2,951 matches
-
Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea. Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Ce este realitatea?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Horia Bădescu. Memoria ființei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea, de la un experiment la un model didactic, 2010 JeanJacques Nattiez, Proust muzician, 2011 AncaRaluca Purcaru, Ipostaze ale adevărului în creația artistică, 2011 Sorin Ilieșiu, Narativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dincolo de multiplicitatea infinită a formelor exterioare : suntem construiți după același ADN și aparținem aceleiași Ființe. Mecanismele mentale care au domnit în ultimele secole sunt pe cale să se stingă, iar societatea noastră a atins un prag critic de reprezentare. Trăim o metamorfoză, o trecere spre un nou Weltanschauung, spre un nou tip de civilizație, care presupune o regenerare a Spiritului, inclusiv a spiritului uman, sub puterea jocului Absolutului. Căci "numai zeul poate recunoaște zeul", cum susține un precept vedic. Pentru aceasta avem
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lui Martin Heidegger, Humanitas, București, 2012; * Mahoud E.M., Mondialisation et délocalisation des entreprises, La Découverte, Paris, 2006; * Manolescu Anca, Europa și întîlnirea religiilor, Polirom, Iași, 2005; * Maddison Angus, Contours of the World Economie, Oxford University Press, New York, 2007; * Manent Pierre, Metamorfozele cetății. Eseu despre dinamica Occidentului, Humanitas, București, 2012; * Martin Jacques, When China Rules the World, Penguin Books, London, 2012; * Meister Eckhart, Cetățuia din suflet, Polirom, Iași, 2008; * Milin Stephen, Economia crizelor, Publica, București, 2010; * Moisi Dominique, La Géopolitique de l
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
al poporului care se reclamă de la el. Dar exemplar și fiindcă paradigma evreiască a devenit, pentru multe alte grupuri, o paradigmă de referință, aproape un model de imitat. Am dorit să închei această istorie evreiască a suferinței cu ultimele ei metamorfoze, după genocid și până în zilele noastre, când ea funcționează ca o religie civilă. Dacă, în Israel, ea le-a permis evreilor să reînnoade legătura cu trecutul lor din diasporă, negat la început de ideologia sionistă care aspira să creeze un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
schimbare, dar aflat sub controlul și sub influența noastră, mai bine zis a alegerilor noastre. 5.12. Un nou avatar Microscopia și telepatia sunt printre cele mai bune căi de cunoaștere. Această revelație m-a izbit abia ieri provocîndu-mi o metamorfoză a sufletului. Am înțeles, în plus, că mi se pregătesc noi false și surprinzătoare surprize. Sper să țin pasul. Cea mai caracteristică caracte ristică a noastră este incapacitatea de a rămîne sufletește "up to date", la zi cu cunoașterea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Nu mai este suficientă speculația vagă despre finitudinea noastră, avem nevoie de o cercetare dincolo de finitudine. Metafizicește dă și mult mai bine decît faptul că ne e foame. Nu pot să fiu de acord că sufletele noastre "se tîrăsc" în urma metamorfozei produselornoastre. Se schimbă lucrurile mai repede decît oamenii? Simt cum mă cuprinde un sindrom de panică, urmare a acestei nesincronizări în care mi se spune că trebuie să mă grăbesc să mă ajung din urmă. Poți căpăta tulburări psihice din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
evoluții tehnologice. Am impresia că livrăm caricaturi pe post de ilustrații. Sufletul omului este inefabil, nici o tehnologie nu se va ridica vreodată la altitudinea sa, chiar dacă, într-adevăr, tendința faptică a epocii coduce tocmai la forțarea cu mijloace exagerate a metamorfozei. Se exagerează cu aceste exagerări, decalaje, metamorfoze. Nimic senzațional. S-ar rușina și Prometeu. S-a smintit ordinea lucrurilor: creatura devine creator. De ce nu? Unii numesc asta nihilism, în ideea că ordinea morală a lumii și a omului nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe post de ilustrații. Sufletul omului este inefabil, nici o tehnologie nu se va ridica vreodată la altitudinea sa, chiar dacă, într-adevăr, tendința faptică a epocii coduce tocmai la forțarea cu mijloace exagerate a metamorfozei. Se exagerează cu aceste exagerări, decalaje, metamorfoze. Nimic senzațional. S-ar rușina și Prometeu. S-a smintit ordinea lucrurilor: creatura devine creator. De ce nu? Unii numesc asta nihilism, în ideea că ordinea morală a lumii și a omului nu mai este ea însăși fundamentabilă moral. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
