234,668 matches
-
-l scriu, ci m-am mulțumit cu o simplă Mite". Era, de fapt, aici, afirmarea convingerii sale că, prin romanul său, a creat o sinteză biografică eminesciană superioară cărții (biografiei) lui Călinescu din 1932, tocmai pentru că utiliza și psihanaliza. (De menționat că dr. I. Vlad, cu azi-știutul său studiu, l-a vizitat o vreme, destul de des, pe Lovinescu, încercînd să-l convingă de adevărurile cărții sale respinsă, cum se știe, pe drept de Călinescu). A urmat, în 1935, romanul Bălăuca, întregind
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
poeți, Emil Brumaru, Horia Zilieru, Daniel Corbu, Lucian Vasiliu (care, ca director al Casei Pogor, n-avea cum lipsi, dat fiind că, printre junimiști, Pogor era singurul... francofon) și alții pe care-i rog să mă ierte că nu-i menționez. Problema în discuție, care a mai făcut (dar într-un context mai larg) obiectul unui simpozion internațional organizat la Sinaia, anul trecut, de Fundația Culturală Română și de Academia Latinității, a fost francofonia. Nu în general, ci în legătură cu noi: influența
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
trimise soției. Răceala, indiferența de care se lovește fostul locotenent domnesc în saloanele pariziene, ingratitudi-nea prietenilor, în fine, toate greutățile îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului. Studiul Un exil francez la București: Ange Pechméja pune problema
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Ion Buzași Gherontie Cotore este menționat în unele istorii literare ca "un precursor al Școlii Ardelene". Se cunosc despre el puține date biografice. Nicolae Comșa în Dascălii Blajului (Blaj, 1943) ne spune că s-a născut în anul 1720, la Totoi, județul Alba. A studiat, ca
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
din urmă să recurgă și la o glumă: "Trebuie să ne purtăm foarte frumos cu teroriștii, - spune ea - căci niciodată nu se știe care dintre ei ar putea deveni șef de stat". (Se pare că așa și este). Mai e menționat Armand Mergen, profesor la universitatea din Mayence cu teza "Agresivitate, agresiune și terorism"; apoi doctorul E. Minovski cu "Rolul terorismului în societatea noastră" și M. Antony din Belgia cu "Psihiatria represivă și sechestrarea arbitrară." Psihiatria represivă privindu-ne, la urma
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
maică-sa mașteră și pe care un complot gen Masca de fier îl pune în drepturile sale firești. Nu justiția abstractă aprinde imaginația oamenilor; ci insul îndrăzneț care se ridică "împotriva nedreptății" ascunsă în legi nedemn aplicate. Exemplele avocatului român menționate la început, dacă sunt crime teroriste bune sau rele, fiind invocate comploturile împotriva lui Hitler și Stalin dau desigur de gândit oricui. Se știe că și Elisabeta întîia a Angliei observa că trădătorul care reușește, ajunge erou în cele din
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C în deosebi din pudibonderia cenzurii regimului Ceaușescu - care "în particular" nu evita înjurăturile - față de sunetele ieșite din pronunțarea cuvântului computer ca în limba română, la fel cum, de pildă, s-
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
prezența interlocutorilor. Din punctul de vedere al acestei activități care s-ar vrea un dialog se pun probleme atât tehnice, de hardware ca și de software, cât și psihologice, lingvistice sau, în fond, psiholingvistice, însă șí de ordin sociologic. Așa cum menționam, rapiditatea circulației informațiilor este totuși limitată: răspunsul la mesaje nu poate fi emis și apoi receptat imediat. Apar, însă, șí probleme de redactare a mesajelor și abia mai de curând s-a remarcat această problemă, când îndeosebi specialiștii în Psiholingvistică
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
înmagazinat în el, se bazează pe activitățile de comunicare interumană prealabilă, iar în momentul acțiunii se petrece acea aparentă "comunicare dintre utilizator și C" prin diversele manipulări,3 ca în cazul oricărui instrument (evident, acesta este mult mai complex). Am menționat, de la început, imensul rol al C în viața modernă și, desigur, nu se pot omite eforturile tehnicienilor de a ameliora performanțele sau de a satisface diverse cerințe formulate de beneficiari, ori aspecte ergonomice (legate de ecran de exemplu), prezentarea textului
