1,643 matches
-
cel care pune condiția să fie unul și același personaj și predictivul cu structură similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice și subiectul celei de-a doua propoziții. Suscitînd atît acceptări entuziaste (adoptarea modelului la studiul Heptameronului Margaretei de Navarra), cît și critici (C. Bremond inter alii privind categoria eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Afară de trufie nimic n-avut-am sfânt.") a produs și o victimă care, din eternitate, va reprezenta o veșnică acuză; redau faptele așa cum le-a reconstituit Șerban Cioculescu, reprimîndu-mi orice comentariu: "Mai acum 50 de ani și mai bine funcționa în locuința Margaretei Miller-Verghi din actuala stradă Gabriel Peri, cercul artistic Maison d'Art, frecventat și de Mateiu, bun prieten cu gazda. Într-o zi, Mateiu a întrebat-o: Dragă Margareta, nu-i așa că ții câteva lucruri nefolositoare în garaj? Nu mi l-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
evlavia [...], cîntecul său dobîndește greutatea și elanul stăpînit al imnurilor." Răsfoiesc cartea mateină și nu aflu exemplu mai potrivit pentru ilustrarea acestor intuiții decît celebrul pasaj din Asfințitul crailor care îmi amintește și de impresionantul final al capodoperei Maestrul și Margareta datorate lui Mihail Bulgakov " Se făcea că la o Curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de interzicere, oferită pe tavă de breaslă, a fost o formalitate pentru culturnici. În timp s-a acreditat ca explicație a acestei agresiuni disproporționate cum că operațiunea ar fi fost comandată „de sus”, însăși Elena Ceaușescu fiind iritată de nurii Margaretei Pâslaru. Comodă și liniștitoare acoperire a unui act de cruzime lașă al oamenilor de cinema care s- au năpustit în haită să „omoare” dovada vie și batjocoritoare a lașității lor. Meandre (1967) sau Politică plastică — De unde vii ? — De la gară ! — Ai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după care îl lăsăm să stea timp de o oră. Îl putem prepara cu gem, nucă, mere, mac sau putem face saleuri sau pateuri. Când se pun la copt, ungem cu ou și presărăm pe deasupra mac, sare, delicat sau susan. MARGARETE 2 ouă întregi, 300 g zahăr pudră, 250 g untură, 1 pachet de margarină, făină cât cuprinde, o linguriță de amoniac stins. Ouăle cu zahărul se freacă spumă, după care se pun restul de ingrediente. Se face un aluat potrivit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin ilustrarea unor povestiri despre femei vrednice de a fi considerate fidele dragostei, pentru care, de altfel, s-au și sacrificat: „Iar el se va lega
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337. 678 Din nou avem simbolistica albului și a luminii, pentru că în limba engleză daisy (margareta) este „ochiul zilei”, simbol al purității și al prospețimii. 186 Că-n lume orișicât vei fi cătând,/ Nu-i vei găsi perechea nicăirea:/ Făcând-o s-a-ntrecut pe sine Firea.”679 Poetul îi închină o adevărată baladă în poem, având un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
face o singură Franță./ Pentru dumneavoastră, o mare Delfin, de două ori treizeci de ochi/Tatăl dumneavoastră v-a lăsat drepturi frumoase,/Promise pentru virtuțile lui, dobândite prin meritele sale / Pentru dumneavoastră se așterne în față un secol presărat cu margarete,/ Cu safire, rubine și diamante fine,/ Iar dedesupt, vor fi clădite pe fundații de aur..../ O monarh născut, mare zi a Soarelui,/Orașul al cărui nume il veți ridica/Și prin care veți merge plin de fast printre cele douăsprezece
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă: „Fugiți! Fugiți!” ( G. Galaction); - după interjecții: „He-he-he! râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri!” (M. Sadoveanu); - după titluri exprimate prin substantive În cazul vocativ: Absalom! Absalom! (titlul unui roman de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
