2,739 matches
-
nopți..., era tocmai lenea de a privi sau percepția neglijentă.48 Când unele personaje suferă de o relativă cecitate, ele devin motiv de repulsie și sunt chiar ostracizate. Bandajul care acoperă ochiul rănit al lui Radu Vălimăreanu o face pe Mioara să se gândească tot mai serios la divorț. Deși abject și rapace, Lumânăraru devine încă și mai respingător, după ce Ștefan Gheorghidiu află că ochelarii de vedere fumurii sunt purtați numai pentru a-i escamota analfabetismul. Cu riscul de a forța
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
această dată, orfanul devine frustrat, iar refularea iubirii materne poate să atingă apogeul într-un gest echivalent cu un matricid. La Camil Petrescu, uciderea mamei în inconștient irupe în creație, prin caricaturizarea în exces a Emiliei Răchitaru. Alta, Ioana Boiu, Mioara, chiar Ela, creează o paradigmă feminină situată sub semnul misoginiei. Dintre toate femeile, Emilia este cea mai schematizată în negativ; critica a observat, încă de la început, această abatere, ba unii comentatori consideră că personajul a fost construit cu mijloacele pamfletului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de omul Camil Petrescu cu o excesivă mândrie personală și care era aproape obsedat de întâietate, preemineță. Din păcate, o dovadă a orgoliului exacerbat al acestuia este incapacitatea de a se destinde și de a judeca la rece atât nereușita Mioarei cât și succesul meritat al romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Atins de imaginea caricaturală lovinesciană, scriitorul ripostează, probând aceeași irascibilitate.242 Dacă încercăm, în spațiul literar universal, să găsim un model de atitudine deopotrivă autocritică și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
trecut, Paul Georgescu declara apodictic, însă cu prea puține argumente, că autorul Ultimei nopți...este cel mai eminescian scriitor român: "Problematica și tipologia eminesciană nimeni, în literatura noastră, nu le-a dezvoltat cu atâta afinitate ca autorul dramei Jocul ielelor. Mioara e Scrisoarea V, Act venețian reia Luceafărul, Ladima e Dan/Dionis, Ștefan Gheorghidiu, în războiul transilvan, reamintește (chiar și în pasiunea lui pentru îngerul-demon) de Toma Nour."246 Măcar la nivelul comparației dintre Luceafărul și Act venețian, aceasta nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mărturie) exercită, încă din copilărie, o atracție deosebită. Paralelismul cu Don Quijote și Camil Petrescu devine, din acest unghi, evident. Același G. Călinescu conchide, analizând în Istorie...piesele sale, că adevărata vocație a lui Eminescu a fost genul dramatic. Pentru autorul Mioarei, nimic nu poate fi mai important decât să explice și să își apere piesele de acuzele detractorilor. Iubirea, libertatea de a colinda și un spectacol de calitate, jucat de o trupă ambulantă, sunt deliciile cele mai de preț de care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sa, am mai amintit că, până la punerea în scenă a piesei Suflete tari (1922), el a tot nutrit speranța că își va întâlni mama. După acest moment, consideră că orice căutare este zadarnică. Puseele sale misogine se reflectă pregnant în Mioara (1923), Act venețian (1926) și, mai ales, în construcția personajului Emilia Răchitaru. Dacă la Sadovenau, tensiunile generate de aroganța tatălui, care vede în mamă o femeie de rang social inferior, sunt cauza certă a revoltei filiale, nu la fel stau
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
despre orbire" (1995), "Toate numele" (1997), "Caverna" (2000). În anul 2002 vede lumina tiparului romanul "Omul duplicat". Anul morții lui Ricardo Reis (Editura Polirom, 2003, 529 p.), pare-se capodopera lui Saramago, apare în limba română în impecabil-performanta traducere a Mioarei Caragea, autoare și a unui rafinat studiu introductiv despre "această biografie fictivă care narează viața unui personaj inexistent în relație cu autorul său (Fernando Pessoa, n.n.), la fel de existent/inexistent în spațiul romanului, într-un joc stratigrafic de nonidentități speculare". Teza
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de Saramago este atât de penetrant și contagios, încât lectura însăși este o probă de rezistență față de un vis rău personal care poate deveni oricând universal. Cu acest vis rău, exorcizat de Saramago într-o capodoperă, a avut de furcă Mioara Caragea, reușind să dea la rândul ei, o capodoperă, adică versiunea românească a romanului. Capitolul VI Eros, delict, parabole S.F. Iubirea și patimile Hannei Bernhard Schlink (n. 1944, Bielefeld) este profesor din 1982 la Universitatea din Bonn, iar din 1990
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
67, 68, 69, 70 Copistul (2008): 68 traducere de Doina Derer Condrea: 22, 68 José SARAMAGO (Portugalia): 6, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 195, 274, 291, 292 Anul morții lui Ricardo Reis (2003): 186, 187, 190 traducere de Mioara Caragea: 187, 195 Eseu despre orbire (2005): 186, 191, 195 traducere de Mioara Caragea: 187, 195 Bernhard SCHLINK (Germania): 6, 199, 200, 202, 204, 292 Cititorul (2002): 199, 203 traducere de Ana Mureșan: 203 Michel SCHNEIDER (Franța): 6, 142, 143
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
68 José SARAMAGO (Portugalia): 6, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 195, 274, 291, 292 Anul morții lui Ricardo Reis (2003): 186, 187, 190 traducere de Mioara Caragea: 187, 195 Eseu despre orbire (2005): 186, 191, 195 traducere de Mioara Caragea: 187, 195 Bernhard SCHLINK (Germania): 6, 199, 200, 202, 204, 292 Cititorul (2002): 199, 203 traducere de Ana Mureșan: 203 Michel SCHNEIDER (Franța): 6, 142, 143, 144, 145 Marilyn pe divan (2007): 142 traducere de Doru Mareș: 142 Patrick
