2,110 matches
-
se promovează la tot pasul dezvoltarea și menținerea parcurilor și suprafețelor verzi la un standard ridicat. Clima sa subtropicală, cu ierni în general însorite și temperaturi între 17 și 25 de grade, te îmbie să ți petreci acest anotimp în metropola asiatică. După Anul Nou oficial din întreaga lume, urmează Anul Nou Chinezesc (cu tradiții vechi de multe secole), care respectă o imensă listă de petreceri și obiceiuri diverse, în funcție de regiunea unde domiciliază fiecare. Cu această ocazie, se oferă cadouri, hrană
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
observați și alături de Aeroportul Internațional, fostul lor loc de habitație. Un alt mare obiectiv pentru turiști este Disneyland-ul, gândit mai mult pentru copii decât pentru oameni mari (se pare că este mai modest decât altele de acest gen din marile metropole ale lumii). Aici, există un trenuleț, care înconjoară parcul și care te familiarizează cu el. Cele mai interesante atracții sunt: Adventureland (curse acvatice cu ajutorul plutelor ce te duc la Fantasyland (unde este Castelul Frumoasei Adormite și un cinematograf 3D cu
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
lucru și cititorului. Fiecare om este responsabil de sentimentele lui și poate înțelege altfel aspectele vieții. Eu însă așa le-am văzut și simțit! Hong Kong-ul, vizitat pentru prima dată, te uluiește, iar la următoarele vizite te lămurește doar parțial. Metropola este mult prea complexă, pentru a trage concluzii pripite. Cu doar 1104 Km pătrați, cu pădurea de zgârie nori, cu trenuri de metrou ultramoderne pe pământ, pe poduri suspendate sau pe sub mare, cu peninsula Kowloon, cu o puzderie de insule
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
confraților săi din țară și forurilor științifice internaționale: „Experiența Spitalului clinic de Urgență București în perfecționarea asistenței chirurgicale de urgență (principii de organizare și metodologie), Craiova, 29 octombrie 1978; „Eficiența unui spital specializat pentru asistența medico-chirurgicală de urgență într-o metropolă” al VI-lea Congres Internațional de chirurgie de urgență, 6-10 iunie 1983, Dubrovnik - Iugoslavia. Unul din președinții Societății române de chirurgie se mândrea că printre cei de la care a cunoscut atitudinea în urgențele abdominale, printre maeștrii incontestabili ai chirurgiei românești
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai ales intelectualii și orășenii. Pentru a intra în tainele vorbirii paralele, trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al orașelor și zonelor portuare... Argoul nu este nici "limbaj secret al răufăcătorilor", nici "frazeologie particulară" și nici "signum social", cum au crezut lingviștii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisori. În SUA se estimează că în următorii ani între 5 și 10% din arestați își vor executa pedeapsa în stabilimente monahale. Tot o pondere asemănătoare vor deține și închisorile private, în general cele de mici dimensiuni. Iar închisorile marilor metropole vor trece în administrarea (sau coproprietatea) centrelor universitare, care le vor utiliza ca loc de efectuare a practicii studențești și ca laboratoare de cercetare pentru cadrele didactice. Dacă aceste discuții sînt acum doar în faza incipientă, inițiate de instituțiile religioase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, 300 pag. • Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand, 340 pag. • Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol, 200 pag. • Europa liberalilor, Nicholas Roussellier, 200 pag. • Europa socialiștilor, Michel Dreyfus, 376 pag. • Experiența externă, Ștefan Borbély, 306 pag. • Marile metropole mondiale, Jacques Bonnet, 224 pag. • Mass media, Pierre Sorlin, 208 pag. • Naționalism și națiune, Raoul Girardet, 160 pag. • Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Tiberiu Brăilean, 326 pag. • O poliție politică în dezbatere: Fenomenul Stasi (1989 1995), Delphine Serre, 170 pag. • Panopticum
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri. Am fost cuprinși, poate prea devreme, de mirajul vestului, dar, din păcate, nu am făcut totdeauna cele mai bune alegeri. Nu ne-am însușit modul de viață, specific marilor metropole europene, unde cultura, civilizația și ordinea de drept erau determinante, ci ne-am oprit, fără a face un minim efort de judecată de valoare, la regulile aplicate, mai ales în state foste colonii, unde deciziile se aflau în mâinile puținilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la cea a orașului și la interco-munalitate), contractualizarea (statul își păstrează mari prerogative, dar asociază și colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici de exceptare în favoarea unor teritorii prioritare)2. Istoricii au identificat câteva mari perioade 3 în devenirea politicilor orașului: crearea "metropolelor de echilibru". J.