6,274 matches
-
unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de posibile combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional" (Mayantz et al., 1969, 44 apud Chelcea, 2007, 144). Conceptele cu care operăm în științele sociale sunt atât realități manifeste, observabile în mod nemijlocit, cât și stări latente, care nu pot fi direct observabile (măsurabile), dar care pot fi cercetate prin indicatori direct observabili. Aceste variabile latente sunt măsurate printr-un set de indicatori care pot avea o singură dimensiune
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
piețelor, asupra tendințelor de cumpărare sau scenarii de viitor. Noțiunea de armonie reprezintă o cheie pentru Înțelegerea conceptului de ba. Ea se regăsește Într-o disponibilitate pentru Împărtășirea non-apriorică, Într-o prezență și o receptivitate față de tot ceea ce se Întâmplă manifest sau latent, explicit sau tacit Într-un mediu (context) la un moment dat. Pentru a trăi această armonie, care nu e deloc o stare stabilă ori de imobilitate, este mobilizat ansamblul capacităților individului și, În primul rând, acea sensibilitate ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
puțin vizibilă și neformulată, În timp ce a doua și a treia aparțin dimensiunii explicite. În primul ansamblu (fazele 1 și 4), se regăsesc valorile yin, nocturne, feminine, generatoare, potențiale, iar al doilea (fazele 2 și 3) este marcat de yang: pozitiv, manifest, exteriorizat. Se constată cu surprindere că simbolul tradițional pentru yin și yang constituie substratul modelului SECI! Tacitul socializării (yin dominant) se transformă În explicit (yang În formare), sub efectul exprimării sale, se combină și se organizează În vizibil cu alte
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
decât o adiționare de tranșe individuale și trebuie să se traducă sub forma unei sfere unificate, netede și compacte. Cunoștințele individuale sunt doar asamblate prin cunoștința corporate; ceea ce schimbă lucrurile este chi-ul. Pentru ca grupul să evolueze, cadrul convențional al chi-ului manifest trebuie distrus, iar apoi trebuie reconstruit. Demersul clasic al gestionării cunoașterii tinde să divizeze cunoștința, pentru a obține ceva nou, reasamblând apoi totul ca Într-un mozaic. Invers, abordarea corporației Kao recunoaște chi-ul ca rațiunea fundamentală a Întreprinderii și Îi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fel de motor care Îl face să funcționeze și favorizează circulația internă a unei energii. Membrii săi sunt animați și uniți de un efort comun și orientat ce trece prin ritualuri (kata). În societate, În general, comunitățile există În mod manifest sau cu titlu potențial. Activitatea creativă a Mediascope constă În simțirea și identificarea a ceea ce e posibil să conducă la conturarea unei comunități, nu pentru a o administra din exterior, ci pentru a-i asista eclozarea, după ce, În prealabil, i-
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vor lua plata și vor ști că Dumnezeu este al-′aqq al-Mubn: SOI „adevărul răzvedit”; ASM „Adevărul cel limpede”; GG „Limpedele Adevăr”; Marr „Veritas manifestă”; RB și DM „la Vérité évidente”; YA „that (very) Truth that makes all things manifest”; Arb „the manifest Truth”. Și în celelalte contexte semnificația lui mubn este „evident, vădit, limpede, incontestabil”. în sensul mai uzual al formei a IV-a, acela de factitiv, mubn ar putea însemna „cel care clarifica, indică, vădește”138
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și vor ști că Dumnezeu este al-′aqq al-Mubn: SOI „adevărul răzvedit”; ASM „Adevărul cel limpede”; GG „Limpedele Adevăr”; Marr „Veritas manifestă”; RB și DM „la Vérité évidente”; YA „that (very) Truth that makes all things manifest”; Arb „the manifest Truth”. Și în celelalte contexte semnificația lui mubn este „evident, vădit, limpede, incontestabil”. în sensul mai uzual al formei a IV-a, acela de factitiv, mubn ar putea însemna „cel care clarifica, indică, vădește”138. Dintre toate traducerile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
scrisoare, pecete, poruncă, hrisov etc. ori slavonești: Înscris, zapis, izvod, adeverință, uric ș.a., care se prezintă sub formă de pergamente, manuscrise, imprimate etc. originale, cu grijă păstrate În arhive, biblioteci, muzee, colecții etc.; - unor cărți, reviste, ziare, foi volante, prospecte, manifeste, proclamații, declarații, tratate, discursuri, hărți, planuri, fotografii, desene, picturi, afișe, litografii, ilustrații de carte, caricaturi de epocă, serii de mărci poștale etc.; - inscripțiilor pe ceramică sau pe piatră, pe lemn sau pe metal ori pe ziduri; - sculpturilor, sarcofagelor, ceramicii, pieselor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare 49 1.8.1. Factori demografici 49 1.8.2. Rolul statului 50 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistă 52 2. Istoria socială a universităților europene 52 Rezumat 57 Capitolul III. Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școlii 59 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey 59 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii 60 2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