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1987, Doina Geană, Generația '60 în proză. Perspective teoretice și didactice (Lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I în învățământ), Timișoara, 2000. 26Vezi Laura Pavel, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007, p. 25. 27Vezi Mioara Apolzan, apud Nicolae Manolescu, Generație literară, în "România literară", nr. 2, 200, p. 5. 28Ibidem, p. 5. 29Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 195, p. 9. 30Vezi Doina Geană, op. cit., p. 8-10. 31"Orizont", nr. 17/ 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întocmi tabăra, așezând streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la care se adaugă ce = cât de din comunicări de tipul n-a știut-o ce rea este - vezi Mioara Avram, art. cit., p. 547). Exemplu: Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaus Cum ușor ca din cutie scoate lunile chaos (M. Eminescu, op. cit., p. 105) c) Pronumele relative cine, ce, care, cât, cel ce, cu precizarea că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Este vorba de faptul, că pe lângă prepoziția comună acestor două determinări, anume, că, „complementul calității” are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de. Luând în discuție opiniile la care ne-am referit mai sus, precum și altele, Mioara Avram consideră un bun câștigat faptul că în gramatica românească există o parte de propoziție secundară (exprimată prin adjectiv, substantiv sau verb la gerunziu), care determină simultan un verb și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
același timp prin intermediul verbului însoțit; în felul acesta el apare drept o parte secundară de propoziție cu dublă subordonare simultană. Aceste aspecte sunt reliefate de către diverșii cercetători ai acestei teme, indiferent de ce denumire are subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lucrat neîntrerupt timp de 41 ani (19561997Ă, iar pe de altă parte de nostalgia vremurilor trecute, dar cu sentimentul datoriei împlinite. Nu aș putea trece cu vederea, în acest moment deosebit, efortul și grija familiei mele, în special a soției, Mioara Cristea, pe umerii căreia, în perioadele grele prin care am trecut, au apăsat marea parte a greutăților și necazurilor, pentru a le atenua impactul. Le mulțumesc! De asemenea aduc mulțumiri deosebite conducerii Academiei de Științe Agricole și Silvice, începând cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
că una dintre dorințele majore ale poetului ni se revelă ca o răscolire înspre magma originară, „pe plaiul sfânt de la izvoarele Ozanei” pentru a vedea „în jocuri de cristale / șuvoiul limpede-al copilăriei...” sau „+ăOăuca împânzită cu turme multe de mioare”, în spațiul divin, acolo unde a cunoscut compania atâtor gingașe necuvântătoare, în ceasuri de limpezire spirituală, străEătând dealurile, câmpiile și băOțile ținutului Neamț. în acel sanctuar al eternului, pădurea a conservat sfinte taine, iar „Fărările de altădată”, unde, „șerpuitor urcând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
omenească; prin urmare, se opun, tot la nivelul principiilor, comportamentului stimulator de viață ce-l caracterizează pe zeul-păstor, Dumuzi. Osiris se diferențiază și el de Seth, fie direct, fie prin intermediul fiului său, Horus, iar păstorul carpatic de vrăjmașii semnalați de mioara năzdrăvană și de „maica bătrînă”. Înfruntarea dintre principii, baza întregii literaturi fabuloase și sapiențiale, dintre bine și rău, dintre Soarele secetos și Vîntul aducător de ploaie sunt teme frecvente în vechile mitologii, multe dintre ele transmise, pînă astăzi, în forme
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să văd aici neapărat „asemănări” care să ducă la concluzii pripite. Mă gîndesc doar la factori creatori de atmosferă, care dau viață textului. Aventura mitică a coborîrii în Infern, pribegia schematizată în spirit ritualistic, bocetele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aici? Nu cumva, prin comparație, turma întreagă era înălțată la albul pur? Blestemul se redimensionează în direcția mitificării semantice, în acord cu: „Eu sunt cel ce sunt”. c. Partenerul de dialog al păstorului divin este selectat în spirit perfect mioritic: mioara năzdrăvană, înțeleaptă și oacheșă, semne distinctive. d. Schimbul de mesaje urmează regula ritualică îndătinată: Dumnezeu pune în rol obiectele sacre dumuziene, anume buciumașul și fluierul. Acestea au puterea magică de întoarcere a turmei și de adunare laolaltă. Ca să intre pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semne distinctive. d. Schimbul de mesaje urmează regula ritualică îndătinată: Dumnezeu pune în rol obiectele sacre dumuziene, anume buciumașul și fluierul. Acestea au puterea magică de întoarcere a turmei și de adunare laolaltă. Ca să intre pe aceeași lungime de undă, mioara „aleasă” din mulțime are partitura ei, adică „sare în vînt”, „sare-n pămînt”. Nu se face risipă de retorisme, de secvențe narative, colindele asigurîndu-și conciziunea prin limbajul gestic. e. Sfaturile ce se dau păstorului divin merită o atenție specială. Oile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-l întindă pe vreun perete pentru împodobirea casei, ci să-l transforme în port păstoresc. Așa indică versurile: De-nalt cît e statul Tău, De larg cît e brațul Tău. Să ne imaginăm că Dumnezeu a dat ascultare îndemnului înțeleptei mioare: a vîndut (-sacrificat) oile și și-a cumpărat o îmbrăcăminte pe măsură și trebuință. Să ne mai imaginăm că păstorul divin, astfel echipat, se reîntoarce printre săteni. Impresia posibilă o aflăm dintr-un colind din aceeași colecție: Eșiți, eșiți mari
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]