1,664 matches
-
competiției politice discută raportul dintre ocupa rea func țiilor, implementarea politicilor și maximizarea numărului de voturi prin prisma raportului dintre scopurile și mijloacele pe care le au partidele politice. Downs consideră că scopul participanților la com petiția elec torală este maximizarea numărului de voturi, iar unul dintre mijloa cele necesare pentru atingerea acestui scop este imple mentarea unui set de politici. Pentru Strøm și Müller, raportul dintre scopuri și mijloace nu este atât de evident întrucât oricare dintre scopurile potențiale ale
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
ci și de modul de funcționare al celorlalte partide, de rezultatul obținut de acestea în alegeri sau de tipurile de coaliții care se pot forma într-un anumit sistem politic. Conform lui Riker, în funcție de sistemul de vot, comportamentul partidelor în ceea ce privește maximizarea numărului de voturi se schimbă. Așadar, în siste mul pluralitar, parti dele vor avea tendința de maximizare a numărului de voturi și de a menține un sistem bipartid. În schimb, în cazul repre zentării pro porționale sau al sistemului majoritar
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de tipurile de coaliții care se pot forma într-un anumit sistem politic. Conform lui Riker, în funcție de sistemul de vot, comportamentul partidelor în ceea ce privește maximizarea numărului de voturi se schimbă. Așadar, în siste mul pluralitar, parti dele vor avea tendința de maximizare a numărului de voturi și de a menține un sistem bipartid. În schimb, în cazul repre zentării pro porționale sau al sistemului majoritar în două tururi nu este necesară maximi zarea numărului de voturi, și nici existența unui sistem bipartid
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în termeni de "totul sau nimic"; 2) inferența arbitrară sunt trase concluzii fără a fi susținute de evidențe sau în ciuda evidențelor; 3) abstractizarea selectivă persoana conceptualizează o situație în conformitate cu setul sau cognitiv negativ, ignorând alte posibile explicații; 4) minimalizarea și maximizarea evenimentele și experiențele personale sunt văzute mai semnificative sau mai puțin semnificative decât sunt în realitate; 5) personalizarea evenimentele negative sunt atribuite eronat propriei persoane, ducând la autoblamare chiar și pentru evenimentele incontrolabile sau în care nu este implicat în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chiar și scopului deservit de obiectivele amintite i se poate atribui o definiție care să indice posibilele direcții de dezvoltare a democrațiilor contemporane, păstrând principiile și idealurile ce vorbesc de realizarea "puterii poporului". Citându-l pe Sartori (1987: 71), problema maximizării democrațiilor reale e aceea de "optimizare", de îndată ce sunt fixate idealurile și direcțiile de dezvoltare. Pentru a ajunge la o definiție a democrației, calificată ca una ideală sau normativă, tentativele diverșilor autori de a evalua democrațiile reale nu par a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
garantarea legii este o condiție fundamentală. În același timp, realizarea receptivității (responsiveness) are limite obiective (din cel puțin două motive). Interesele cetățenilor se confruntă cu cele ale guvernanților, care, așa cum s-a subliniat mai sus, se angajează mai degrabă în "maximizarea" propriei autonomii, abandonând grija pentru "nevoile" cetățenești, profitând de complexitatea problemelor acestora și de schimbarea priorităților lor în timpul unei legislaturi, de obicei de patru sau cinci ani. La acest lucru poate fi adăugată existența unor probleme relativ greu de rezolvat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dintre știință și tehnică: "Dezvoltarea prin cercetare face loc cercetării pentru dezvoltare"174. După părerea sa, "știința și tehnica s-au văzut aservite economiei capitaliste de piață" și s-au pus în serviciul "imperativului categoric al societății industriale și post-industriale: maximizarea producției, a consumului și a informației pentru a acumula mereu mai mult capital pentru a maximiza și mai mult producția, consumul și informația". Jacques Robin constată existența unei formidabile deturnări a științei în serviciul puterii, dar, dacă semnalează pericolele tehnologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a bunurilor într-o lume a penuriei. Al doilea este delimitarea metodologică. Astfel, științele sociale nu se deosebesc în privința obiectului lor empiric, ci în privința modalității specifice de abordare 2. De aceea putem distinge abordarea istorică de cea economică (adică de maximizarea individuală a valorii) sau de abordările structuraliste care sînt cîteodată calificate drept "sociologice". În această secțiune voi argumenta că nici una dintre principalele definiții clasice ale unei științe sociale nu poate servi ca model pentru definirea relațiilor internaționale ca disciplină independentă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mediile sociale și politice, ghidată de o serie de norme. Ea se concentrează de obicei asupra structurilor, instituțiilor și a perpetuării lor. De asemenea, economia se distinge printr-o abordare specifică, abordare ce explică fenomenele sociale și politice prin prisma maximizării valorii și în care accentul cade în special pe raționalitatea alegerilor individuale. O astfel de împărțire a științelor sociale în funcție de diversele metodologii, care abandonează ideea lumii sociale ca întreg coerent, este o forțare logică. Într-adevăr, este dificil de găsit
