor sunt clasificate în alte Capitole și, în special, în Secțiunile XVI și XVII. Sunt clasificate aici: a) Construcțiile, părțile de construcții și elementele pregătite pentru

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
și elementele pregătite pentru construcții. ... b) Rezervoarele, cuvele și recipientii similari, fără dispozitive mecanice sau termice, precum și butoaiele, tamburele și bidoanele. ... c) Pânzele metalice. ... d) Șuruburile, buloanele, piulițele etc. ... Sunt excluse de la această poziție cenușile și celelalte reziduuri de la fabricarea magneziului (poziția nr. 26.20). Note explicative de subpozitii. Subpozițiile nr. 8104.11 și 8104.19 La aceste subpozitii sunt clasificate, de asemenea, lingourile și formele brute similare, turnate pornind de la deșeuri și de la resturi de magneziu retopite. 81.05 - MATE

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
celelalte reziduuri de la fabricarea magneziului (poziția nr. 26.20). Note explicative de subpozitii. Subpozițiile nr. 8104.11 și 8104.19 La aceste subpozitii sunt clasificate, de asemenea, lingourile și formele brute similare, turnate pornind de la deșeuri și de la resturi de magneziu retopite. 81.05 - MATE DE COBALT ȘI ALTE PRODUSE INTERMEDIARE ALE METALURGIEI COBALTULUI; COBALT ȘI ARTICOLE DIN COBALT, INCLUSIV DEȘEURI ȘI RESTURI. 8105.10 - Mate de cobalt și alte produse intermediare ale metalurgiei cobaltului; cobalt sub forma brută; deșeuri și

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
pornind de la minereu) și din alte fluoruri (de bariu, de sodiu etc.). Un creuzet din grafit servește drept anod; metalul este adunat pe un catod central din fier, răcit cu apă. 2) Prepararea prin reducere. Reacția esențială este reducerea cu magneziu a fluorurii de beriliu. Beriliul este un metal de culoare gri-otel, foarte ușor, foarte dur, foarte casant, care nu se laminează și nu se etirează decât în anumite condiții, foarte speciale. În stare pură, beriliul își găsește puține aplicații. Totuși

ANEXĂ nr. 81 din 5 ianuarie 2000 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166470_a_167799]
Corola-website/Law/166440_a_167769

sau articolele similare pentru mozaicuri (poziția nr. 68.02); ardeziile pentru acoperișuri sau falade (poziția nr. 68.03); ... f) pietrele prețioase sau semiprețioase (poziția nr. 71.02 sau 71.03): ... g) cristalele artificiale de clorura de sodiu sau oxid de magneziu (altele decât elementele optice) având o greutate unitară de cel putin 2,5 g de la poziția nr. 38.24; elementele optice din clorura de sodiu sau din oxid de magneziu (poziția nr. 90.01); ... h) cretă de biliard (poziția nr.

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
g) cristalele artificiale de clorura de sodiu sau oxid de magneziu (altele decât elementele optice) având o greutate unitară de cel putin 2,5 g de la poziția nr. 38.24; elementele optice din clorura de sodiu sau din oxid de magneziu (poziția nr. 90.01); ... h) cretă de biliard (poziția nr. 95.04); ... i.j) cretă de scris sau de desenat și cretă de croitorie (poziția nr. 96.09). 3. - Toate produsele susceptibile de a fi clasificate în același timp la

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
calcinarea pentru witheritul de la poziția nr. 25.11, pentru făină silicioasa fosilă și alte pământuri silicioase analoge de la poziția nr. 25.12, pentru dolomitul de la poziția nr. 25.18; topirea sau calcinarea (inerta (sinterizare) sau cu mordanți) pentru carbonații de magneziu și magnezia de la poziția nr. 25.19. în cazul magneziei sinterizate pot fi adăugați și alți oxizi (de exemplu oxidul de fier sau oxidul de crom) pentru facilitarea sinterizării. Sunt de asemenea admise cioplirea grosiera și simplă debitare prin tăierea

