3,668 matches
-
exprimată cel mai clar în teoriile lui Karl Marx. Figura 4.3 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei concepții rezidă în următoarele: În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Marx. Figura 4.3 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei concepții rezidă în următoarele: În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința lor relații de producție -‚ care corespund unei trepte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Uzinele care folosesc diviziunea muncii și liniile de asamblare pentru producția de masă (existența acestora fiind imposibilă fără organizația birocratică) sunt de departe mult mai eficiente decât cele unde fiecare muncitor face întregul produs. Se deduce cu ușurință că cerința marxistă că birocrațiile vor fi "înlăturate" este un vis imposibil. Tehnologia modernă impune nevoia de specializare mult mai mult astăzi decât cu un secol în urmă când a scris Marx. În plus, încercările de scădere a inegalităților socioeconomice și garantarea egalității
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
două moduri: (1) interesele de clasă determină care acțiuni sunt încriminate și cât de greu trebuie acestea să fie pedepsite și, (2) presiunea economică conduce la agresiuni, în special atacul asupra proprietății săvârșit de unii oameni săraci. Teoreticienii de sorginte marxistă argumentează că legea este o armă în mâna clasei conducătoare, care vrea să mențină statu quo-ul social. Această interpretare se potrivește cu ideea marxistă că toate instituțiile sociale, inclusiv legea, au fost create ca să raționalizeze și să sprijine distribuția actuală
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conduce la agresiuni, în special atacul asupra proprietății săvârșit de unii oameni săraci. Teoreticienii de sorginte marxistă argumentează că legea este o armă în mâna clasei conducătoare, care vrea să mențină statu quo-ul social. Această interpretare se potrivește cu ideea marxistă că toate instituțiile sociale, inclusiv legea, au fost create ca să raționalizeze și să sprijine distribuția actuală a resurselor economice. Datorită acestui lucru teoreticienii conflictului consideră că devianța este o condiție naturală a unei societăți inegale. Referindu-se la modul în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și politice, care se fac în detrimentul claselor superioare, fie că este vorba despre reformele impozitării venitului, a averii sau moștenirii, despre legile privitoare la libertățile de asociere sau de constituire a unor grupuri de apărare a intereselor, cum sunt sindicatele. Marxiștii însă ar putea adăuga că un al treilea motiv îl reprezintă faptul că mulți oameni nu realizează măsura în care totuși în economiile moderne bogăția rămâne concentrată în mâinile unui grup mic de oameni și că aceștia folosesc influența lor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
contribuția instituțiilor educaționale la susținerea sistemului ca întreg, teoria conflictului accentuează pe faptul că educația poate fi un mecanism prin care grupurile puternice o folosesc ca să limiteze oportunitățile celor cu mai puțină putere în societate. Potrivit cu teoreticienii conflictului de sorginte marxistă, în practica tuturor societăților școlile tind să promoveze structurile politice și economice existente, care servesc intereselor grupurilor cu mai multă putere. În țările capitaliste moderne, aceasta înseamnă că școlile promovează valorile proprietății private asupra mijloacelor de producție și a bunurilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în funcție de problemele teoretice al căror obiect îl face. Odată cu dezvoltarea teoriei neoclasice, analiza valorii unui bun se reduce la prețul său efectiv observabil în momentul schimbului și determinat prin confruntarea dintre cerere și ofertă. Teoria valorii, susținută de clasici și marxiști, este abandonată în favoarea unei teorii a prețului fondat pe noțiunea de utilitate, dobândită de diferite bunuri susceptibile care se tranzacționează pe piață. Atunci când însuși termenul de valoare nu părea a mai fi utilizat în economie, în afară de contabilitate și de microeconomia
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
