3,007 matches
-
căutare de distracții, când eram atât de ocupat cu munca și cu învățatul șmi-a făcut mult bineț. A fost o datorie pe care mi-am asumat-o, și am reușit s-o îndeplinesc. Din nou, am absolvit cu o medie mediocră, îmi aduc aminte că îmi calculam numărul minim de referate pe care trebuia să le predau ca să trec. Îmi trebuia nota minimă de trecere, asta era tot ce așteptam de la mine. La început, soția mea și cu mine ne-am
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din copilărie, David se măsoară și se evaluează pe o scară valorică și este preocupat de locul pe care-l ocupă în numeroasele clasamente pe care le utilizează pentru a-și conceptualiza valoarea. David susține adesea că în tinerețe era mediocru, o persoană al cărei scop nu era acela de a ieși în evidență, de a excela sau a se diferenția în vreun fel de ceilalți. Această tendință se va schimba însă pe parcursul procesului de maturizare și al angrenării într-o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
În ciuda preferinței mele pentru episoadele punctuale, mi-am dat seama că impresiile generale despre copilărie ar putea oferi, la rândul lor, multe lămuriri cu privire la întreaga relatare. Astfel că, atunci când David afirmă pe parcursul poveștii lui că a fost un om obișnuit, mediocru, deloc dornic să iasă în evidență în sens bun ori rău, pare destul de firesc să se refere și la copilăria lui folosind același tip de afirmații generale, exact cum o va face în propoziția: „Îmi amintesc că am avut o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
noastre. Am decis să împărțim frazele principale în categorii mai restrânse, care să includă de obicei un anumit tip de evaluare a amintirilor, cum ar fi „profesori buni”, „profesori răi” sau „a fi un elev bun”, „a fi un elev mediocru”. (Mai multe exemple vor fi prezentate în tabelele 6.1a, 6.1b și 6.2). Astfel, în vreme ce categoriile înseși au fost deduse din subtextele selectate, scopul studiului nostru a influențat definirea lor în termeni de generalitate sau întindere. În linii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pentru integrarea în program (categoria 10). Imaginea desprinsă prin compararea acestor date cu cele obținute de la absolvenții claselor integrative vizează în mod clar diferența dintre cele două programe. Profilul celor de vârstă mijlocie include referințe la a fi un elev mediocru (categoria 9), iar printre cei tineri se vorbește despre efortul limitat destinat studiului (categoria 7) - ambele fiind exemplificate de altfel prin dosarul lui David, după cum se poate vedea în tabelul 6.1b. În schimb, absolvenții claselor integrative își aduc aminte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a incertitudinii, a vaguității și a problematizării domeniului de studiu. Se observă, așadar, că majoritatea problemelor sunt de natură intrinsecă (contradicțiile interne intraștiință) și mult mai puțin de factură extrinsecă, exogenă (la nivelul relațiilor cu celelalte științe). La aceste rezultate mediocre, din perspectiva absenței clarificărilor endogene, a „contribuit” și didactica tradițională. Într-o lume aflată în evoluție rapidă și cu fața spre progres, tipul uman solicitat de societatea contemporană îl reprezintă personalitatea complexă, adaptabilă, creatoare și participativă. Numai că, prin tot
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
trebuie să se lupte; - are o atitudine acuzatoare la adresa dificultăților care l-au copleșit; - este în așteptarea unor vremuri mai bune; - instaurează un climat, o atmosferă apăsătoare și demotivantă în organizație; - se inconjoară de subalterni „devotați” (mai degrabă supuși), însă mediocri și panicați. Autorul amintit îl caracterizează alegoric astfel: „Este ca un șobolan speriat care stă în vizuina lui, alături de ceilalți confrați derutați. Consumă ultimele rezerve. Impune confraților strângerea curelelor și un regim de austeritate. Este livid, morocănos și ofticat”. În
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
by step; - prioritățile se stabilesc în funcție de patru factori: câștigul financiar, durata de timp, calitatea produselor și a serviciilor, cererea reală a populației-țintă; • anticipează întârzierile: - „orice acțiune iți ia de două ori mai mult timp decât ai calculat inițial” (Murphy); - soluția mediocră este simplă, soluția inteligentă este mai complexă; • nu da vina pe vecini: - este foarte greu să determini precis cauzele problemelor deoarece ele sunt mascate și sunt îmbrăcate într-o haină a imposibilului; - ferește-te de managerii care scot total cauzele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