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ziarele au scris chiar săptămâna trecută că în timpul revoluției din '89 adulatorul ceaușist ar fi închis ușile teatrului pe care-l conducea pentru a nu îngădui tinerilor urmăriți de securitate și armată să se refugieze acolo! N-are rost să menționez însăilarea sa ficțională "Niște țărani", care i-a adus o anumită gloriolă în rândurile cititorilor rămași la nivelul reveriilor pășuniste, pentru c-ar fi pură pierdere de vreme. Nu fac caz nici de înalta funcție deținută în cadrul Băncii Internaționale a
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
zi (31 decembrie 1999), celălalt, prin forța împrejurărilor, până în 1989 (diferență exact de un deceniu); unul răspunde nevoilor imediate de informare și cunoaștere, altul, prin amploare, exigențelor, formulate în 1982, de prezentare în integralitatea ei a literaturii române." Demn de menționat este faptul că există intenția de a reedita dicționarul periodic, adăugând și scoțând articole, în funcție de schimbările survenite în ierarhia valorilor literare, aducând la zi datele bio-bibliografice, corectând inexactitățile semnalate între timp. Se poate afirma, prin urmare, că prin realizarea acestei
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
autor, cum nu se poate mai exact, într-o comparație sugestivă: graba scriitorilor de a publica și de a dobîndi, în acest fel, faimă și privilegii, este asemuită cu nerăbdarea servitoarei de a-și oficializa legătura cu stăpînul. Evident, sînt menționate și excepțiile care confirmă regula, scriitori ca Mircea Ciobanu sau Ileana Mălăncioiu care au refuzat orice fel de compromis. " Producțiile"apărute în astfel de condiții, într-o literatură care nu ar putea fi bine înțeleasă în afara presiunilor contextuale, se situează
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
capabilă să exprime fără efort cele mai dificile idei ale metafizicii creștine, îi ajută să exprime exhaustiv sentimentele ce le umplu sufletele. Unii ca Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Hrisostom, nu sunt doar demni de menționat printre cei mai admirabili creștini pe care i-a cunoscut istoria, ci sunt demni de a figura în fruntea unei liste a marilor scriitori din care omenirea își face o onoare 104. Fiecare dintre marile provincii creștine păstrează totuși fizionomia
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
fi omologate drept transcrieri factuale ale gândurilor autorului însuși. Opțiunea retorică a lui Ion D. Sîrbu e cu atât mai revelatorie, fiindcă în Adio, Europa! există câteva indicații paratextuale care exprimă tranșant non-ficționalitatea unor însemnate secvențe epice: "Autorul ține să menționeze că toate amănuntele legate de pușcărie, mină sau război din această carte de confesiuni (s.n.) sunt absolut autentice". În ciuda dimensiunii sale considerabile, romanul are un fir epic rezistent, care leagă între ele nucleele narativ-descriptive generate pe parcurs ("râia parantezelor" e
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Martinescu se ocupă, acasă și în biblioteci, de istoricul edițiilor Eminescu? Și, totuși, a făcut-o conștiincios și prob, oprindu-și investigația la anul 1984, adică la un veac de la ediția princeps din 1883/1884. Nu e, mă grăbesc să menționez, o investigație bogat analitică ci, mai curînd, o trecere în revistă a tuturor edițiilor (chiar cele mai puțin semnificative), însă cu un minimal aparat critic, relevîndu-se, de fiecare dată, ce aduce nou o ediție sau alta, erorile și insuficiențele ei
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
acestea sînt fragmente ale unui scenariu stupid pus la cale în redacția fostei reviste Luceafărul. Dreptate are dl Pericle Martinescu: "Numele lui Maiorescu în literatura noastră rămîne pentru totdeauna legat de acest volum de versuri din creația eminesciană", neuitînd să menționeze și numeroasele erori de tipar. Autorul nostru nu ignoră nici motivele care au determinat întîrzierea, în apariție, a ediției a treia din antologia lui Maiorescu (din 1885 pînă în 1888), știuta intervenție a lui Vasile Morțun care ar fi dorit
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