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
etc. că și eboșele pentru lucrări, plăcile tăiate cu fierăstrăul în formă specială (tringhiulara, hexagonala, circulară etc.) sunt cuprinse la poziția nr. 68.02. Sunt excluse de asemenea: a) Serpentinul sau ofitul (denumite uneori marmură) care este un silicat de magneziu (poziția nr. 25.16). ... b) Pietrele calcaroase, zise pietre litografice, de tipul celor utilizate pentru artele grafice, în stare brută (poziția nr. 25.30). ... c) Pietrele care nu au suferit decât prelucrările specifice ale acestei poziții, dar prezintă caracter de

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
vulcanice cum sunt sienitul, gnaisul, trahitul, lavă, diabazul, dioritul, fonolitul, ca și pietrele calcaroase pentru cioplit sau de construcție, care nu se clasifică la poziția nr. 25.15 și serpentinul sau ofitul care, fiind o formă naturală de silicat de magneziu nu poate intra la poziția nr. 25.15. În ceea ce privește formele și prelucrările admise în această poziție, vezi Notă explicativa de la poziția nr. 25.15. Se menționează, ca mineralele acestei poziții, concasate sub formă de macadam, se clasifică la poziția nr.

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
forma pătrată sau dreptunghiulara; dolomita aglomerată (inclusiv dolomita gudronata). 2518.10 - Dolomita necalcinata, nesinterizata, așa zisă "crudă" 2518.20 - Dolomita calcinata sau sinterizata 2518.30 - Dolomita aglomerată (inclusiv dolomita gudronata) Dolomita este un carbonat dublu natural de calciu și de magneziu. Poziția cuprinde dolomita crudă în stare brută și dolomita sinterizata sau calcinata. Dolomita este calcinata la o temperatură cuprinsă între 700°C și 1000°C pentru a fi transformată în oxizi de magneziu și calciu prin eliminarea dioxidului de carbon

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
carbonat dublu natural de calciu și de magneziu. Poziția cuprinde dolomita crudă în stare brută și dolomita sinterizata sau calcinata. Dolomita este calcinata la o temperatură cuprinsă între 700°C și 1000°C pentru a fi transformată în oxizi de magneziu și calciu prin eliminarea dioxidului de carbon. Pe de altă parte dolomita sinterizata se obține prin tratarea termică a dolomitei la temperaturi cuprinse între 1700°C și 1900°C pentru a deveni un material refractar. Poziția cuprinde, de asemenea, dolomita

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
hetonului, pietruirea drumurilor sau că balast pentru căi ferate (poziția nr. 25.17). ... b) Preparatele refractare pe bază de dolomita amestecata cu lianți hidraulici (de exemplu cimenturi, văr), conținând sau nu argilă (poziția nr. 38.16). ... 25.19 - CARBONAT DE MAGNEZIU NATURAL (MAGNEZITA); MAGNEZIE TOPITĂ; MAGNEZIE CALCINATA ARSĂ (SINTERIZATA); CHIAR CONȚINÂND CANTITĂȚI MICI DE ALTI OXIZI ADĂUGAȚI ÎNAINTE DE SINTERIZARE; ALȚI OXIZI DE MAGNEZIU, CHIAR PURI. 2519.10 - Carbonat de magneziu natural (magnezit) 2519.90 - Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
lianți hidraulici (de exemplu cimenturi, văr), conținând sau nu argilă (poziția nr. 38.16). ... 25.19 - CARBONAT DE MAGNEZIU NATURAL (MAGNEZITA); MAGNEZIE TOPITĂ; MAGNEZIE CALCINATA ARSĂ (SINTERIZATA); CHIAR CONȚINÂND CANTITĂȚI MICI DE ALTI OXIZI ADĂUGAȚI ÎNAINTE DE SINTERIZARE; ALȚI OXIZI DE MAGNEZIU, CHIAR PURI. 2519.10 - Carbonat de magneziu natural (magnezit) 2519.90 - Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
sau nu argilă (poziția nr. 38.16). ... 25.19 - CARBONAT DE MAGNEZIU NATURAL (MAGNEZITA); MAGNEZIE TOPITĂ; MAGNEZIE CALCINATA ARSĂ (SINTERIZATA); CHIAR CONȚINÂND CANTITĂȚI MICI DE ALTI OXIZI ADĂUGAȚI ÎNAINTE DE SINTERIZARE; ALȚI OXIZI DE MAGNEZIU, CHIAR PURI. 2519.10 - Carbonat de magneziu natural (magnezit) 2519.90 - Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu) obținute pornind de la carbonatul de magneziu natural

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
TOPITĂ; MAGNEZIE CALCINATA ARSĂ (SINTERIZATA); CHIAR CONȚINÂND CANTITĂȚI MICI DE ALTI OXIZI ADĂUGAȚI ÎNAINTE DE SINTERIZARE; ALȚI OXIZI DE MAGNEZIU, CHIAR PURI. 2519.10 - Carbonat de magneziu natural (magnezit) 2519.90 - Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu) obținute pornind de la carbonatul de magneziu natural, de la carbonatul bazic de magneziu, de la hidroxidul de magneziu precipitat din apa de mare etc.