lumii pentru pământurile noastre... Este o sforțare a minții care merită să ne răpună ființa, umplându-ne sufletul de trăirea creației. Să luăm aminte că, în natură, creația este o luptă, dar și un act perpetuu. Totul se supune prefacerii... Metamorfoza este logica de manifestare a Universului căreia i se aplică, implacabil, și Terrei. O confruntare teribilă între plăcile tectonice, rezultată dintr-o plăsmuire continuă, s-a dat, se dă și se va da pentru crearea pământurilor noastre. O zămislire necurmată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
valoarea strategică a meleagurilor noastre și, implicit, cursul istoric. Devenirea noastră nu putea decât să urmeze atât sensul, cât și locul pământurilor pe care s-a petrecut... Ne referim la niște ținuturi create pe cuprinsul unei forme planetare, născută din metamorfozele din adâncurile Terrei: Eurasia. Supercontinentul se lățește în emisfera nordică pe care o domină prin enormitatea lui. Are țărmurile scăldate de toate oceanele lumii și e străbătut de la un capăt la altul de cel mai lung lanț muntos din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Și totuși Bucureștiul a continuat să fie capitala țării fără prea multă dificultate dintr-un motiv foarte simplu. În plină epocă a naționalismului, în numele căruia se purtase și marele război, Bucureștiul era cu mult mai românesc decât Brașovul. g. Sub puterea metamorfozei În Antichitate, procesul de urbanizare a purtat în spațiul românesc amprenta puternică a civilizației greco romane. Desigur, a existat o nuanță care le diferenția semnificativ. Orașele grecești de pe litoralul pontic aveau preponderent un caracter comercial, în timp ce în Dacia romană, jucau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2008 Sisteme economice, 2009 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea. Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Ce este Realitatea ?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilordintre știință și politică, 2009 Andreu Solé, Creatori de lumi, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) TIBERIU BRĂILEAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Tiberiu Brăilean Criza pămîntului plat EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Nepoților mei favoriți GLOBALIZAREA ȘI SFÎRȘITUL UNEI CIVILIZAȚII Citesc
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
flexibilitatea și dinami-citatea. 8) Prea atenți la criza financiară, s-ar pu-tea să ne scape un nou tsunami ce se formează sub ochii noștri, unul tehnologic. Pentru că, în pofida crizei, tehnologia continuă să evolueze. Și nu e vorba atît despre noile metamorfoze ale telefonului mobil, care va deveni un fel de gadget universal, nici despre cărțile electronice care le vor înlocui parțial pe cele de hîrtie. De data aceasta nu este vorba nici despre inginerie financiară, ci despre inginerie umană. Pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
atacă bănci, magazine, adică tocmai simboluri ale actualei civilizații occidentale, mercantiliste, consumatoriste și corupte. Orice civilizație cunoaște mai multe eta-pe în traiectoria sa. Potrivit lui Vahe Zartarian, în Marile civilizații, Editura Lider, București, 2003, aceste etape sunt: geneza, creșterea, apogeul, declinul, metamorfoza, dezintegrarea și, în fine, o ultimă tresărire. Pe această grilă, cred că civilizația occidentală se află actualmenta în faza de declin, începînd un proces de metamorfoză care nu știm unde poate duce. În ce privește celelalte trei civilizații considerate, cred că Islamul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în Marile civilizații, Editura Lider, București, 2003, aceste etape sunt: geneza, creșterea, apogeul, declinul, metamorfoza, dezintegrarea și, în fine, o ultimă tresărire. Pe această grilă, cred că civilizația occidentală se află actualmenta în faza de declin, începînd un proces de metamorfoză care nu știm unde poate duce. În ce privește celelalte trei civilizații considerate, cred că Islamul cunoaște de asemenea o fază de declin, chiar spasmodic, în timp ce civilizația chineză și cea indiană sunt în creștere, fiind vorba de fapt des-pre o nouă creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
