32,796 matches
-
de stat a României are o lungime de aproximativ 3.150 de kilometri, ce acoperă toate tipurile de frontieră: terestră, maritimă și aeriană. Din aceștia, 2.070 km reprezintă frontiera externă a UE, 1.845 km fiind frontieră terestră, iar 225 km, frontieră maritimă. Țara noastră gestionează un segment important al frontierei externe terestre a UE, în procent de aproximativ 16%. În conformitate cu prevederile Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării*4), România a întreprins și continuă demersurile legate de delimitarea mării teritoriale și a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
și Republicii Serbia și prezintă următoarele caracteristici: frontiera cu Ucraina este constituită din trei segmente distincte - un segment în nord, muntos și împădurit, în mare parte dificil de traversat, al doilea pe fluviul Dunărea și al treilea segment la frontiera maritimă; frontiera cu Republica Moldova este constituită de râul Prut, iar frontiera cu Republica Serbia este constituită din două segmente distincte: frontieră terestră și fluvială, pe fluviul Dunărea. În România există 95 de puncte de trecere a frontierei, cu regim de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
față de anul 2021 (5.647). Totodată, numărul prevenirilor (27.449), un alt indicator care caracterizează presiunea migraționistă, s-a situat la 36,4% din valoarea înregistrată în 2021 (75.343 de preveniri). La celelalte două secțiuni de frontieră, cu Bulgaria și la frontiera maritimă, au fost identificate anumite creșteri*13), însă nu de natură a sugera o reorientare a fluxului migraționist din regiunea Balcanilor, către aceste două secțiuni, numărul detecțiilor din anul 2022 (4.893) fiind în scădere cu aproximativ 50% față de valorile înregistrate în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
din regiunea Balcanilor, către aceste două secțiuni, numărul detecțiilor din anul 2022 (4.893) fiind în scădere cu aproximativ 50% față de valorile înregistrate în 2021 (9.918). *13) La frontiera cu Bulgaria – 509 în 2022, respectiv 422 în 2021. La frontiera maritimă și Dunărea interioară - 196 în 2022, respectiv 9 în 2021. Dacă până recent migrația ilegală de la segmentul româno-maghiar era, în principal, influențată de evoluția înregistrată la frontiera cu Serbia, în prezent se află în atenție și tentativele care vizează
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
atenția îndreptată către fluxurile de refugiați ar putea fi exploatate de către grupările infracționale în sensul creșterii influenței în regiune. Cu toate că un segment important al lanțului de distribuție a fost afectat, este așteptată intensificarea traficului droguri prin porturile maritime sau pe rutele terestre. Rapoartele naționale privind evoluția fenomenului drogurilor în țara noastră evidențiază statutul României, după deschiderea frontierelor, de segment activ al "Rutei balcanice" de traficare a stupefiantelor și precursorilor de droguri și prefigurează în același timp, noi tendințe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
rutele consacrate în traficarea cocainei. Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebită pe piața din România în special datorită prețului foarte mic în țările de producție Olanda și Belgia. Totodată este posibilă extinderea distribuției drogurilor sintetice către Europa pe rutele maritime și terestre, ca urmare a producției în plină expansiune de captagon (Siria și Liban) și metamfetamină (Afganistan) și a disponibilității crescute de pe piețele regionale din Arabia Saudită, India și Pakistan din ultimii ani. În perioada următoare, disponibilitatea crescută a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
a drogurilor la nivel mondial, reflectată în accesibilitate din punct de vedere al prețului, se va regăsi și pe teritoriul național. Se vor menține rutele clasice de transport ale heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca țară de tranzit. Pe linia criminalității economice Una dintre prioritățile UE stabilite de Consiliul European în domeniul combaterii criminalității organizate, în perioada 2022 - 2025, prin intermediul EMPACT, este reprezentată de combaterea criminalității economico
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
cu Bulgaria (aproximativ 24 milioane de țigarete) sau de cele indisponibilizate de polițiștii din IGPF în acțiuni desfășurate în interiorul țării (aproximativ 30 milioane țigarete). *17) conform studiului efectuat, în luna decembrie 2020, de compania Novel Research. Secțiunea de frontieră maritimă prezintă în continuare un risc ridicat, existând posibilitatea introducerii în România a unor cantități mari de țigarete ascunse în containere. De asemenea, există un risc ridicat al contrabandei cu țigarete și la frontiera de sud a României. Contrabandiștii pot folosi
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
de supraveghere, constituit în cadrul sectoarelor poliției de frontieră, ale echipelor de intervenție de la nivelul structurilor de sprijin operativ ale PFR, precum și ale forțelor de cooperare. Din perspectiva asigurării respectării regimului juridic al mării teritoriale și a apelor maritime interioare ale României, PFR/Garda de Coastă colaborează, în special, cu Forțele Navale din cadrul MApN. La frontiera terestră, supravegherea se realizează prin observare, utilizând sisteme fixe și mobile, bazate pe tehnologii moderne (ATTICA, senzori cu termoviziune, radare, camere video specializate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