București, Editura POLIROM, 1998, p. 471. footnote>. Inspirat de ideea lui Wittgenstern privind deosebirea dintre „structura de suprafață” și „structura de adâncime”, Stewart Clegg a elaborat tipologizarea : Acest model suscită o serie de critici, cum ar fi o anumită influență marxistă privind dominația pe baza economiei, lipsa relațiilor inverse, neglijarea rolului activ al oamenilor În elaborarea regulilor etc.)<footnote Chazel François, op. cit., p. 139. footnote>. Poziția lui M. Foucault ni se pare mai acceptabilă (și ea va fi prezentată ulterior). Modelele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Pe scurt, adoptarea poziției subiective pornește de la asumpția liberală potrivit căreia fiecare individ își poate judeca cel mai bine propriile interese (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Al doilea punct de vedere este cel marxist. Adepții acestuia pornesc de la asumpția că „interesele sunt «obiective» și pot fi determinate independent de preferințele subiective individuale” (xe "Mansbridge"Mansbridge, 1983, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 4). Însă criticii acestei poziții susțin că ea se bazează pe substituirea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
sursă de cunoaștere și o modalitate de a le identifica interesele. O critică feministă a punctului de vedere liberal prezentat vizează tocmai caracterul neștiințific al intereselor care sunt deduse prin cunoașterea experiențelor femeilor (Ramazanoglu, Holland, 2002). În privința punctului de vedere marxist, potrivit feministelor de culoare, a celor care fac parte din grupuri minoritare, clasa nu este singurul determinant al „intereselor obiective” (Hooks, 2000; xe "Okin"Okin, 1998). O altă controversă în teoriile standard care a determinat ample dezbateri a fost legată
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
din grupuri minoritare, clasa nu este singurul determinant al „intereselor obiective” (Hooks, 2000; xe "Okin"Okin, 1998). O altă controversă în teoriile standard care a determinat ample dezbateri a fost legată de opoziția dintre interesul public și cel privat. Critici marxiste ale interesului public văd în acesta o reflectare a intereselor speciale ale clasei dominante, pe când în cazul criticilor liberale, „doar interesele indivizilor raționali pot fi definite, reprezentate și, așadar, reale” (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1988, p. 37). Am prezentat sumar aspectele
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
unui grup”3 (xe "Sapiro"Sapiro, 1998, p.162). Poziția adoptată de xe "Sapiro"Sapiro, potrivit căreia există interese ale femeilor ca femei, a fost criticată de Irene xe "Diamond"Diamond și Nancy xe "Hartsock"Hartsock care, abordând o perspectivă marxistă, argumentează atât că termenul interes nu este adecvat unei analize a „realității” femeilor, propunându-l pe cel de nevoi, cât și că noțiunea de interese ale femeilor este omogenizatoare 1. Însă, în urma unei lecturi atente a textelor Virginiei xe "Sapiro
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Acestea pot fi încadrate în două categorii, respectiv unele care critică existența unui asemenea grup unitar (critici multiculturaliste și poststructuraliste), iar altele care consideră că însuși conceptul de interese nu este unul adecvat analizei relației dintre femei și politică (critici marxiste). Teoria propusă de xe "Diamond"Diamond și xe "Hartsock"Hartsock în 1998 face parte din a doua categorie, autoarele respingând teoria intereselor în favoarea uneia a nevoilor 1. Critica feministă a conceptului de interesetc "Critica feministă a conceptului de interese" Irene
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
a doua categorie, autoarele respingând teoria intereselor în favoarea uneia a nevoilor 1. Critica feministă a conceptului de interesetc "Critica feministă a conceptului de interese" Irene xe "Diamond"Diamond și Nancy xe "Hartsock"Hartsock, în 1998, într-o critică de orientare marxistă a teoriei propuse de xe "Sapiro"Sapiro, afirmă că, pentru o abordare teoretică la nivel macro-, este util să îmbrățișezi ipoteza feministelor radicale, potrivit căreia toate formele de opresiune și de dominație au ca model opresiunea bărbați/femei, dar că
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pe care o definește drept o relație autoreferențială: „Îl numește pe om martor contra sau În favoarea lui Însuși”. Freud a numit-o supraeu și a interpretat această realitate ca fiind o prezență coercitivă a vocii paterne. Bahtin, dintr-o perspectivă marxistă, spunea că „acea voce, independent de voința și conștiința noastră, coincide cu viziunea, opiniile și aprecierile clasei căreia Îi aparținem. Cea de-a doua voce aparține Întotdeauna reprezentantului tipic, ideal al clasei noastre”. Heidegger a făcut referire la o dualitate
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
civilizația medievală din Transilvania. Un ultim paragraf nota totuși "înrăutățirea" stării românilor în urma acestor fenomene, pierderea drepturilor politice de către nobilii români ortodocși. Admitea însă că și această deteriorare a avut paleativele sale: acceptarea catolicismului, maghiarizarea ori trecerea peste munți. Viziunea marxistă asupra claselor sociale, detectabilă și în manualele anilor '90, a fost pur și simplu ignorată. Sclavia, de exemplu, era prezentată ca un fenomen istoric reprobabil dar persistent, practicat până în secolul XIX263. Djuvara anula astfel teoria sclavagismului ca "mod de producție