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
MAGNEZIU, CHIAR PURI. 2519.10 - Carbonat de magneziu natural (magnezit) 2519.90 - Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu) obținute pornind de la carbonatul de magneziu natural, de la carbonatul bazic de magneziu, de la hidroxidul de magneziu precipitat din apa de mare etc. Principalele varietăți sunt următoarele: 1) Magnezia topită (electrocalcinată), obținută prin calcinare. Este în general incolora, dar poate fi

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
de magneziu natural (magnezit) 2519.90 - Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu) obținute pornind de la carbonatul de magneziu natural, de la carbonatul bazic de magneziu, de la hidroxidul de magneziu precipitat din apa de mare etc. Principalele varietăți sunt următoarele: 1) Magnezia topită (electrocalcinată), obținută prin calcinare. Este în general incolora, dar poate fi puțin gălbuie sau verzuie. Este mai

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
Altele Poziția cuprinde magnezita (sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu) obținute pornind de la carbonatul de magneziu natural, de la carbonatul bazic de magneziu, de la hidroxidul de magneziu precipitat din apa de mare etc. Principalele varietăți sunt următoarele: 1) Magnezia topită (electrocalcinată), obținută prin calcinare. Este în general incolora, dar poate fi puțin gălbuie sau verzuie. Este mai puțin solubila decât celelalte varietăți de

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
sau giobertitul), care este carbonat de magneziu natural conținând impurități în proporții variabile. Ea cuprinde de asemenea și alte varietăți de magnezie (oxid de magneziu) obținute pornind de la carbonatul de magneziu natural, de la carbonatul bazic de magneziu, de la hidroxidul de magneziu precipitat din apa de mare etc. Principalele varietăți sunt următoarele: 1) Magnezia topită (electrocalcinată), obținută prin calcinare. Este în general incolora, dar poate fi puțin gălbuie sau verzuie. Este mai puțin solubila decât celelalte varietăți de magnezie și este utilizat

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
fabricarea cărămizilor refractare. 3) Magnezia caustica obținută în general pornind de la magnezita prin calcinare la temperaturi relativ mici (sub 900°C). Este mai activă chimic decât magnezia topită sau magnezia sinterizata și este utilizată în special în producția compușilor de magneziu, a agenților decoloranți sau a cimenturilor oxiclorurate. Oxizii de magneziu ușori și grei sunt obținuți, de regulă prin calcinarea la temperaturi începând cu 600 până la 900°C a hidroxidului sau a carbonatului bazic de magneziu pur precipitat. Oxizii de magneziu

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
de la magnezita prin calcinare la temperaturi relativ mici (sub 900°C). Este mai activă chimic decât magnezia topită sau magnezia sinterizata și este utilizată în special în producția compușilor de magneziu, a agenților decoloranți sau a cimenturilor oxiclorurate. Oxizii de magneziu ușori și grei sunt obținuți, de regulă prin calcinarea la temperaturi începând cu 600 până la 900°C a hidroxidului sau a carbonatului bazic de magneziu pur precipitat. Oxizii de magneziu sunt practic insolubili în apă, dar se dizolvă ușor în

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]
special în producția compușilor de magneziu, a agenților decoloranți sau a cimenturilor oxiclorurate. Oxizii de magneziu ușori și grei sunt obținuți, de regulă prin calcinarea la temperaturi începând cu 600 până la 900°C a hidroxidului sau a carbonatului bazic de magneziu pur precipitat. Oxizii de magneziu sunt practic insolubili în apă, dar se dizolvă ușor în acizi diluați și sunt mai activi chimic, decât celelalte tipuri de magnezie (de exemplu magnezia topită și magnezia sinterizata). Sunt utilizați la fabricarea medicamentelor, ca

ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166440_a_167769]