ceea ce privește supravegherea frontierei la Marea Neagră, PFR utilizează Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR). SCOMAR constituie o componentă a SISF și a fost dezvoltat pentru asigurarea măsurilor de protecție a frontierei maritime a României și UE, precum și ca suport pentru siguranța navigației, protecției mediului marin și pentru controlul pescuitului. Sistemul asigură monitorizarea permanentă a traficului naval la Marea Neagră prin folosirea echipamentelor radar, echipamentelor optoelectronice de supraveghere, a navelor, aparatelor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
pentru siguranța navigației, protecției mediului marin și pentru controlul pescuitului. Sistemul asigură monitorizarea permanentă a traficului naval la Marea Neagră prin folosirea echipamentelor radar, echipamentelor optoelectronice de supraveghere, a navelor, aparatelor de zbor și vehiculelor de patrulare, în zona porturilor maritime, apelor maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue și zonei economice exclusive a României. SCOMAR este un dispozitiv operativ, bazat pe un suport tehnic integrat de înaltă tehnologie, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea navelor aflate în trafic în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
navigației, protecției mediului marin și pentru controlul pescuitului. Sistemul asigură monitorizarea permanentă a traficului naval la Marea Neagră prin folosirea echipamentelor radar, echipamentelor optoelectronice de supraveghere, a navelor, aparatelor de zbor și vehiculelor de patrulare, în zona porturilor maritime, apelor maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue și zonei economice exclusive a României. SCOMAR este un dispozitiv operativ, bazat pe un suport tehnic integrat de înaltă tehnologie, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea navelor aflate în trafic în zona maritimă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue și zonei economice exclusive a României. SCOMAR este un dispozitiv operativ, bazat pe un suport tehnic integrat de înaltă tehnologie, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea navelor aflate în trafic în zona maritimă, în scopul prevenirii, depistării ori sancționării activităților ilegale. Totodată, SCOMAR asigură colectarea și procesarea datelor culese prin diferite regimuri de raportare, pentru crearea unei imagini maritime comune, precum și pentru diseminarea informațiilor, pe principiul „nevoii de a cunoaște”, către agențiile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea navelor aflate în trafic în zona maritimă, în scopul prevenirii, depistării ori sancționării activităților ilegale. Totodată, SCOMAR asigură colectarea și procesarea datelor culese prin diferite regimuri de raportare, pentru crearea unei imagini maritime comune, precum și pentru diseminarea informațiilor, pe principiul „nevoii de a cunoaște”, către agențiile responsabile de la nivel național, regional și ale UE. La frontiera maritimă și pe Dunăre, PFR utilizează o bază de date proprie (eSIF modul nave) conținând
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
colectarea și procesarea datelor culese prin diferite regimuri de raportare, pentru crearea unei imagini maritime comune, precum și pentru diseminarea informațiilor, pe principiul „nevoii de a cunoaște”, către agențiile responsabile de la nivel național, regional și ale UE. La frontiera maritimă și pe Dunăre, PFR utilizează o bază de date proprie (eSIF modul nave) conținând informații despre traseul, pasagerii și echipajul navelor. În același timp, PFR utilizează aplicații ale Autorității Navale Române (RORIS 2, Maritime Single Window) în scopul supravegherii traficului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
de securitate a frontierei, inclusiv în zona Mării Negre*28), în ceea ce privește protejarea activităților economice derulate în Zona Economică Exclusivă. *28) Imaginea situațională asigură un răspuns operațional interinstituțional în situația încălcării regimului juridic al mării teritoriale și al apelor maritime interioare ale României, afectării intereselor economice în Zona economică exclusivă (ZEE), de către actori regionali, statali și non-statali, care restricționează libertatea de navigație și exploatarea resurselor naturale din ZEE, pescuitul ilegal, traficul de droguri și persoane, prin utilizarea unor ambarcațiuni
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
ZEE), de către actori regionali, statali și non-statali, care restricționează libertatea de navigație și exploatarea resurselor naturale din ZEE, pescuitul ilegal, traficul de droguri și persoane, prin utilizarea unor ambarcațiuni comerciale etc. Cu privire la realizarea avertizării timpurii în domeniul maritim, supravegherii activităților economice și de trafic comercial, identificării și recunoașterii mijloacelor proprii, cooperarea interinstituțională dintre Garda de Coastă/MAI și Forțele navale/MApN se realizează pe mai multe nivele, prin interconectarea rețelelor SCOMAR aparținând MAI și MApN, accesul reciproc la terminale de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