medie, cumulat, mai mare decât cea de selecție. Lucrul este foarte bine ilustrat de experiența mondială în estimarea rezultatelor alegerilor la închiderea urnelor. Când se efectuează o anchetă clasică, adică se abordează oamenii care ies de la vot, rezultatele sunt adeseori mediocre. Am dat mai înainte un exemplu din Israel, dar pot fi invocate și alte cazuri, inclusiv din Statele Unite, unde experiența în domeniu este cea mai veche. În schimb, dacă estimarea se face ca în Franța, prin numărarea de buletine de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Nicolae Văcărescu, poet fără prea mare imaginație sau, mai bine zis, poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad Îmi pare, iar nu rai!” jinduind mediocra odihnă, fericirea traiului fără petreceri și necazuri. Aici găsește el dulceața, nu În vîrtejul de foc și În suspinurile lungi. Nicolae nu cultivă taina, tăcerea neavînd dar (har). El se hotărăște să dea totul În vileag, fără a spune Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cătălin Dorian Florescu, Maseurul orb Petru Cimpoeșu, Simion liftnicul. Roman cu îngeri și moldoveni Gabriel Chifu, Relatare despre moartea mea sau Eseu despre singurătate Alexandru Vlad, Curcubeul dublu Nichita Danilov, Locomotiva Noimann Alexandru Ecovoiu, Cei trei copii-Mozart Ioan Groșan, Planeta Mediocrilor Petru Cimpoeșu, Nouă proze vechi • Ficțiuni ilicite Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile ***, Rubik (roman colectiv) Nicolae Breban, Îngerul de gips Stelian Tănase, Maestro V irgil Duda, Ultimele iubiri Marin Mincu, Intermezzo II : Graziella Nicolae Breban, Orfeu în infern
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
indispoziție psihică ce se manifesta prin mușcarea buzei de sus, inclusiv a perilor din mustață. Pe de altă parte, Ioanide mai era obiectul de contemplație și reflecție al lui Gonzalv Ionescu. Acesta se întreba sincer cum un om așa de mediocru ca arhitectul - asta era opinia lui - poate fi profesor în învățămîntul superior și un personaj cu reputație. Ioanide nu era un om de știință, nu avea publicații suficiente. Gonzalv nutrea cultul "științei", pe care o înțelegea ca o contabilitate la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu, rezemat de un raft de cărți, zărise un portret al acestuia, executat de Aslan și oferit prezumtivului ministru. Același Aslan vânduse ministerului un număr de tablouri prin mijlocirea lui Hagienuș, care primise un procent însemnat drept cadou. Tablourile erau mediocre și fură trimise pinacotecii a cărei direcție o reclama Suflețel, dar și Aslan. Hagienuș consultă 2 Monstru îngrozitor (lat.). Credință neîntemeiată (lat.). G. Călinescu cu mină nevinovată pe Pomponescu pe cine să numească director de pinacotecă, încunoștiințîndu-l că are în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unui poet epic în delir. Și cu toate astea, l-au urmat frenetic milioane de oameni și prestigiul epocii lui a fost atât de mare, încît în umbra lui a putut să se strecoare Napoleon al III-lea, un om mediocru, de la care lumea spera probabil fapte colosale. Dacă Bonaparte ar fi făgăduit contemporanilor liniște și prânzuri bune, cam cum a făcut Louis Philippe, probabil ar fi fost pus în caricatură. Inacceptabilul, absurdul, cum am spus, e pe placul maselor, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din ignorare a ceremonialului just, o reverență: - Doamnă prințesă, sunt emoționată și nu știu dacă n-amfost cam îndrăzneață să vă importunez. Numele dumneavoastră istoric îl am întipărit în minte din școală, de când învățam despre marele voievod Hangerliu... Cine dă ființelor mediocre atâta instinct de adaptare? În-tr-adevăr, prințesa Hangerliu, persoană bonomă și caritabilă, de înfățișarea cea mai modestă în relațiile diurne, nutrea un amor propriu voievodal cu totul deplasat și era de o ambiție de putere nemăsurată, revelabilă în intonația groasă a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să nimeresc neapărat o personalitate. În mediile pe care le frecventez n-am găsit-o, și pe urmă cunosc, cum e și firesc, tineri care nu s-au afirmat. Printre aceștia, tocmai artiștii nu m-au atras. Sunt așa de mediocri, ți-e milă să le mărturisești că nu le afli nici un talent. Și apoi sunt invidioși, meschini. O fată cultă prețuiește ființele excepționale, însă nu e obligată a sta singură până întîlnește una în care crede. - Nu zic că n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
E curios, când un bărbat înjură într-o întreprindere extraordinară, unde consumă energii sufletești mari, nu mi se pare trivial. - Nu te credeam așa interesantă, dă-i înainte! - Nu vreau să fiu interesantă, spun ce simt. Aș iubi unintelectual, chiar mediocru, dacă l-aș vedea îndîrjit în țelurile lui, suferind pentru ele. Femeia în general nu-și dă seama dacă un ideal e bun sau nu, n-are spirit critic, ea admiră efortul, atâta tot. Nu cred că există femeie pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
