1,563 matches
-
aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde, de fapt, cu „petece”, o realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
Tipografia Universității din Craiova, cu titlul Restituiri. „Cazul Blaga” (1983), celelalte lucrări fiind publicate abia după 1989. În Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu (1998) comentează, uneori subiectiv, alteori cu „revizuirea” atitudinilor proprii, numeroase pagini de epocă, volumul având și caracter memorialistic, întrucât realizează o imagine din interiorul sistemului politic oficial asupra destinului literaturii române. Deși ține să specifice nu o dată că a „acționat ferm pentru eradicarea nedreptăților și abuzurilor comise”, Ț. va fi avut un rol de executant în recuperarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citînd constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este Însă mai mult biografică și memorialistică, valorizînd, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice, Însoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fostei poliții politice - Serviciul Român de Informații, unde a reușit să pătrundă Încă de la Începutul anilor ’90. S-au adăugat documente din arhivele britanice sau americane, unele dintre ele publicate În colecții celebre. Nu a fost neglijată nici bogata literatură memorialistică a Gulag-ului românesc; autorul a primit scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atît În utilizarea istoriei orale, cît și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În eseuri, articole, scrisori, imagini etc., selecția textelor, Îngrijirea ediției, indice de nume, cuvînt introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, Însemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” În România (1969-1978), cuvînt Înainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington and Bruce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mereu fidelă a felului în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural, P.-P. și-a neglijat tocmai ceea ce pare a fi fost adevărata sa vocație. El se dovedește un lector nu doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
1, procese verbale ale ședințelor de constituire a comitetelor comunale ale partidului 2, precum și un număr foarte mare de fișe personale ale foștilor membri ai PNL, mulți dintre ei, foști georgiști, aflați în detenție în anii 1947-19523. Lucrările cu caracter memorialistic ne-au oferit informații despre cadrul general al vieții politice din perioada interbelică, despre punctele de vedere proprii ale unora dintre fruntașii partidului georgist, dar și opinii critice ale oamenilor politici români cu privire la activitatea politică a liderului georgiștilor. O sursă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Istorie"-1967. "Revue Historique du Sud-Est Européen"-1941, 1946. "Revista de Istorie"-1976, 1991, 1993, 1999. "Revista de Istorie Militară"-1997. "Sfera Politicii"-2005. "Sociologie Românească"-1994. "Steaua"-1991. "Transilvania"1980. "Tribuna"-1990. "Viitorul" -1930-1938. "Xenopoliana", VII-1999. Lucrări cu caracter memorialistic Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VIII, IX, Editura Machiavelli, București, 1997. Argetoianu, Constantin, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. Bodea, Cornelia, "Profesorul Gheorghe I. Brătianuașa cum l-am cunoscut
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
clasicist N.I. Herescu, de către Virgil Ierunca 54, pe baza unor indicii precum numele ales aluzie la toponimul Severin, orașul natal al profesorului de istorie a literaturii latine, pasiunea pentru clasici, vădită în frecvența citatelor și a topoi-lor greco-latini, caracterul aproape memorialistic al multor pasaje referitoare la situația românilor exilați din Paris. Captivantul roman în care "N.I. Herescu relatează fapte autentice, inventând situații și personaje"55, ipostaziază erosul și thanatosul în contextul zbuciumat al exilului, oferindu-ne o cronică vie a anului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Noul locatar), a invaziei inconștientului (Victimele datoriei) și, mai ales, a morții (Ucigaș fără simbrie, Regele moare, Setea și foamea, Jocul de-a măcelul) neutralizate prin parodiere, caricaturizare și cufundare în grotesc, deci prin procedeele deriziunii. În eseistica, publicistica și memorialistica ionesciană, absurdul revine cu obstinație, iar aprecierile confesive sau polemice oglindesc aceeași frământare hrănită de nevoia de ofensivă, conștient sisifică, împotriva absurdulului inexorabil, care-i stârnește "când o pornire de a lua în zeflemea tot ce există, sentimentul comicului, când
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
globe trotter-iță să-și dea seama că răstimpul dintre două călătorii trebuie ocupat și altfel decât cu pregătirea viitoarei plecări, că, după Împlinirea unui itinerar, poate la propriu, Întoarce pagina către următorul. Deprinderea și plăcerea scrisului existau, cele dintâi exerciții memorialistice le-au scos doar la lumină și le-au dat locul cuvenit. Și iată ne În fața unei noi cărți. O nouă călătorie povestită. Pentru că autoarei Îi place acum să povestească, În scris, aproape la fel de mult cât să călătorească. Aplică astfel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
literar. Dintre acestea se rețin câteva traduceri în franceză din Ion Creangă (povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
utilizând un vechi procedeu romantic: atribuirea paternității manuscrisului cărții unei necunoscute, Mariana Val (nume sub care autoarea își ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
îi sunt cu mult mai cuprinzătoare. Debutul său editorial era așteptat cu mult interes de critica de întâmpinare. În loc să alcătuiască o culegere de cronici, autorul a preferat - în De veghe în oglindă - ușa principală: comparatistica și unitatea tematică. Dedicată literaturii memorialistice, cartea amestecă notațiile de jurnal ale autorului cu eseuri substanțiale despre Stendhal, Baudelaire, Paul Valéry, Titu Maiorescu, L.N. Tolstoi, André Gide, Robert Musil, Virginia Woolf, Franz Kafka, Mateiu I. Caragiale, Witold Gombrowicz, Cesare Pavese, Albert Camus, Radu Petrescu. Autorul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