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la sfârșitul anilor '40, modelul explicativ interbelic a rămas chiar și atunci când era criticat o referință obligatorie, fiind recuperat treptat, în anii '60. Efortul de reintegrare în narațiunea identitară a fost însoțit și de asimilarea unor categorii istoriografice de inspirație marxistă lupta de clasă, revoluția socialistă, internaționalismul proletar, rolul decisiv al "maselor populare" în istorie ș.a. care au produs, spre final de regim, o nouă formulă a istoriei de uz școlar. Anii '90 au debutat sub semnul acestei reprezentări familiare, care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tipic burghez în Transilvania și, în final, o intervenție "antirevoluționară" internațională în Ungaria. Acest ultim aspect care, de altfel, depășea secvența cronologică din titlu, nu a fost totuși detaliat. După toate cele pomenite, fostul regat român se prezenta, la judecata marxistă a istoriei, în postura unui stat dușmănos și profitor, care se mărise pe seama vecinilor 32. Războiul ideologic cu trecutul necomunist ostraciza complet ideea unirii. În anii '50, un titlu semnificativ era încă prezent în manuale "România în Primul Război Mondial
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
momentele de triumf din 6 martie 1945 și 30 decembrie 1947302. Insistent denigrată, Unirea era văzută doar ca un prilej de îmbogățire pentru "o mână de oameni". Despre succesul ideii naționale nici nu se pomenea, pentru că "alipirile" însemnaseră, în viziunea marxistă, doar creșteri cantitative și indiferente ale populației, compusă acum din "Români, Maghiari, Ucrainieni, Sârbi, Bulgari, etc."303. Nu se mai spunea nici un cuvânt despre reformele din anii '20. Dimpotrivă, se insista asupra unei perspective sumbre; astfel, în ciuda faptului că "România
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a produs deci în virtutea unor convingeri care se voiau diferite de cele anterioare, dar erau, în fond, consubstanțiale discursului național-comunist. Timp de generații, astfel de reprezentări se refugiaseră în zona de rezistență a memoriei istorice colective, opusă istoriografiei oficiale marxiste și prosovietice, dar ele nu au fost cu totul ignorate de autorități, fiind tacit confirmate prin restituții mai mult sau mai puțin denaturate. În acest context, semnificațiile istorice atribuite, din ambele surse informale și oficiale zilei de 1 decembrie 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dintr-o perspectivă europeană extinsă, mai puțin marcată de polemicile cu scriitura comunistă. Noile lucrări conțineau și abordări istoriografice minimalizate sau ignorate până atunci, căutând să nuanțeze sau să pună sub semnul întrebării structurile discursive rigide, fie ele de tip marxist, naționalist sau antioccidental. În jurul anului 2000, manualele, ca și țările pentru care au fost scrise, au devenit mai stabile, capabile să redea opțiuni narative mai coerente. În ciuda referințelor științifice și academice prin care se legitimează, manualele de istorie nu pun
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
R.S.R., București, 1980, p. 460. 284 Ibidem. 285 Profesorii de istorie și geografie au avut, între susținători, pe Alain Decaux, Michel Debre și George Duby. Redescoperirea acestei istorii "tradiționale" s-a datorat și altor circumstanțe, cum ar fi contestarea ideologizării marxiste, reevaluarea istoriei politice, administrative și constituționale, revizuirea istoriei economice, cu accent pe studiul inovațiilor și a invențiilor. Au fost reacții categorice contra "cuantificării, punerii în serie statistică, tratamentului aritmetic ce dă iluzia științificității și ne face să credem că putem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
gîndirea sălbatică (La pensée sauvage), pandant în antropologie al geologiei, aptă să ofere un sistem în care istoria apare într-un fel îmblînzită. Dacă dimensiunea acronică i-a fost sugerată de geologie, rigoarea modelelor în științele umane este efectul lecției marxiste. Evidențiind rolul novator al fonologiei pentru ansamblul științelor omului (rol comparabil cu cel al fizicii nucleare pentru științele exacte), Claude Lévi-Strauss reia tezele fundamentale ale lui Saussure și anume: refuzul de a trata termenii ca entități independente, ci doar ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei originare (Urform) și a modurilor sale de transmitere Aria analizei Semantica textului Contextul prin text Variantele textului Decupajul (cea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]