personalului angajat în instituțiile de învățământ superior sau a corpului de studenți din punctul de vedere al originii sociale. În al doilea rând, puterea reală în instituțiile de învățământ o dețin cei care controlează reproducerea corpului profesoral. Acest control este manifest în cerințele prin care sunt reglementate traiectoriile academice ale tinerilor cercetători și asistenți. Indiferent de presupusele calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică, cu ajutorul cărora aceasta își
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
urmă s-a impus pe plan mondial. • După 1960, în Europa are loc masificarea învățământului superior. • Ultimele decenii găsesc universitățile supuse la presiuni financiare și administrative din partea statelor cuprinse de febra neoliberală a eficientizării și marketizării. Capitolul IIItc "Capitolul III" Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în Europa are loc masificarea învățământului superior. • Ultimele decenii găsesc universitățile supuse la presiuni financiare și administrative din partea statelor cuprinse de febra neoliberală a eficientizării și marketizării. Capitolul IIItc "Capitolul III" Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod de gândire funcționalist în tratarea locului sistemelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor latente, ascunse, indicând o distanțare critică față de discursul specific sociologiei funcționaliste convenționale. În general 1, se adoptă clasificarea mertoniană a funcțiilor în latente și manifeste. Funcțiile manifeste cele mai evidente ale școlii ar consta în transmiterea cunoașterii și alocarea statusurilor. Lynne Chisholm a analizat recent (apud Voicu, 2003) sistemele educaționale europene și a constatat un consens asupra a trei finalități universale ale educației formale: socializarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
economice prin furnizarea de mână de lucru calificată și dezvoltarea individuală a beneficiarilor. Funcțiile latente, obiect al dezbaterilor sociologice, dar și politice sau economice, ar fi: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și funcția de agent al schimbării. Dintre rosturile manifeste și latente enumerate mai sus, voi detalia câteva mai puțin evidente în discursul funcționalismului tehnologic care lămuresc modul în care școala contribuie la o anumită configurație instituțională și culturală. 3.1. Transmiterea culturii dominantetc 3.1. Transmiterea culturii dominante" Sub
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale prin transmitere axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente, remarcăm că tezele de mai sus fac referire la funcțiile manifeste ale educației. Mai recent, sunt discutate intens funcțiile latente (ascunse) ale educației. Acestea sunt: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și producerea schimbării sociale. • Prin transmiterea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente, remarcăm că tezele de mai sus fac referire la funcțiile manifeste ale educației. Mai recent, sunt discutate intens funcțiile latente (ascunse) ale educației. Acestea sunt: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și producerea schimbării sociale. • Prin transmiterea culturii, înțelegem că prin școală sunt inculcate modurile de gândire și acțiune. Sociologia critică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
investiție productivă. O consecință a economismului teoriilor lor este și egalitarismul conținut în ideea că lipsa egalității de șanse duce la irosirea resurselor societății. Reflectând optimismul acelei perioade, teoreticienii la care ne referim nu acordau mari șanse de supraviețuire inegalităților manifeste care persistau în fața școlii și în raporturile școlii cu sistemul stratificării sociale. Acestea erau calificate ca reziduale. Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Fanta, pe mozaic fiind imprimat logoul Coca-Cola. Tot spectaculos poate fi catalogat interesul pentru implicarea în lucruri normale, în special la nivelul comunității, dar și la nivel global. O expediție Coca-Cola de igienizare a Antarcticii este, în primul rând, un manifest pentru sănătatea Pământului, în afara unei abordări cu un scop practic și exemplar. În elementele culturale vizibile reverberează un sistem de valori specific firmei, cu origine americană, dar cu valabilitate general umană. Disponibilitatea față de client a reprezentat un fir călăuzitor al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
