2,515 matches
-
Canapeaua este descrisă prin intermediul PROPRIETĂȚILOR atribuite în mod obișnuit unei femei: "ten catifelat", "piele fină", "rozaliu", "dat cu pudră" etc. Descrierea condimentelor (textul B) începe pe baza unei COMPARAȚII: "par niște dune mici". De aici, condimentele sînt descrise cu formule metaforice (= asimilarea condimentelor cu nisipul, cu praful...) dezvoltîndu-se în jurul temei /dună-deșert/o izotopie: "nisip", "roșcat fierbinte", "purpură unduitoare", "soare roșu" și "sirocco". EXERCIȚIUL B.17. Arătați ce caracterizează cele două secvențe: ce propoziții descriptive sînt dezvoltate? Textul A Astmul, trebuie precizat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tridimensional al intelectului, iar autori precum Osborne și Gordon studiază dinamica creativității de grup; Gordon, care pune la punct grupele creative, denumite grupe de sinectică, selecționând participanții pe baza a 8 criterii care se constituie ca dimensiuni de personalitate: aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
exprimând neputința, perplexitatea vizavi de o situație, sarcina care trebuie îndeplinită etc. Gesturile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii, vorbindu-se de gesturi voluntare sau involuntare, naturale sau convenționale, iconice sau simbolice; o altă grupare vizează semnificația literala sau metaforica a gesturilor, modul in care sunt ele legate de actul vorbirii; bunăoară, în funcție de domeniul semantic, se face distincție între gesturi obiective (care servesc referirilor la lumea reală), respectiv gesturi subiective (servind la exprimarea condiției mentale sau sufletești ale celui care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
etc.) nu e cu putință în absența unui "referent" concret, tot așa cum psihologia, în artă cel puțin, nu se poate lipsi de om și de viață. În alt context și cu alte mijloace teoretice, Peter Brooks atrăgea atenția asupra caracterului metaforic al imaginației melodramatice, care presupune existența unor valori spirituale ocultate de "realitate" ("the melodramatic mode in large measure exists to locate and to articulate the moral occult"101), dar și semnalate, ca "absență" semnificativă, în forma reminiscențelor mitice inconștiente (după cum
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dincolo de nereușita estetică, prozatorul atrage atenția asupra mizei exclusiv psihologice a scrierilor sale, ca în "meditația" cu valoare de ars poetica din textul inclus în volum, la reeditarea din 1912, în chip de concluzie (Amfora). Tocmai aici, în această confesiune metaforică trecută cu vederea de majoritatea exegeților, scriitorul își afirmă răspicat credința, formulată în termeni aproape blagieni, că sufletul nu e atât o "realitate" investigabilă, care așteaptă să fie "descifrată", cât o "amforă purtătoare de taine", un "vas" prețios, ce se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
2.3. Tehnica rețelei de asocieri Menționăm aici propunerea făcută de Annamaria Silvana De Rosa (1995) de a se lucra pe rețele de asociere. Acestea sînt caracterizate de utilizarea complementară a mai multor metode (chestionare, scale, diferențiatori semantici, grafici sau metaforici, interviuri semidirective). În această sarcină, li se cere subiecților să traseze ei înșiși legături de înlănțuire sau de implicare între cuvîntul inductor (poziționat în centrul paginii) și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la acesta asociază termenii specializați (complex, nevroză, libido) cu preocupări diverse, precum astrologia, dezvoltarea personală sau adoptarea produselor estetice. Psihanalistul este, de exemplu, transformat în ființă asocială "ce privește prin gaura cheii" oaspeții la o recepție. Prin formule retorice și metaforice, difuzarea încearcă să "asimileze cît mai mult posibil pentru public" (ibid., p. 340) și să se apropie de un tip de comunicare neoficial precum zvonul sau transmiterea din gură în gură. Umorul, ironia, seriozitatea academică îngroșată sînt deseori prezente în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