după care îl lăsăm să stea timp de o oră. Îl putem prepara cu gem, nucă, mere, mac sau putem face saleuri sau pateuri. Când se pun la copt, ungem cu ou și presărăm pe deasupra mac, sare, delicat sau susan. MARGARETE 2 ouă întregi, 300 g zahăr pudră, 250 g untură, 1 pachet de margarină, făină cât cuprinde, o linguriță de amoniac stins. Ouăle cu zahărul se freacă spumă, după care se pun restul de ingrediente. Se face un aluat potrivit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Nicolae Iorga, 33 un Tudor Vianu. Acest sentiment al datoriei împlinite sculptat în bronz de Ion Dimitriu - Bârlad concordă cu versurile poetului de pe soclu.” G.G. Ursu Secretar al Academiei Bârlădene (Din Bârladul odinioară și astăzi) * Sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad - bunicul Margaretei Pâslaru. „Dragostea mea pentru artă se trage de demult, de la bunicul, sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad, despre care intenționez să fac și un mini documentar - spunea recent într‐un interviu îndrăgita Margareta Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80, emigrată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
strigoi care se-nmlădie și se pleacă/ spre a iscodi grelele poame ce-și arată sânii/ unde miere și soare se contopesc nesfârșit” (Colina viei) sau: „Coapsa albă a vazei,/ coloană de lumină,/ se-nalță de pe masa castanie;/ în vază - margarete/ cu șorțuri albe, amidonate,/ de infirmiere/ și inimă de aur/ ca inima ta, soră Ruth” (Vaza albă). După 1980 elementul discursiv se accentuează, unele texte apropiindu-se de proza poematică, de un pseudobiografism epic cu tentă suprarealistă. În Ecran (1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
51; Veronica Porumbacu, „Poeme”, VR, 1970, 4; Mircea Iorgulescu, „Evocări de călătorie”, RL, 1971, 6; Mircea Iorgulescu, „Castelul de apă”, LCF, 1973, 9; Felea, Secțiuni, 371-376; Nicolae Balotă, „Aud cântând America”, RL, 1974, 10; Raicu, Critica, 215-217; Emil Manu, Polivalența Margaretei Sterian, SPM, 1977, 357; Dan Hăulică, Margareta Sterian, CNT, 1977, 39; Sorin Titel, Două prozatoare, RL, 1977, 46; Felea, Aspecte, I, 224-227, II, 42-46; Tudor-Anton, Ipostaze, 158-162; Olga Bușneag, Margareta Sterian, București, 1977; Nicolae Manolescu, Drumuri ale creației, RL, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
am nevoie de gîndire acolo unde am umeri 162." Dacă realitatea se impune de la sine spiritului și corpului nostru, suntem obligați să vedem, simțim, să auzim cu toții același "lucru". Realismul naiv garantează consensul: Cred în lume așa cum cred într-o margaretă,/ pentru că o văd. Dar nu mă gîndesc la ea/ Pentru că a gîndi înseamnă a nu înțelege.../ Lumea n-a fost făcută ca să o gîndim/ (A gîndi înseamnă a avea ochii bolnavi)/ Ci ca s-o privim și să cădem de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
oferin-du-se o explicație (intuitivă) de ce planta respectivă este o "floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic pune în valoare de obicei cuvintele vechi și locuțiunile, mai predispuse interpretărilor prin intuiția poetică, adică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
STANCIU, Virgil (4.XI.1941, Blaj), critic literar și traducător. Este fiul Margaretei Stanciu (n. Sabău) și al lui Virgil Stanciu, profesori. Tatăl său a fost unul din apropiații revistei „Blajul” (1934-1936), colaborator la Atlasul lingvistic român, coordonat de Sever Pop, și la Dicționarul limbii române literare, editat de Academia Română. S. urmează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
, Petru Mihai (28.I.1942, Timișoara - 6.I.2005, București), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei (n. Fodor) și al lui Mihai Gorcea, tâmplar. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” (1959) și al Facultății de Filologie a Universității din București (1964), și-a luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
GHIRVU-CĂLIN, Elena (16.I.1944, Bahna, j. Neamț), prozatoare. Este fiica Margaretei (n. Dobrovici) și a lui Ioan Ghirvu, mic proprietar, iar după 1948, muncitor și tehnician. Licențiată a Facultății de Filosofie, secția psihologie-pedagogie, a Universității din București (1967), a lucrat ca profesoară, apoi ca redactor la revista „Cutezătorii”. Debutează cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