-F. Gravier criticase încă din 1947 (în cartea Paris et le désert français) faptul că Parisului i se acordase o atenție disproporționată în raport cu cea acordată altor așezări de pe teritoriul Franței și că devenise mult prea important în raport cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cartea Paris et le désert français) faptul că Parisului i se acordase o atenție disproporționată în raport cu cea acordată altor așezări de pe teritoriul Franței și că devenise mult prea important în raport cu acestea. Autoritățile au urmărit atunci să creeze și alte metropole de echilibru: Lyon, Lille, Marseille, Nantes și Metz-Nancy, dar acestea au creat în jurul lor alte dezechilibre, asemănătoare celor pe care Parisul le suscitase la nivel național; politica orașelor mijlocii (anii 1960 și 1970) a tradus voința de a crea o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
integrate în el. Spectacolul precarității care afectează mediul urban a destrămat pentru mult timp credința într-un cerc virtuos al performanței economice și solidarității, căruia statul nu-i mai este garant. Această tensiune între beneficiile accesului orașului la rangul de "metropolă" și neplăcerile crizei mediului urban pe care metropolizarea nu încetează s-o agraveze ne oferă o idee despre dificultățile cărora trebuie să le facă față conducerea orașului. Trebuie încurajat spiritul întreprinzător al "forțelor sale vii" și difuzat un mesaj de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concepție a neglijat însă în continuare prevenirea exodului rural, pentru a se consacra problemelor de dezvoltare urbană, a abandonat căile administrației republicane clasice pentru a se angaja într-o modalitate de a guverna care să fie la înălțimea misiunii sale. Metropolele de echilibru: controlarea problemelor economice și sociale prin planificarea urbană La începutul anilor 1960, ipoteza potrivit căreia orașul reprezintă un pol de dezvoltare care permite o mai bună echilibrare a dezvoltării regiunilor i-a conferit acestuia un loc strategic în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care se distribuie cultura, iar cel mare are avantaj asupra celui mic92". Era vorba de a convinge opinia că este posibil să se trăiască mai bine în marile orașe de mâine. Într-un număr al revistei Urbanisme din 1965, consacrat "metropolelor de echilibru", "sociologul-consilier" al DATAR 93, Jean-Paul Trystam, nu ezita să enumere potențialitățile unui mare oraș de a influența favorabil calitatea relațiilor sociale: " Mediul rural, ca și mediul micilor orașe, este cel al relațiilor personalizate care nu pot fi elucidate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca și mediul micilor orașe, este cel al relațiilor personalizate care nu pot fi elucidate [...]. În orașul mare, este posibil să alegem exact tipul relațiilor pe care vrem să le avem cu vecinii sau cu alți locuitori ai orașului. Astfel, metropolele de echilibru se pot distinge de alte orașe nu numai prin prezența anumitor echipamente tipice, cât mai ales prin natura relațiilor sociale dintre locuitorii lor"94. Pe scurt, după cum insistă sociologul în introducerea articolului său: "Franța de azi devine din ce în ce mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale dintre locuitorii lor"94. Pe scurt, după cum insistă sociologul în introducerea articolului său: "Franța de azi devine din ce în ce mai conștientă de necesitatea unei acțiuni voluntare asupra rețelei urbane, și această conștiință este un semn al civilizației noastre"95. Odată cu politica "metropolelor de echilibru", care este pusă în act în 1965, obiectivul prioritar nu mai este acela de a bloca exodul rural, ci de a organiza creșterea economică pornind de la amenajarea rațională a teritoriului francez. Două noțiuni inspiră această redefinire a politicii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din ea. Teoria economică modernă se fundamentează pe noțiunea puțin neclară, dar fără îndoială esențială, a "econo-miilor externe". Este vorba de toate avantajele pe care antreprenorii le obțin din proximitatea geografică cu alți antreprenori și din dotările colective"98. Politica metropolelor de echilibru își dă ca obiectiv polarizarea unei regiuni în jurul câtorva orașe. "Noțiunea de regiune notează profesorii Labasse și Rochefort se concentrează tot mai mult pe atracția exercitată de marile orașe, iar diviziunile regionale tind să se confunde cu limitele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale vieții dominate de legături. Regiunea istorică și regiunea naturală dispar în fața regiunii urbane"99. Nu există politici de dezvoltare regională sau de amenajare teritorială care să nu caute sprijin în polii de creștere. În practică, este vorba de favorizarea "metropolelor regionale de echilibru" capabile să antreneze dezvoltarea regiunii lor. Emergența acestor metropole trebuia să revigoreze armătura urbană a Franței. Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