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interesul național Critica balanței puterii viza analogiile homeostatice propuse de abordările mai științifice ale disciplinei relațiilor internaționale. Dar realiștii au criticat și analogia cu echilibrul neoclasic al pieței, conform căreia piața și echilibrul ei corespund echilibrului puterii, iar tendința spre maximizarea utilității corespunde urmăririi interesului național, exprimat în termeni de putere. Într-un context anarhic, lipsit de un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire împinge actorii să-și maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar, putere ce poate fi apoi
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru teoria neoclasică, puterea este comparabilă cu banii. Adunarea laolaltă a năzuințelor individuale spre putere duce la o situație internațională concurențială, care, la fel ca prețurile pieței asupra actorilor economici individuali, impun constrîngeri externe asupra acțiunilor naționale. Interesul național reprezintă maximizarea utilității în acest context: el este un corespondent al optimului lui Pareto în teoria economică neoclasică. Raymond Aron a atacat în mod explicit această analogie cu economia. În primul rînd, el considera puterea ca un scop prea ambiguu pentru a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
găsească un echivalent pentru micro-fun-dațiile piețelor în relațiile internaționale. În al doilea rînd, a trebuit, din punct de vedere conceptual, să transleze supraviețuirea în scheme de comportament. Waltz se grăbește să ne asigure că scopul fundamental al statelor nu este maximizarea puterii, ci realizarea sau maximizarea securității (Waltz 1979: 126). Și totuși, el scrie: "Statele, sau cei care acționează în numele lor, încearcă în moduri mai mult sau mai puțin adecvate să se folosească de mijloacele disponibile pentru a-și atinge țelurile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
piețelor în relațiile internaționale. În al doilea rînd, a trebuit, din punct de vedere conceptual, să transleze supraviețuirea în scheme de comportament. Waltz se grăbește să ne asigure că scopul fundamental al statelor nu este maximizarea puterii, ci realizarea sau maximizarea securității (Waltz 1979: 126). Și totuși, el scrie: "Statele, sau cei care acționează în numele lor, încearcă în moduri mai mult sau mai puțin adecvate să se folosească de mijloacele disponibile pentru a-și atinge țelurile propuse. Aceste mijloace se împart
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a fost nevoie să explice cum anume se comportă unitățile asemănătoare pentru a-și asigura securitatea. Teoria sa asupra balanței puterii este derivată din motivațiile (securitatea) și acțiunile (îmbunătățirea poziției din punct de vedere al puterii) asumate. Motivația obținerii sau maximizării securității a fost deplasată și considerată ca îmbunătățire a situației relative a puterii. De aceea înlocuirea puterii cu securitatea nu schimbă cu nimic analiza tradițională a lui Morgenthau, care se concentra asupra puterii ca scop necesar imediat, deși nu final
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu securitatea nu schimbă cu nimic analiza tradițională a lui Morgenthau, care se concentra asupra puterii ca scop necesar imediat, deși nu final. Waltz ar fi susținut probabil că a urmări o mai bună situație relativă a puterii nu înseamnă maximizarea puterii. La un moment dat, el scria chiar că statele caută doar să-și mențină o anumită poziție și ceea ce fac ele pentru aceasta nu este să maximizeze, ci să echilibreze puterea (Waltz 1979: 126). Aceasta este o idee foarte
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
totuși că teoria lui Waltz nu face cu nimic mai "științific" conceptul de balanță a puterii care poate fi întîlnit la Morgenthau; nu este decît o reluare. În versiunea Morgenthau-Kaplan, balanței puterii îi corespund piața și echilibrul ei. Eforturile de maximizare a utilității, care pot fi exprimate și măsurate în termeni de bani, merg în paralel cu interesul național (securitatea), exprimat în termeni de putere. Într-un context anarhic, fără un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire determină actorii să
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
afirmă în mod explicit că hegemonia tre-buie să perceapă această ordine doar prin prisma propriului ei interes (poate pe termen lung sau poate luminat) de a furniza bunul public. Numai această abordare este în concordanță cu perspectiva economică fundamentală a maximizării raționale a valorilor (Gilpin 1984: 311-12). El acceptă analogia internă, în sensul că hegemonul preia, în societatea internațională, aceleași funcții pe care le îndeplinește guvernul la nivel intern, adică misiunile de a furniza bunurile publice anume securitatea și protecția dreptului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realiști din posteritatea lui Morgenthau, cu unele excepții, cum ar fi Gilpin, pretind că teoria lor nu trebuie dedusă din natura umană. Dar atunci care este originea scepticismului realist? De la Aron încoace (vezi capitolul 3), realismul nu mai poate susține maximizarea puterii ca scop general. Însă, fără această asumpție fundamentală, este foarte greu să diferențiezi realismul de alte abordări. Așa cum au arătat mulți realiști, de la Wolfers la Buzan în volumul Logic of Anarchy, realismul nu poate afirma nici măcar că există o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai ușor toate caracteristicile avansate oferite de acest sistem de gestiune a bazelor de date. Bara de titlu Conține informații despre: numele bazei de date deschise, în stânga are butoane rapide pentru salvare și corectare, iar în colțul din dreapta butoane de maximizare, minimizare, revenire și închidere. Bara cu meniul principal: File, Home, Create, External Data, Database Tools. În mod implicit, această bară conține cinci meniuri de comenzi: File - are comenzi pentru deschiderea, închiderea, salvarea, tipărirea, sau crearea unei baze de date etc.