albă, București, 1967 (în colaborare cu Tanți Economu), Mama, București, 1967 (în colaborare cu Tudor Mușatescu); Gerhart Hauptmann, Țesătorii, București, 1967 (în colaborare cu Isaiia Răcăciuni), Oameni singuratici, București, 1967; Oliver Goldsmith, Vicarul din Wakefield, pref. Virgil Nemoianu, București, 1967; Margarete Riemschneider, Lumea hitiților, București, 1967; William Saroyan, Stridia și perla, București, 1967; Wolfgang Hildesheimer, Episod nocturn, București, 1968; Günter Michelsen, Helm, București, 1968; Jean Vilar, Tradiția teatrală, București, 1968; Roger Avermaete, Rembrandt și epoca sa, București, 1969, Despre gust și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
asistăm la o intensificare a studiilor din perspectivă postmodernă referitoare la etică, etică aplicată, teologie, mass-media etc. Ca un rezumat al acestor încercări de instanțiere a apariției termenului și a începuturilor utilizării sale, este interesant de menționat efortul sintetizator al Margaretei Rose, care în Parody, ancient, modern, and postmodern (1993) construiește o diagramă bazată pe dihotomia negativ/pozitiv, inventariind astfel atât lucrările care au marcat consolidarea termenului în mai multe domenii, cât și conceptele de bază care s-au dezvoltat o dată cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
148 E vorba despre un răspuns al lui E. Lovinescu la o anchetă intitulată " Sunt femeile mai inteligente decât bărbații? ", realizată de Pen Rozopol și publicată în revista Mariana, an IV, nr. 58, 1-15 iulie 1941, p. 4. Vezi notele Margaretei Feraru din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, p. 450-451: Toate artele îi sunt deschise și mai cu seamă cele ce-și trag substanța din sensibilitate, cum e, de pildă, literatura. Acesta e destinul biologic al femeii, compensativ îi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul adierii, Țes cămașă primăverii. Trenul alfabetului Vă voi spune acum povestea Cu un tren nemaivăzut, Că s-a dus în lume vestea, Pe la școli când a trecut. În vagoane, iată, are Strofe multe trase încet De-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Banatul" "Banatul" Timișoara Timișoara ──────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────── - Formații Lugoj, Mobilă corp și Întreprinderea de - de lucru str. Vlad mic mobilier, prelucrare a lemnului mobilă Țepeș nr. 3, tapițerie mobilă Timișoara I, ÎI, III str. și strungărie Gheorghe lemn Gheorghiu Dej nr. 28, str. Margaretelor nr. 2, str. Comună din Paris nr. 2 și str. Gh. Doja nr. 53 ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Timișoara, Ambalaje carton, Întreprinderea de - de lucru str. prelucrarea prelucrare a lemnului Negruzzi sticlei și Timișoara nr. 22, oglinzi Piața Eforie nr. 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Timișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul: 1) pentru pensiuni turistice urbane ... - de 5 stele 150 puncte - de 4 stele 120 puncte - de 3 stele 80 puncte - de 2 stele 40 puncte 2) pentru pensiuni turistice rurale ... - de 5 margarete 150 puncte - de 4 margarete 120 puncte - de 3 margarete 80 puncte - de 2 margarete 40 puncte ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pensiuni turistice ───────────────────────────── urbane rurale Criterii minime obligatorii stele flori (margarete) ───────────────── ────────────── 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Criterii generale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
suplimentare este următorul: 1) pentru pensiuni turistice urbane ... - de 5 stele 150 puncte - de 4 stele 120 puncte - de 3 stele 80 puncte - de 2 stele 40 puncte 2) pentru pensiuni turistice rurale ... - de 5 margarete 150 puncte - de 4 margarete 120 puncte - de 3 margarete 80 puncte - de 2 margarete 40 puncte ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pensiuni turistice ───────────────────────────── urbane rurale Criterii minime obligatorii stele flori (margarete) ───────────────── ────────────── 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Criterii generale: - clădirile, inclusiv anexele gospodărești, să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]