exprima astfel, prin obscuritatea și insignifianța lor. Ele nu evocau nici o persoană ilustrată câtuși de puțin, s-ar fi zis că membrii grupului se fereau de cruditatea rampei sociale, nevrând să-și divulge numele nici măcar sub modul unei ilustrații politice mediocre. Ei erau în cea mai mare proporție magistrați ori avocați prin provincie, proprietari de mici moșii, funcționari, purtând, când nu cădeau în ramurile principale, nume banale, de ordinar formate din două părți: Teodorescu-Flămînzi, Merișescu-Ciumuleștiț așa cum se întîmplă la mulți oameni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
culegeri de pornografii plastice chineze și japoneze, remarca prin vitrină, pe stradă, femeile cu un detaliu picant, nu priza trupurile macerate, ci carnația planturoasă. Afară de aceasta, îi plăceau copiii și-i săruta sonor pe obraji. Desigur, Demirgian era un spirit mediocru, însă un suflet sănătos, cinstit, cu un instinct al lucrurilor fine și de o discreție desăvârșită. Deplasată din văpaia masivă a lui Ioanide și intrată în exactitudinea comerțului, Sultana, care, cu toată instrucția ei, era un temperament focos, nu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se poate rezuma astfel: eu sunt stăpânul universului, forța mea specifică fiind de a crea decor artificial și de a îndepărta jigăniile, insectele și buruienile. . - Cum, râse madam Valsamaky-Farfara, dumneata pui intelectualicește mai presus de un om oarecare, să zicem mediocru, pe Ștolț al dumitale? . - Nu în chip absolut, dar sub o latură, Ștolț a depășit liniamediocră a umanității, arătîndu-i calea. - Și care e calea umanității după dumneata? Întrebă Hagienuș râzând din gușă. - A vibra, stimate domn, a manifesta voios în fața
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plus, fericirea ca rezonanță afectivă a stării de repaus, de împlinire, trebuie corelată și cu cerințele și aspirațiile satisfăcute. În speță, cerințele corporale saturate, ca și cele spirituale minimale, tangibile căt se poate de lesnicios, de facil, procură plăcere celor mediocri, care se mulțumesc cu puțin. În schimb, exigențele și aspirațiile mai înalte, urmărite de intelectualii devotați cunoașterii și creației, pe lăngă faptul că se obțin mult mai dificultos, odată atinse, pot genera stări contradictorii, pe de o parte, de satisfacție
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
Platon și care nu vor suporta niciodată lumina. Așadar, după cum s-a observat, ,,Din punctul de vedere al fericirii, nu calitatea vieții pe care o ai importă, ci modul (pozitiv) în care rezonezi la propria ta viață (împlinită, decadentă sau mediocră). În fericire, criteriul subiectiv primează asupra celui valoric. ” În fine, un alt aspect al fericirii ca stare de repaus, evidențiat și teoretizat de marele Hegel, este acela al locului și rolului ei în viața individului și a istoriei. El distinge
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
într-un moment în care arborii de cafea sunt plantați, dar nu dau încă roade, timp mort orientat în totalitate spre viitor. Analiza de față va surprinde acest "moment" specific deosebit de ambiguu: trecut și viitor contopindu-se într-un prezent mediocru; arborele de cafea este plantat și îngrijit, dar nu aduce niciun profit; palmierul natural continuă să fie mai mult sau mai puțin exploatat, astfel încât să poată acoperi încetul cu încetul lipsa venitului (arborele de cafea are nevoie de 6 ani
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de origine, reprezintă elementul de vârf al revoluției țărănești. Rupți de sat, ei se închid împreună cu grupul lor conjugal în exploatarea agricolă pe care au organizat-o. Toți, încă de la prima vânzare a produselor, organizează un mic comerț, în general mediocru:, câteva bucăți de stofă în cazurile cele mai favorabile, săpun, cutii de chibrituri, obiecte de mercerie. Aceste ferme sunt adevărate provocări în raport cu mediul sătesc: gardurile înalte, casele confortabile, o mobilare europenizată, o occidentalizare în maniera de a se îmbraca și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Eliade vrea ca „literatura să-și asume angajamentul sacrului camuflat În profan” (/164). De aici decurge funcția inițiatică și recuperatoare a narațiunii mitice imaginate de Eliade: „revelează omului care a „uitat” originile lui mitice și noblețea lui pierdută cât de mediocră i ar fi condiția, omul modern este un purtător de semn și are șansa unei inițieri spre și În sacralitatea lui” (/164). Mitul reprezintă spațiul de securitate al omului, iar literatura nu poate fi decât „fiica mitologiei”Eliade sugerează această
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]