posibilitatea progresului ei cert. De îndată ce pune problema achiziției unei cunoașteri, discursul se blochează în paradox: pe de o parte, omul nu poate căuta ceea ce știe, fiindcă știe deja, nici ceea ce nu știe, fiindcă nu știe ce să caute. Ahileicul este manifest în primul membru al paradoxului, în sensul în care conștiința care are acces la ceea ce este fără a fi susceptibilă de a construi, posibilitatea falsului are cunoașterea ființei în act fără a-i putea gândi posibilitățile. Odiseicul rămâne analogic celuilalt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
O bună cunoaștere psihologică trece dincolo de comportamentele direct observabile și, pentru a fundamenta previziuni corecte, își propune să răspundă la întrebarea „De ce?”. De aceea, pentru a cunoaște caracterul cuiva trebuie să ne întrebăm în legătură cu motivele, cu valorile ce fundamentează comportamentele manifeste. „Caracterul este acea structură care exprimă ierarhia motivelor esențiale ale unei persoane, cât și posibilitatea de a traduce în fapt hotărârile luate în conformitate cu ele” spune A. Cosmovici, subliniind două dimensiuni fundamentale ale caracterului Ă una axiologică, orientativ-valorică, alta executivă, voluntară
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gestaltiști (formei), s-a pregătit pentru o carieră de psihanalist și a devenit interesat de antropologie. Ca rezultat al acestor influențe diverse, a ajuns la concluzia că psihologii behavioriști americani au devenit atât de preocupați de obiectivitate și studiul comportamentului manifest, încât au ignorat câteva dintre aspectele cele mai importante ale existenței umane. În același timp, Maslow s-a convins că și perspectiva freudiană asupra psihicului are limitări, în special pentru că se bazează mai mult pe comportamentul omului nevrotic. Atunci, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Torrance, V.S. Ward, Curriculum for the gifted: Selected proceedings of the first national conference on curricula for the gifted/talented (pp. 59-74), Office of the Ventura County Superintendent of Schools, Ventura, CA. Torrance, E.P. (1988), „The nature of creativity as manifest in its testing”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 43-75), Cambridge University Press, New York. Torrance, E.P. (1995), „Insights about creativity: Questioned, rejected, ridiculed, ignored”, Educational Psychology Review, 7, pp. 313-322. Torrance, E.P., Ball, O.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Lubart, T.I. (1995), Defying the crowd: Cultivating creativity in a culture of conformity, Free Press, New York. Therivel, W.A. (1995), „Long-term effect of power on creativity, Creativity Research Journal, 8, pp. 173-92. Torrance, E.P. (1988), „The nature of creativity as manifest in its testing”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 43-75), Cambridge University Press, New York. Wehner, L., Csikszentmihalyi, M., Magyari-Beck, I. (1991), „Current approaches used in studying creativity: An exploratory investigation”, Creativity Research Journal, 4 (3), pp. 261-271
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
familiarizat cu viziunea eugenistă a lui Moldovan. Încă din 1926, platforma PNȚ conținea referiri specifice la necesitatea de a aplica reforme de ansamblu În domeniul sănătății publice; mai mult, acestea erau exprimate Într-un limbaj foarte apropiat de cel al manifestelor referitoare la sănătatea publică pe care le publicau eugeniștii Înșiși: „Serviciul sănătății publice va trebui reorganizat ca serviciul technic (sic!) independent, care să cuprindă toate problemele referitoare le menținerea sănătății și vigoarei generațiilor actuale și viitoare ale populațiunii... O educație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Această a treia cale a contribuit Însă la destabilizarea sistemului parlamentar și a amplificat semnificativ tendința deja În creșterea către iliberalism În Europa de Est. Moldovan a fost cel mai influent autor de astfel de teme, elaborând o perspectivă complexă - un adevărat manifest - asupra biopoliticii. Toți intelectualii și reformatorii interesați de eugenie sau de mișcarea care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul gândirii eugeniste În perioada interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]