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
competența de acțiune a seducătorului, principiul intențional fiind străin atât subiectului seducător, cât și celui sedus. Seducția nu se conformează unei structuri a vrea/a face, ea nu urmărește performanțe sau convertiri, ci, așa cum interpretează Baudrillard Jurnalul seducătorului, seducția vizează maximizarea propriilor calități seducătoare ale subiectului; b) seducția nu implică un contract, ca în cazul manipulării; ea trebuie înțeleasă ca un joc impersonal, care se conformează propriilor reguli, dar nu celor contractuale; c) seducția poate fi global mărturisibilă, spre deosebire de manipulare, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de conservare. Planificarea durabilă presupune însă și o abordare la nivel regional (local) a activității turistice. Aceasta presupune implicarea comunității în procesul de planificare și dezvoltare,precum și la crearea și dezvoltarea formelor de turism care generează beneficii pentru localnici. Prin maximizarea avantajelor pentru rezidenți,aceștia vor fi tot mai mult interesați în susținerea unei dezvoltări turistice a arealului respectiv, urmărind totodată și conservarea resurselor turistice locale. Potențialul turistic oferit de județul Brăila Brăila, popas al Dunării în drumul său spre mare
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
semnul întrebării. Responsabilitatea socială în marketing. Responsabilitatea socială în marketing este constituită din obligațiile unei persoane, grup sau organizație de a furniza serviciile într-un cadru legal, fără daune societății. Conceptul responsabilității sociale vizează trei aspecte: 1) responsabilitatea profitului, respectiv maximizarea acestuia; 2) responsabilitatea acționarilor, respectiv atingerea obiectivelor stabilite de acționari, fără a afecta interesele consumatorilor, furnizorilor, distribuitorilor, salariaților; 3) responsabilitatea societală, respectiv prezervarea mediului ecologic (conceptul de green marketing). Elemente de marketing la nivel european. Politica de marketing a unei
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
importanță națională care asigură integrarea României în sistemul de transport european. 5. Situația economică De la înființare și până în prezent CNCFR-SA a avut o activitate profitabilă concretizata în înregistrarea de profit an de an, în condițiile asigurării siguranței circulației, prin maximizarea veniturilor și diminuarea la minimum a cheltuielilor. Bugetul de venituri și cheltuieli din anul 2000 a avut alocații din bugetul de stat următoarele: - 931,800 mld. lei, transfer pentru reparații capitale la infrastructura feroviară publică; - 166,555 mld. lei transfer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165373_a_166702]
-
ca niște "legi obiective" și care fac inteligibil astfel comportamentul statului în plan internațional. La baza acțiunii externe a fiecărui stat se află "interesul național" pe care Morgenthau îl înțelege ca fiind definit "în termeni de putere". Cu alte cuvinte, maximizarea propriei puteri. Urmărindu-și astfel logica politică, fiecare stat caută să devină hegemon, dacă sistemul permite această metamorfoză. În mod normal, istoria, pentru, realiști, este o succesiune de hegemonii exercitate de către statul sau statele cele mai puternice asupra celor mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
constituind în esență ambele părți. Agenții folosesc regulile pentru a își urma interesele, de cele mai multe ori materiale, în timp ce pentru structuri regulile stabilizează și omogenizează cadrul social în care agenții acționează, reproducându-i astfel existența înseși. Fiecare agent acționează rațional, urmărind maximizarea propriului interes cu un minim de costuri pe fondul unei legislații și a unui cod etic anterioare și interdependente. Din perspectiva observatorului extern, agenții nu par să acționeze întotdeauna rațional, dar asta se datorează tocmai complexității existenței sociale și imposibilității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]