era puternic marcată de conotații simbolice, lumea și universul înconjurător fiind amprenta unor esențe mult mai profunde. Caracterul enigmatic al simbolurilor, precum și semnificațiile acestora aveau deseori funcțiunea de a restricționa accesul direct la înțelegerea anumitor realități, acționând ca un scut metaforic, în spatele căruia se ascundeau adevăratele mistere. Așa este și exemplul imaginii Pogorârii Duhului Sfânt, o reprezentare vizuală în care semnificațiile simbolice ale limbilor de foc susțin la nivel vizual evenimentul sacru relatat în textele sfinte ale creștinismului. Deși executat cu ajutorul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și al reținerii. Acel subiect este oponentul naratorului. Interpretarea metaforei ca mini-narațiune nu aduce lămuriri legate de ceea ce "vrea să spună" vorbitorul, ci despre ceea ce el consideră a fi interpretări acceptabile, atît de acceptabile încît să nu mai fie considerate metaforice; și, cu siguranță, nici narative. Este nevoie de o analiză, una culturală, pentru a discuta în continuare problema interacțiunii culturale implicate aici. Avem un caz de ideologie în limbaj, care devine evidentă printr-o analiză naratologică. * * * 4: Descrierea Descrierea este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întîmplă și cu sub-temele. Relația temă/sub-temă, inclusivă, ține de sinecdocă; relația între sub-teme se bazează pe contiguități. Ambele relații sînt metonimice. Între teme sau sub-temele și predicatele care le înlocuiesc în metafore, sau le particularizează în comparații, relația este metaforică. Pe baza acestor două posibile relații retorice, putem diferenția șase tipuri de descriere. 1: Descrierea enciclopedică, referențială În principiu, nu există figuri de stil în cadrul acestui tip de descriere. Selecția componentelor se bazează pe adiacența elementelor din conținut, ceea ce înseamnă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prin conținuturi; persuasiunea apare de asemenea prin alegerea sub-temelor valorizate tradițional, ca și prin adăugarea predicatelor evaluative. Chiar și atunci cînd un număr de metafore este inclus într-o asemenea descriere, construcția textului continuă să urmărească principiul contiguității. 3: Metonimia metaforică Aici, din nou, contiguitatea este principiul dominant de construcție. Dar, în acest caz, metaforele se construiesc din fiecare componentă individuală. Diversele elemente comparate ar putea chiar să fie omise de-a binelea. Doar elemente comparative se găsesc în textul care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dominant de construcție. Dar, în acest caz, metaforele se construiesc din fiecare componentă individuală. Diversele elemente comparate ar putea chiar să fie omise de-a binelea. Doar elemente comparative se găsesc în textul care, ca rezultat, are o natură foarte metaforică. Totuși, nu există nici o relație de adiacență între componentele comparației. O astfel de relație există doar între componentele implicite ale elementelor comparate. La prima vedere, acest tip de descriere ar putea produce o impresie incoerentă asupra cititorului. Că nu e
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sunt prezentate aceste întâmplări accentuează și mai mult tragismul lor. E drept să ne gândim că toată povestea este de neconceput, însă poate că este atât de prezentă în viețile noastre. Călătoria noastră se termină cu cifra ”7”, o povestire metaforică despre facerea lumii, despre faptul că la început nu a fost doar bărbatul, ci au fost două persoane: Bătrânul și Bătrâna. Apoi, înainte de ziua a șasea: “Se uitau privire în privire și deveneau unul. Vroiau să rămână unul, dar era
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
confesiunii Poeziile din volumul "Reflecții" se înscriu în linia deja consacrată a liricii Vasilicăi Ilie (vezi volumul " Fereastra de la Răsăritul Cuvântului", Editura PIM, Iași, 2010), autoarea optând pentru o sinceritate absolută a confesiunii, pigmentându-și, din când în când, jerbele metaforice cu subtile inserții care țin de o abordare mai deschisă a problematicii de viață și, de ce nu, de o filosofie oarecum genuină a faptului existențial. Întâlnim în paginile acestei fermecătoare cărți aceeași propensiune spre dimensiunea erotică, aceeași cultivare a candorii
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Poe, "două cincimi geniu și trei cincimi nerozie", opera sa este, nu am nici un dubiu, cea a unui mare poet. Slăbiciunea fundamentală a lui și a generației sale rămâne însă cea legată de istoria formelor literare în poezia noastră. Explozia metaforică și lirică a generației '60 118 a apărut criticilor vremii drept un miracol, dar ea nu era decât un pandant al "miracolului romînesc" al industrializării forțate. Dacă acei critici ar fi aruncat o privire dincolo de ograda lor, ar fi văzut
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă și suflă în timp ce face semnul crucii cu scoaba în apă)." Descântecele ilustrează într-o manieră populară, plastică și metaforică scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă asupra apei. La fel se întâmplă și atunci când
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