portretele fetelor din: Strigoii, Crăiasa din povești, Frumoasa fără corp, Diana, Călin file de poveste, Luceafărul, fără ca vreuna din ele să poată lua numele de Floare-albastră. Facem aici numai două însemnări marginale la articolul scris de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cu titlul Metamorfozele Florii-albastre158. Prima însemnare se leagă de urmă torul citat: "La o răscruce a evoluției poetului, în anii grei de frămîntări ai studiilor în străinătate, pămîntul s-a înfruntat cu cerul, dragostea cu me tafizica. Metafora fierbinte a iubitei s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al iubitei, reprezintă fosta Floare albastră"; "Crăiasa din povești, zîna, a ajuns Dalila". Dar Floarea-albastră nu-i floare de pus la ureche, ci numele dat de poet numai iubitei sale, Casandra, care, în scurta ei viață, n-a suferit nici o "metamorfoză" poetică sau morală. Cele spuse mai sus se potrivesc celorlalte iubite, care nu meritau numele de Floare-albastră, pentru că nu l-au înțeles pe poet și s-au arătat nedemne de iubirea sa. Floare-albastră reprezintă cea mai puternică și cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iași: Junimea, 1983, 296 p. (Eminesciana 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și în acțiunea de transformare a oamenilor. Ceea ce numim confort constituie, în mod indiscutabil, una dintre marile ipostaze ale bunăstării moderne. Intenția mea nefiind de a-i face o analiză amănunțită, mă voi limita să scot în relief câteva dintre metamorfozele semnificative ale acestei culturi materiale în epoca hiperconsumului. Dacă primele manifestări ale confortului modern apar în secolul al XVIII-lea, trebuie să așteptăm faza II pentru ca el să acceadă la rangul de valoare de masă și de mod de viață
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
considerate de rea-credință, ci asupra unor mecanisme anonime care, fiind îndepărtate de noi, caută nu atât să ne pericliteze, cât să fie mereu mai eficiente și mai competitive. Din ce în ce mai puțin legate de invidie, noile temeri nu sunt mai puțin preocupante. Metamorfozele invidieitc " Metamorfozele invidiei" În secolul al XIX-lea, Chateaubriand, Stendhal, Tocqueville, Nietzsche și-au pus întrebări asupra invidiei și a importanței ei în societățile democratice moderne. Voi aminti aici doar interpretarea lui Tocqueville, probabil cea mai celebră. „Legea” enunțată de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rea-credință, ci asupra unor mecanisme anonime care, fiind îndepărtate de noi, caută nu atât să ne pericliteze, cât să fie mereu mai eficiente și mai competitive. Din ce în ce mai puțin legate de invidie, noile temeri nu sunt mai puțin preocupante. Metamorfozele invidieitc " Metamorfozele invidiei" În secolul al XIX-lea, Chateaubriand, Stendhal, Tocqueville, Nietzsche și-au pus întrebări asupra invidiei și a importanței ei în societățile democratice moderne. Voi aminti aici doar interpretarea lui Tocqueville, probabil cea mai celebră. „Legea” enunțată de Tocqueville este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
supraexpunerea la fericire, regresul dorinței 268 Deochiul 271 Când fericirea este prea la vedere 273 Neutralizarea invidiei 274 A spune fericirii pe nume 277 Teama de invidie în modernitate 277 Încredere, fericire și invidie 279 Încredere, suspiciune și invidie 281 Metamorfozele invidiei 283 Lux și comparații provocatoare 286 Invidie existențială și invidie generală 288 Reculul invidiei 289 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopii 292 Fericire și speranță 295 Înțelepciunea iluziei 297 Consum distructiv și consum responsabil 298 O societate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fiică a lui Inachos, să o vâneze pretutindeni, pe nisipurile de la marginea mării, în acele zone-frontieră dintre două lumi, teritoriu prin excelență al fantomelor. Io este condamnată nu numai să rătăcească în neștire; ea mai trebuie să îndure pe deasupra și metamorfozele propriului trup și pe cele ale minții sale răvășite, cum recunoaște ea însăși. Iar rătăcirilor ei nu le va putea pune capăt decât moartea. Nici Prometeu nu crede altceva; el reia istorisirea destinului lui Io tocmai pentru a evoca spațiile
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și de disperare la vederea corpului astfel terfelit. Dar oare nu e vorba despre aceeași Lussa cu care Dionysos îl va ademeni pe Pentheu pentru a-l face să se travestească, pentru a-l atrage în capcana alterității și a metamorfozei? În aceeași piesă însă, Dionysos este și zeul delirului inițiatic, al unei mania cu valoare divinatorie. Dar chiar și acest delir nu e lipsit de o anumită violență, de asocierea cu Ares. Dionysos al unei frenezii semnificând inițiere și înțelepciune
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prezențe a morții ori a tristeții: suntem în toiul pregătirilor pentru nunta lui Theseu cu Hipolita. Și totuși, printr-un bizar efect al întâlnirii dintre teatru și magie, noaptea Visului... îi va „supune” pe „actori” ca și pe îndrăgostiți tuturor metamorfozelor, inversărilor de roluri și amăgirilor, făcându-i să treacă printr-o experiență în care jocul nu e departe de teroarea reală a unei alterități periculoase. La sfârșitul primului act, când trupa actorilor amatori programează o repetiție a piesei Prea trista
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]