9,718 matches
-
apărea în oricare țesut, respectiv în oricare organ. Prin multiplicarea celulei transformate malign, ia naștere o clonă de celule transformate, ce constituie tumora primară. Natura clonală a celulelor neoplazice este susținută și de analiza mieloamelor multiple, care sunt consecința transformării maligne a celulelor producătoare de anticorpi, numite celule plasmatice. Deși fiecare individ uman este capabil să producă milioane de tipuri diferite de molecule de anticorpi și în orice moment se produc câteva sute de tipuri diferite de anticorpi, celulele de mielom
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tipuri diferite de anticorpi, celulele de mielom produc cantități mari de anticorp, dar de un singur tip. În mielomul multiplu, toate celulele plasmatice ale tumorii de mielom își au originea într-o singură celulă și constituie o clonă de celule maligne care produc molecule identice de anticorp, ce s-au numit anticorpi monoclonali. Natura clonală a tumorilor este probată și de alte fapte. La femeie, țesuturile reprezintă mozaicuri pentru caracteristici X-lincate, datorită caracterului randomizat al inactivării unuia dintre cei doi cromozomi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stochastic. Dimpotrivă, masa tumorală nu este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la femeie) exprimă gene dintr-un același cromozom X, ceea ce înseamnă că toate celulele acelei mase tumorale provin dintr-o singură celulă inițială care a suferit transformarea malignă, constituind împreună o clonă malignă. Există dovezi că și la bărbat neoplaziile au natură clonală. Uneori, tumora primară conține mai multe tipuri de celule transformate malign, constituind o populație celulară heterogenă genotipic și fenotipic, adică manifestă proprietăți distincte: metabolice, de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la femeie) exprimă gene dintr-un același cromozom X, ceea ce înseamnă că toate celulele acelei mase tumorale provin dintr-o singură celulă inițială care a suferit transformarea malignă, constituind împreună o clonă malignă. Există dovezi că și la bărbat neoplaziile au natură clonală. Uneori, tumora primară conține mai multe tipuri de celule transformate malign, constituind o populație celulară heterogenă genotipic și fenotipic, adică manifestă proprietăți distincte: metabolice, de rată a diviziunii, de creștere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulele acelei mase tumorale provin dintr-o singură celulă inițială care a suferit transformarea malignă, constituind împreună o clonă malignă. Există dovezi că și la bărbat neoplaziile au natură clonală. Uneori, tumora primară conține mai multe tipuri de celule transformate malign, constituind o populație celulară heterogenă genotipic și fenotipic, adică manifestă proprietăți distincte: metabolice, de rată a diviziunii, de creștere celulară, de reactivitate imunologică sau în ceea ce privește prezența sau absența receptorilor hormonali și sensibilitatea la medicamente antitumorale (citostatice) sau la iradiere terapeutică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomul X de origine maternă, iar în altele este inactivat cromozomul X de origine paternă, ceea ce înseamnă că tumora are caracter multiclonal. Toate celulele de același tip ale unei populații heterogene malignizate aparțin însă uneia și aceleiași clone celulare transformate malign. Dar, tot atât de probabilă este și altă posibilitate, și anume, celule cu caracteristici biochimice și metabolice distincte să derive dintr-o singură celulă inițială. În acest caz, diferențele se acumulează prin caracterul întâmplător al mutațiilor somatice, apărute cu o rată înaltă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anume, celule cu caracteristici biochimice și metabolice distincte să derive dintr-o singură celulă inițială. În acest caz, diferențele se acumulează prin caracterul întâmplător al mutațiilor somatice, apărute cu o rată înaltă în celula inițială care a suferit evenimentul transformării maligne și, apoi, în descendentele sale. Rata înaltă a mutațiilor în celula transformată malign, induce o instabilitate genetică accentuată: sunt mutații la nivelul moleculei ADN, la nivel cromozomal și la nivel genomic. Instabilitatea genetică se exprimă prin heterogenitatea biochimică a populației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulă inițială. În acest caz, diferențele se acumulează prin caracterul întâmplător al mutațiilor somatice, apărute cu o rată înaltă în celula inițială care a suferit evenimentul transformării maligne și, apoi, în descendentele sale. Rata înaltă a mutațiilor în celula transformată malign, induce o instabilitate genetică accentuată: sunt mutații la nivelul moleculei ADN, la nivel cromozomal și la nivel genomic. Instabilitatea genetică se exprimă prin heterogenitatea biochimică a populației celulare a tumorii primare. Instabilitatea genomică specifică celulei maligne permite acumularea unor alterări