către subiectul ale cărui dorințe și aspirații (tendințe, nevoi) sau zguduiri intime (emoții, sentimente) le exprimă. Atracția rezultă cel mai adesea din experiențele anterioare pozitive sau negative. Experiențe afective, organizație tonică, motivație Conceptul de investigare utilizat de Freud în mod metaforic și care constă în fixarea interesului afectiv asupra unui obiect sau a unei persoane, exprimă într-un alt limbaj acel rol energetic al afectivității în comportament. Plăcerea va fi atunci legată nu numai de rezultatul obiectiv obținut, ci uneori mai
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
reținute, parcimonioase. Sobrietate care refuză să exhibe, să-și declare, să-și mărturisească zgomotos simțirea. Ce spune totuși textul? El numește, cît mai concis, două lucruri și, În felul acesta, le evocă În fața ochilor noștri. În puritatea lor, fără zorzoane metaforice, fără să chocheteze cu vreo intruziune subiectiv emoțională În obiectivitatea lor. Fără să le altereze puterea genuină. Autorul nu există explicit În niciunul din cuvintele poemului. Există doar porumbul, cocenii, luna. Autorul refuză să se arate, atît prin faptul că
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
definiții este o notație a lui Constantin Ciopraga ("alegorii laconice"), scăpată Într-un text despre Dumitru Radu. Ea poate fi lesne transformată Într-o definiție acum validă: Haiku-ul este o alegorie laconică. O astfel de definiție, În ciuda aparenței sale metaforice, evită din start și apropierea superficială a haiku-ului (care s-a și făcut deja) de alte genuri literare, cum ar fi epigrama (pentru scurtimea lui) sau pastelul (pentru recuzita lui naturistă). Ca și alegoria, haiku-ul este un mod
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de acuratețe a expedierii cititorului către imaginile de referință sau de abilitate a convocării evenimentului la care se face aluzie. Trimiterea va fi cu atît mai eficace cu cît textul va miza pe sintagme simple și limpezi (lipsite de Înflorituri metaforice gratuite) care trimit direct la țintă, focalizează activitatea contemplativă pe obiectivul vizat. Evitarea figurilor de stil, cu care ne-a obișnuit poezia occidentală, preîntîmpină astfel rătăcirea cititorului pe căi lăturalnice, ocolite sau șovăitoare. Numai cuprinzînd expresii firești și naturale, nepretențioase
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
imaginile respective sînt insolite și contradictorii, dar schimbă asta cu ceva lucrurile? Paradoxul este un concept logic, are de a face cu enunțurile și nu cu figurile de stil consacrate. Imaginile haiku-ului Îl pot accepta doar În accepția sa metaforică de ciudățenie, enormitate, absurditate funcțională. Un oximoron sau o expresie confuză? Spunem că textul haiku-ului este unul evocativ care trimite la imagini reale. Că intenția haiku ului este să ne aducă În față lucrurile, să ne pună În fața unor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe fața apei Sub pale de vânt florile cireșului - cascadă albă În curând vântul va lovi marea-n valuri... sărutul apei hoțul de copil fură cireșe din pomsar, lătrând, câinii Alteori, una din părți tinde să se constituie În definiția metaforică a celeilalte. Un concept este ilustrat/caracterizat de o imagine concretă. Sau chiar, cînd poemul suferă de metaforită, o imagine, pescăruși care Înnoadă cerul cu pămîntul, este avansată la rangul de zefir de tîlcuri. flori de liliac presărate În album
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de Crăciun, despuiat de daruri, două vrăbii Un cuib părăsit: singură-n el tăcerea și poate vântul Plouă monoton peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
declanșare) ține de pattern-ul psiho-social individual. Într-una din tezele sale celebre 8, Huizinga analizează corelația semantică dintre joc și luptă la comunitățile arhaice, eludând, din start, ideea că substituirea reciprocă a termenilor ar avea doar o simplă conotație metaforică. El cercetează două categorii a căror similaritate este dată de o infrastructură identică, anume competiția. Dimensiunea agonală e una din cheile care face posibilă înțelegerea spiritului polemic, a eternei atracții umane pentru provocare, întrecere și spectacol, ca o premisă, neconștientizată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
violența stilistică devine marcă a pamfletului literar, această realitate e doar un pretext pentru evadarea în ficțional, ca joc artistic gratuit. Pe acest palier, poetul anulează gazetarul, iar produsul său finit este destinat unui lector rafinat, capabil să dezambiguizeze discursul metaforic. Dimpotrivă, când rămâne conectat la realitate, polemistul adoptă o strategie retorică în care ironia (mai ales în varianta asteismului și a diasirmului) este figura predilectă. Adversitatea sa, deși precis direcționată, e (mai ales în anii din urmă) camuflată strategic printr-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]