o comentez, amendabilă. Strădania editorului G. Botez e însă de a restitui limba originară a poetului, comparînd textul poeziilor din Convorbiri, din ediția Maiorescu și din manuscrise. De aici s-au produs numeroase inadvertențe, determinînd obiecțiile îndreptățite ale specialiștilor. De menționat, în această ediție, corpul de Note și Variante de care are parte fiecare piesă din sumar. Totuși Perpessicius considera că ediția Botez propune un text aproape ilizibil iar aparatul critic e un laborator anarhic. Dar, crede dl Pericle Martinescu și
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Thomas Mann, Borges, Șt. Agopian, Henri de Montherlant, Teodor Mazilu, Al. Sever, Tudor Dumitru Savu, Michel de Ghelderode, Ramón Pérez de Ayala, Maria Kuncewiczowa, Alejo Carpentier, Marquez și mulți, mulți alții). Devălmășia în care am enumerat autorii (unii dintre ei menționați de Monica Spiridon numai în scurte, dar consistente paranteze comparatiste) îmi aparține. Am vrut să sugerez astfel anvergura și diversitatea informației autoarei, dar și lipsa de complexe a acesteia, dezinhibarea care o face să alăture unor "monștri sacri" ai literaturii
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
din logica post-comunistă. Prizonier al propriilor susținători, "tribunul" a făcut enorma prostie să promită soluții. Și încă soluții urgente. Credibilitatea i-ar fi crescut îngrijorător dacă s-ar fi rezumat doar la capitolul cu exterminarea pe stadioane, fără să-l menționeze și pe cel cu "cina creștină". Pentru alegătorii săi, "autoritarism" și "extremism" înseamnă un singur lucru: că ei își vor vedea de discoteci, de chefuri, de micile infracțiuni, iar Vadim le va da vilele confiscate de la țigani și îi va
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
Patapievici și a lui Andrei Pleșu, a căror onestitate este, pentru mine, absolută) numiți de partide și nu de organizații de binefacere, sunt chiar niște fecioare neprihănite. Scoaterea basma curată a lui Ion Iliescu și a lui Vadim Tudor, ca să menționez isprava cea mai recentă, arată că eficiența Consiliului tinde spre fatala cifră zero. împingerea cercetărilor pe o pistă îngustă, și anume, expunerea unei singure categorii de colaboratori ai Securității, turnătorii, e cel mai grav lucru ce se putea întâmpla. Tehnic
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”18. Epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul Părinte menționează că ei „nu se săturau niciodată în poftirea lor, ci din tot ce le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”19. Natura umană se referă, în esența
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
meu cu Michael Schmidt, care e pe site-ul meu) au fost poeții ruși, mai ales }vetaeva. Am descoperit opera ei la bibliotecă, pe când citeam pentru o serie de prelegeri pe care le-am ținut despre ritm. Am găsit-o menționată de Pasternak în Safe Conduct și am descoperit că nu exista decât în rusă. Așa că am tradus-o, la început doar pentru mine, cu ajutorul Angelei Linvingstone de la Facultatea de Rusă a Universității Essex. A fost o experiență care m-a
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
l-am cunoscut, pe Sylvia nu. (Apropo, am scris o biografie a lui Ted... o știi? A ieșit în 2001.) Nu e un ecou din Plath. E vorba de un poem personal despre îngrijirea cuiva care are o depresie. L.V. Menționezi România de câteva ori în poeme. Presupun că ai vizitat țara și capitala ei. Înțeleg că părinții tăi veneau din Odesa. Ai rude cumva în România? Îmi amintesc poemele lui Carol Rumens despre Rusia. Ai fost acolo? E un spațiu
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Pecican, trebuind să înving ba acuzele de sprijinire a adversarilor (și deci de concurență neloială în cîmpul revuisticii!) formulate de redacția-mamă, ba frînele cenzurate ale unor redactori șefi neinteresați în promovarea revizuirilor, însă foarte implicați în protejarea amicilor lor personali." (Menționez aceste detalii pentru că, în cei cincisprezece ani scurși între timp, asemenea conduite sînt departe de a fi dispărut, ba chiar s-au accentuat, într-un soi de restaurație discretă, deși coerentă.) între atele, conservatorismul restauraționist se bizuie pe lenea mentală
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]