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mutațiilor în celula transformată malign, induce o instabilitate genetică accentuată: sunt mutații la nivelul moleculei ADN, la nivel cromozomal și la nivel genomic. Instabilitatea genetică se exprimă prin heterogenitatea biochimică a populației celulare a tumorii primare. Instabilitatea genomică specifică celulei maligne permite acumularea unor alterări genetice multiple, care ar fi letale pentru o celulă normală. Dintr-o singură celulă inițială transformată malign pot rezulta variante multiple de celule maligne la nivelul cărora acționează selecția naturală. Aceasta promovează pe cele mai rezistente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nivel genomic. Instabilitatea genetică se exprimă prin heterogenitatea biochimică a populației celulare a tumorii primare. Instabilitatea genomică specifică celulei maligne permite acumularea unor alterări genetice multiple, care ar fi letale pentru o celulă normală. Dintr-o singură celulă inițială transformată malign pot rezulta variante multiple de celule maligne la nivelul cărora acționează selecția naturală. Aceasta promovează pe cele mai rezistente la mecanismele antioncogenice pe care le mobilizează organismul, impunându-se cele mai rezistente și cele mai invazive. La nivel celular, procesul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
heterogenitatea biochimică a populației celulare a tumorii primare. Instabilitatea genomică specifică celulei maligne permite acumularea unor alterări genetice multiple, care ar fi letale pentru o celulă normală. Dintr-o singură celulă inițială transformată malign pot rezulta variante multiple de celule maligne la nivelul cărora acționează selecția naturală. Aceasta promovează pe cele mai rezistente la mecanismele antioncogenice pe care le mobilizează organismul, impunându-se cele mai rezistente și cele mai invazive. La nivel celular, procesul selecției celulelor maligne și al evoluției neoplaziei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
variante multiple de celule maligne la nivelul cărora acționează selecția naturală. Aceasta promovează pe cele mai rezistente la mecanismele antioncogenice pe care le mobilizează organismul, impunându-se cele mai rezistente și cele mai invazive. La nivel celular, procesul selecției celulelor maligne și al evoluției neoplaziei trebuie imaginat ca fiind rezultatul unei veritabile evoluții celulare, cu supraviețuirea celor mai rezistente și agresive, cu capacitate sporită de invazie și metastazare. Organismul uman devine astfel „ecosistemul”, sau „bioscena” desfășurării unui proces microevolutiv de nivel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai rezistente și agresive, cu capacitate sporită de invazie și metastazare. Organismul uman devine astfel „ecosistemul”, sau „bioscena” desfășurării unui proces microevolutiv de nivel celular-tisular aberant, care îl conduce la un final fatal. În inițierea, desfășurarea și terminarea procesului transformării maligne sunt antrenate prin mutația lor și prin modificarea calitativă și cantitativă a produșilor lor, sute de gene, încadrate în trei categorii: PROTOONCOGENE, GENE SUPRESOARE DE TUMORI (gene supresoare ale transformării maligne) și GENE DE STABILITATE GENOMICĂ. În dezvoltarea malignă, nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
final fatal. În inițierea, desfășurarea și terminarea procesului transformării maligne sunt antrenate prin mutația lor și prin modificarea calitativă și cantitativă a produșilor lor, sute de gene, încadrate în trei categorii: PROTOONCOGENE, GENE SUPRESOARE DE TUMORI (gene supresoare ale transformării maligne) și GENE DE STABILITATE GENOMICĂ. În dezvoltarea malignă, nu este atât de important momentul în care se produce o anumită mutație potențial cauzatoare a transformării maligne, cât mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformării maligne sunt antrenate prin mutația lor și prin modificarea calitativă și cantitativă a produșilor lor, sute de gene, încadrate în trei categorii: PROTOONCOGENE, GENE SUPRESOARE DE TUMORI (gene supresoare ale transformării maligne) și GENE DE STABILITATE GENOMICĂ. În dezvoltarea malignă, nu este atât de important momentul în care se produce o anumită mutație potențial cauzatoare a transformării maligne, cât mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul trecerii spre evoluția malignă. Agenți fizici, chimici și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene, încadrate în trei categorii: PROTOONCOGENE, GENE SUPRESOARE DE TUMORI (gene supresoare ale transformării maligne) și GENE DE STABILITATE GENOMICĂ. În dezvoltarea malignă, nu este atât de important momentul în care se produce o anumită mutație potențial cauzatoare a transformării maligne, cât mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul trecerii spre evoluția malignă. Agenți fizici, chimici și biologici (infecții virale, evenimente transpoziționale în care sunt implicați transpozoni și retrotranspozoni) acționează intens și eficient asupra celulei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