inspirată de realitățile noastre și exprimată în limba vie a poporului. Alecu Russo a fost un scriitor realmente înzestrat și numai memorialistica sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Ții minte când, în anii '70, idealizam cu patos tocmai perioada pe care acum o blamezi INTERBELICUL? Apoi, în anii '90, în perioada recuperărilor, editurile publicau preponderent autori interbelici! În anii '90, toți studenții citeau cu precădere Cioran și literatură memorialistică, iar Petre Țuțea avea un succes de invidiat. Liviu Antonesei: Eu nu blamez interbelicul, care a avut și împlinirile sale indiscutabile, introduc doar niște bemoli. Cred că până în anii '70, chiar până prin 1985, când a trebuit să citesc cam toată
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aceeași situație! Eu n-am mai putut citi, cel puțin nu cu bucurie, nici o carte de ficțiune de-a d-lui Breban de la Drumul la zid încoace! Am recitit însă cărțile de dinainte și am citit cu mare interes volumele memorialistice ce apar cu regularitate la Polirom. Sigur că memoriile sale sunt extrem de subiective și egocentrate dar, până la urmă, aceste calități fac parte din farmecul lui Breban, omul și autorul. Oricum, este prozatorul cu cea mai mare forță de după război și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în centru pe Fany Perlov și pe Maria Culiceeva), de exprimări stângace. Nu la fel de rezistentă este secvența ultimă a ciclului, formată din Ciubărești, În ajun și Uraganul, unii critici vorbind chiar de un eșec integral aici. Într-adevăr, transformarea materialului memorialistic în roman, reușită în mare măsură în primele cinci volume, este ratată parțial în ultimele trei, experiența politică recentă a autorului suscitându-i o pornire pătimașă, resentimentară. Din cauza acesteia, tarele societății, ca și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
cărți, 10000 de desene și gravuri, aproape 1000 de porțelanuri. Numeroase valori ale Muzeului Ermitaj de astăzi i se datorează. Ea însăși avea o bibliotecă impresionantă, era pasionată de lectură și studiu. A și scris proză, piese de teatru, literatură memorialistică. Adeptă a ideilor iluministe, a susținut creșterea numărului cărților și de reviste publicate, a sprijinit Academia de Științe, înființată de Petru cel Mare, Universitatea din Moscova și Academia Imperială de Arte Frumoase, înființate de țarina Elisabeta. Pe plan extern, imperiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ana Elisabeta Brâncoveanu de Noailles și Elena Văcărescu, cu ambele se înrudește prin căsătoria cu George Valentin Bibescu, nepotul domnitorului George Bibescu (1842- 1848). Este autoarea a peste treizeci de volume ce cuprind romane de inspirație autobiografică și istorică, literatură memorialistică, eseistică politică, poeme în proză, corespondență, reflecții, majoritatea lucrărilor sunt recunoscute ca valoare, dovadă fiind primirea în Academia Regală din Bruxelles, în 1955. Martha (Lahovari) Bibescu s-a născut în 28 ianuarie 1886 sau 1888, în familia Lahovari, tatăl Ion
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și modificându-le) în românește după 1989, în vederea tipăririi lor și în țară. Se întoarce în România la 30 decembrie 1989, însoțind un camion cu ajutoare umanitare. Din 1990 este o prezență viguroasă în presa românească (articole, eseuri, interviuri, texte memorialistice, intervenții polemice, fragmente de roman etc.). Îi sunt editate (sau reeditate) aproape toate cărțile, precum și file de jurnal sau alte texte vechi, inedite. Face traduceri (din Alexandre Kojève, Maurice Blanchot, Jacques Derrida). Redobândește cetățenia română și, cu toate că își păstrează domiciliul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
prima sticlă de Coca-Cola), mirajul și bucuria libertății, fricile, singurătatea. Fără o miză literară specială, scrierea își conservă o miză personală și autenticitatea de document al unei stări de spirit. Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați sau Manierismul neputinței, denunțând „falsul” autorilor de parabole din anii ’60-’70), portrete (Telefonul, Redactorul), pagini de sociologie a literaturii. Eseistica lui V. se distinge prin aceeași discreție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie realizat), dar și Însemnări pentru îndreptarea păcătoșilor. Interesul pentru Nae Ionescu e vizibil și în faptul că R. retipărește în 1951
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
capitole au fost publicate independent, ca nuvele, majoritatea în revista „Vers”. În fine, extrem de variată se dovedește a fi publicistica literar-culturală și eseistica din exil a lui P. Risipite într-o mulțime de publicații, textele transpun, în bună măsură, episoade memorialistice, reconstituite în lumina adevărului și a obiectivității, cum ar fi, printre altele, Amintiri de la „Iconar”, apărute postum în „Drum” (1975, 1976). Scrisul are nerv gazetăresc, impunând mereu un punct de vedere personal, chiar cu riscul ca semnatarul să intre în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
direcția maioresciană în lupta pentru unitatea culturii românești. Dimensiunile operei lui Cipariu sunt examinate în perspectivă interdisciplinară, evidențiindu-se modernitatea metodelor de cercetare folosite în lucrările istorice, vocația filosofică, sesizabilă în textele proprii și în tălmăciri; poezia și proza lui memorialistică sunt valorizate, de asemenea. În anii ’90 V. se orientează către cercetarea sociologică, precum în studiul intitulat Sistemul culturii țărănești (2000). În baza unui dosar de „fapte” etnografice și folclorice care conservă oralitatea (colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]