amenințări și ținând cont de avansul tehnologic în domeniu, sunt necesare atât modernizarea actualelor sisteme de supraveghere, în special a sistemelor de avertizare timpurie aflate la frontiera cu statele vecine terțe, cât și implementarea unor sisteme noi. Din perspectiva supravegherii maritime, o condiție esențială pentru managementul integrat al frontierei este necesitatea armonizării programelor de înzestrare ale MAI cu cele ale MApN, în ceea ce privește domeniul tehnologiilor de ultimă generație. Din anul 2013, România a implementat Sistemul European de Supraveghere a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
în ceea ce privește domeniul tehnologiilor de ultimă generație. Din anul 2013, România a implementat Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR), contribuind la crearea tabloului situațional european prin furnizarea atât a informațiilor obligatorii referitoare la supravegherea frontierei terestre și maritime, cât și a celor pe bază de voluntariat privind incidentele din punctele de trecere a frontierei. În cadrul PFR, în baza competențelor la nivel național în ceea ce privește supravegherea frontierei, funcționează CNC, ca punct unic de contact, care cooperează
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
grup de nave funcționează 82 de Centre Locale de Coordonare. O parte din atribuțiile Centrului Național de Coordonare sunt delegate centrelor regionale și locale, precum și centrelor din punctele de trecere a frontierei, care monitorizează activitățile privind supravegherea frontierelor terestre, maritime și aeriene, fiind în măsură să transmită decizii operaționale și să asigure conștientizarea situației, precum și capacitatea de reacție în zona lor de competență. Furnizarea de sprijin în procesul de luare a deciziilor la timp și în mod integral se
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
externe și a zonelor prefrontaliere, ajutând la sporirea securității la frontieră, prevenirea trecerilor neautorizate, prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, precum și căutarea și salvarea pe mare. Prin intermediul acestor servicii se pot monitoriza zone sau obiecte de interes din domeniul maritim, aerian sau terestru (de exemplu, porturi, zone de coastă, nave, aeronave și ambarcațiuni), cu ajutorul tehnologiilor moderne, cum ar imagini satelitare, radare, senzori sau diverse sisteme de raportare a navelor. Acestea aduc valoare adăugată în ceea ce privește gestionarea europeană
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
Neagră. La nivelul UE se află în proces de implementare și reglementare conceptul CISE (Common Integrated Sharing Environment), care vizează realizarea unui schimb de informații, în timp real, între autoritățile militare, polițienești și civile care își desfășoară activitatea în domeniul maritim. În scopul îndeplinirii CISE, în România este necesară o implicare unitară a tuturor autorităților cu atribuții pe apă la nivel național. Această inițiativă completează imaginea situațională națională privind supravegherea maritimă și aduce valoare adăugată pentru EUROSUR. Pentru crearea unui tablou
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
militare, polițienești și civile care își desfășoară activitatea în domeniul maritim. În scopul îndeplinirii CISE, în România este necesară o implicare unitară a tuturor autorităților cu atribuții pe apă la nivel național. Această inițiativă completează imaginea situațională națională privind supravegherea maritimă și aduce valoare adăugată pentru EUROSUR. Pentru crearea unui tablou situațional național complet, România implementează mecanisme de cooperare eficiente cu statele vecine, atât la frontiera internă, cât și cea externă. Astfel, prin intermediul centrelor/punctelor comune de contact care funcționează la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
existente la nivel național; ... – cooperarea cu ONG - uri, solicitarea, respectiv coordonarea primirii asistenței din partea organizațiilor internaționale. ... PFR găzduiește periodic experți din statele membre UE, în operațiuni sub egida FRONTEX, în Punctele Focale FRONTEX deschise la toate tipurile de frontieră (maritimă - Constanța, aeriană - Otopeni, Cluj Napoca, Sibiu și Timișoara și terestră - Galați, Oancea, Albița, Sculeni, Siret, Sighet, Halmeu, Jimbolia, Moravița, Porțile de Fier II și Isaccea). În funcție de dinamica fenomenului infracțional, România poate solicita sprijinul FRONTEX, prin extinderea operațiunilor existente
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
acordării sprijinului necesar, asistenței ori consilierii persoanelor. ... 2.5.2. Operațiunile de căutare și de salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare Operațiunile de căutare și salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare sunt coordonate de către ANR, prin Centrul Maritim de Coordonare (MRCC), în zona maritimă de căutare și salvare a României. MRCC coordonează toate operațiunile de căutare și salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare, inclusiv în cazul în care structuri abilitate din cadrul MAI localizează nave la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]