STABILITATE GENOMICĂ. În dezvoltarea malignă, nu este atât de important momentul în care se produce o anumită mutație potențial cauzatoare a transformării maligne, cât mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul trecerii spre evoluția malignă. Agenți fizici, chimici și biologici (infecții virale, evenimente transpoziționale în care sunt implicați transpozoni și retrotranspozoni) acționează intens și eficient asupra celulei transformate malign, în condițiile în care procesele reparatorii și cele imunologice sunt alterate și mult mai puțin eficiente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai ales acumularea unui anumit număr critic de modificări genetice care marchează pragul trecerii spre evoluția malignă. Agenți fizici, chimici și biologici (infecții virale, evenimente transpoziționale în care sunt implicați transpozoni și retrotranspozoni) acționează intens și eficient asupra celulei transformate malign, în condițiile în care procesele reparatorii și cele imunologice sunt alterate și mult mai puțin eficiente, față de cele din celula normală. Și totuși, odată transformată, celula tumorală se află pe un drum „fără întoarcere”, ireversibil, păstrând tipul de diferențiere celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
imunologice sunt alterate și mult mai puțin eficiente, față de cele din celula normală. Și totuși, odată transformată, celula tumorală se află pe un drum „fără întoarcere”, ireversibil, păstrând tipul de diferențiere celulară anormală, instalat în momentul producerii evenimentelor de transformare malignă. După cum celula normal diferențiată își păstrează în condiții obișnuite starea de diferențiere pe tot parcursul vieții organismului uman, printr-o veritabilă memorie geneticocelulară, tot astfel celula transformată malign dobândește proprietatea memoriei stării sale de transformare malignă. Aceasta a fost probată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tipul de diferențiere celulară anormală, instalat în momentul producerii evenimentelor de transformare malignă. După cum celula normal diferențiată își păstrează în condiții obișnuite starea de diferențiere pe tot parcursul vieții organismului uman, printr-o veritabilă memorie geneticocelulară, tot astfel celula transformată malign dobândește proprietatea memoriei stării sale de transformare malignă. Aceasta a fost probată experimental: celulele tumorii primare de colon uman din linia HT 29 grefate la un șoarece dintr-o linie care nu respinge grefa, au generat o tumoră ce păstrează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
producerii evenimentelor de transformare malignă. După cum celula normal diferențiată își păstrează în condiții obișnuite starea de diferențiere pe tot parcursul vieții organismului uman, printr-o veritabilă memorie geneticocelulară, tot astfel celula transformată malign dobândește proprietatea memoriei stării sale de transformare malignă. Aceasta a fost probată experimental: celulele tumorii primare de colon uman din linia HT 29 grefate la un șoarece dintr-o linie care nu respinge grefa, au generat o tumoră ce păstrează caracteristicile celulelor liniei HT 29. Celulele transformate malign
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă. Aceasta a fost probată experimental: celulele tumorii primare de colon uman din linia HT 29 grefate la un șoarece dintr-o linie care nu respinge grefa, au generat o tumoră ce păstrează caracteristicile celulelor liniei HT 29. Celulele transformate malign au proprietatea de a se divide continuu, ceea ce a sugerat termenul de celule nemuritoare sau imortalizate. S-a constatat însă că din anumite tumori aviare (sarcomul mușchiului pectoral de găină - cunoscut sub numele de sarcomul Rous) se pot izola celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de fibroblaste normale de rozătoare, care proliferează indefinit (sunt imortale) în cultură, păstrând caracteristicile normale și nefiind tumorigene, după inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că IMORTALIZAREA CELULARĂ și TUMORIGENEZA CELULARĂ sunt proprietăți distincte. Totalitatea caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că IMORTALIZAREA CELULARĂ și TUMORIGENEZA CELULARĂ sunt proprietăți distincte. Totalitatea caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte organe, unde se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]