regiunii urbane"99. Nu există politici de dezvoltare regională sau de amenajare teritorială care să nu caute sprijin în polii de creștere. În practică, este vorba de favorizarea "metropolelor regionale de echilibru" capabile să antreneze dezvoltarea regiunii lor. Emergența acestor metropole trebuia să revigoreze armătura urbană a Franței. Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care permit dezvoltarea în aceste orașe a funcțiilor care vor asigura acest echilibru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care permit dezvoltarea în aceste orașe a funcțiilor care vor asigura acest echilibru între spațiul regional și influența pariziană"100. Metropola regională și armătura urbană devin două noțiuni cheie ale amenajării teritoriului. Cel de-al V-lea Plan (1966-1970) sublinia necesitatea concentrării investițiilor programate pentru dezvoltarea regională și amenajarea teritorială în "rețeaua superioară" a "armăturii urbane". Alegerea polilor de dezvoltare s-
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană a țării. Orașele care participau la încadrarea terțiară pe care se sprijinea viața unei regiuni compuneau "rețeaua urbană". În 1964, Ministerul Construcțiilor a publicat un clasament de opt orașe 103 de "nivel superior" care respectau profilul teoretic al unei metropole regionale 104. Următoarele zece au fost botezate "centre regionale în plin exercițiu", după care urmau 24 de "centre cu funcție regională incompletă". Rețelele urbane erau mai dificil de inclus într-o ierarhie, iar faptul sublinia ce mare dezechilibru exista în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
regionale în plin exercițiu", după care urmau 24 de "centre cu funcție regională incompletă". Rețelele urbane erau mai dificil de inclus într-o ierarhie, iar faptul sublinia ce mare dezechilibru exista în țară în distribuția serviciilor. După Jean Dumas, politica metropolelor de echilibru a fost "singura politică a orașelor pe care Franța a căutat să o pună în practică"105. Ea întru-chipează în cel mai înalt grad voluntarismul unui stat cu obiective explicite (care includeau dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oneroase, care vor necesita multă perseverență, chiar obstinație, pentru a nu dispersa eforturile și pentru a menține ierarhia fixată în privința vocației principalelor orașe ale Franței, pe măsură ce vor fi decise implantările și vor fi repartizate creditele"108. Dacă vorbim de politica metropolelor de echilibru, ar fi mai corect să vorbim despre "politica orașelor" decât de "politica orașului". Nu orașul sau orașele ca atare sunt acelea pe care puterile publice caută să le integreze într-un model normativ, ci capacitatea lor de a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a luat, în primul rând, calea Parisului și a marilor aglomerații franceze, acolo unde era rezonabil să spere că va găsi de lucru. În această perioadă de expansiune a economiei franceze, dezvoltarea industriei și a sectorului terțiar era focalizată în metropole. Adăugat tinerilor care căutau locuințe pentru a nu mai sta cu părinții, afluxul celor de la sate a împins la extrem penuria de locuințe și a forțat această populație să-și afle refugiu în hoteluri, în camere pline ochi, în tot
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
guvern și popor. Un program politic tinzând să flateze spiritul individualist a fost prezentat ca o soluție pentru masele de defavorizați"115. Marile ansambluri și-au câștigat imaginea modernității în legătură cu recunoașterea, în cadrul politicii de amenajare teritorială, a rolului nevralgic al metropolelor de echilibru. Construirea masivă a marilor ansambluri la periferia "marilor orașe", spune Marcel Cornu, a angajat mari operațiuni de urbanism, care au marcat trecerea la forma urbană nouă pe care o reprezenta metropola. Politica de stat a marilor ansambluri a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de amenajare teritorială, a rolului nevralgic al metropolelor de echilibru. Construirea masivă a marilor ansambluri la periferia "marilor orașe", spune Marcel Cornu, a angajat mari operațiuni de urbanism, care au marcat trecerea la forma urbană nouă pe care o reprezenta metropola. Politica de stat a marilor ansambluri a inaugurat, potrivit acestuia, politica de stat a metropolelor de echilibru. "A construi mari ansambluri echivala, într-o oarecare măsură, cu punerea pe orbită a metropolelor"116. Marxismul obligă la aceasta, într-o perioadă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]