1,659 matches
-
pedepsele ce aveau să le suporte din cauza greșelilor originare. Parcă prea aduce a iz creștin hoțomanilor, dar deloc a iudeo-creștinism pentru că în Tora și Talmud asemenea vorbe de duh nicicînd nu se aud! Povestioara este asemănătoare cu una de pe plaiurile mioritice care spune că Sfîntul Ilie este personajul care va apărea la sfîrșitul lumii trimis de Dumnezeu să îi sfătuiască pe oameni să-l respingă pe Anticristul sau Iahwe care ne-a tot călărit de vreo 1600 de ani. În tăblița
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și aryas prin intermediul sciților sau direct cu geții iar asemănarea dintre credința geților și budism precum și zoroastrism dovedește că o parte dintre ei și-au reformat cultul după modelul get și chiar mai mult, iar perșii i-au făcut pe mioritici, niște schismatici care ar fi furat înțelepciunea de la Zoroastru, spunînd că plaiurile din Carpați sînt iadul unde ard cei răi. Vechii perși dar nu zoroaștri, îi mai spuneau lui Mitra Aryaman - Ospitalierul, fiindcă era diriguitorul sufletelor strămoșești. Mitra se prezintă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
zice că acest conducător al imperiului l-ar fi apucat dragostea drăcească de Iahwe cel întunecat. Adică așa cum apare în scrierea Omiliile caldeene, și cum boscorodea îndrăcitul ivrit Hipolit pe la anul 175 despre ,,pruncul misterelor inefabile”, în memoria colectivă a mioriticilor de la începutul secolului XX, religia strămoșească încă nu dispăruse. Într-o altă variantă a înălțării lui Sarmis/Mitra la cer, se spune că după un oarecare răstimp petrecut printre oameni, stînd odată la masă cu soții săi pămînteni, s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor de foaie albastră printre șatrele mioriticilor. În județul Botoșani s-a descoperit un pește de aur de cca 60-70 cm ce arată răspîndirea acestui cult în spațiul getic dar nu numai. Apariția misterelor lui Mithra în peninsula italică a fost în se-colele l-ll și s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stă tot sub semnul iubirii de Dumnezeu. În film apare doar o replică a ei către Bologa : „Îți mulțumesc că ai vrut să mă iei de nevastă...” - în carte, cei doi sunt logodiți de părintele Boteanu, ca într-o nuntă mioritică dinaintea morții. Scopul propagandistic macro al ecranizării Pădurea spânzuraților este vehicularea situației românului care refuză să se supună unui imperiu. În spatele celui austro- ungar, spectatorul român al mijlocului anilor ’60 ghicea repede cizma rusească. Componenta naționalistă, pe care se va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
De acolo nu poți să te întorci decât bolnav de nervi, ca studenta la filologie Doina din Rătăcire (1978), sau de cancer, ca arhitectul Andrei din Trecătoarele iubiri (1974). Finalmente, „rătăciții” pricep că locul lor a fost dintotdeauna în raiul mioritic socialist, pe care nu- l vor mai părăsi câte zile or avea. Portretul lui Ceaușescu intră tot mai des în cadru în filmele de actualitate. Un adevărat omagiu adus autocratului comunist este Zile fierbinți de S. Nicolaescu. Tema independenței României
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt imperativele identitare ale vremii la a căror împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești - spațiul mioritic și timpul ondulat - fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
impas pare a fi soluția de a-i da cuvântul filosofului. Acesta este motivul care explică abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității noastre etnice; ii) orizontul temporal al românismului definit de o încăpățânată sfidare a provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
muzical nu este în esența sa un instrument al expresiei, ci, el însuși este o expresie imediată și nemijlocită, este un fel de gândire în mișcare, ca o gândire care își poartă gândirea și se gândește pe sine." 116 "Spațiul mioritic", ca spațiu matrice al unei identități spirituale, a fost conceptualizat de Lucian Blaga, prin intermediul cântecului, înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000. BRAGA, Corin, 10 studii de arhetipologie, Ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972, p. 266. 113 Vasile Donose, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990, p. 29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, v. Spațiul mioritic, p. 123. 118 Ibidem, pp. 120-121. 119 Ibidem, p. 48. 120 Ovidiu Bârlea, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, v. Spațiul mioritic, p. 123. 118 Ibidem, pp. 120-121. 119 Ibidem, p. 48. 120 Ovidiu Bârlea, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 20. 121 Ibidem, p. 16. 122 Ibidem, pp. 15-16. 123 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu atît mai laudativ cu cît defunctul a avut mai multe păcate! Probabil că vorbitorii simt nevoia să se mîngîie anticipat pentru o condiție pe care nu o vor putea evita nici ei, În viitor. Ce păcat că dulcile plaiuri mioritice ale românilor sunt scăldate nu numai În cîntece de dor, ci și În tot atîtea naivități existențiale!... („SÎnt unii oameni care, cînd intră În Țara Românească, sărută bariera, fiindcă vin cu fracuri fără coadă, cizme fără tălpi, pălării fără fund
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
alături de alte cauze) să se autoexileze la Berlin Împreună cu familia În 1905 (de altfel, aici va și muri, În 1912). În perioada interbelică, Dan Botta l-a acuzat pe Lucian Blaga că i-ar fi copiat unele idei În Spațiul mioritic. Dar cazul este prea cunoscut pentru a mai insista. Fenomenul plagiatului nu a lipsit nici În timpul regimului comunist, În ciuda cenzurii drastice care exista pe atunci. Astfel, istoricul literar Alexandru Piru a fost acuzat (prin punerea În paralel a textelor) că
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a lui B., își găsesc motivarea în primul rând în conjugarea a două moduri de înțelegere a lumii. La doi ani după ce publică în „Gândirea” studiul Lucian Blaga, eseist (1934), în care pune în evidență polivalența spirituală a autorului Spațiului mioritic, B. ține la Cluj o conferință, dezvoltată mai târziu în amplul volum Lucian Blaga, energie românească (1938). Văzând creația acestuia drept „expresie majoră a destinului cultural românesc”, eseistul descoperă, în caracterul lui Blaga, „aderarea firească la metafizic”, afirmând totodată rolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
caldă pledoarie pentru valoarea notelor definitorii ardelenești prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a releva semnificațiile spațiului de câmpie în complexul de trăsături ale mentalului românesc. După 1960, în evocările și interpretările sale revin cu insistență figuri spirituale determinante pentru evoluția modernă a culturii noastre (T. Maiorescu, Spiru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Dar, deși respinge maniera de filozofare favorizată de Martin Heidegger și, în general, nu urmează căile deschise de cugetătorul german, în efortul de a caracteriza spațiul stilistic, de a exemplifica specificitatea diferitelor spații și, mai ales, de a caracteriza spațiul mioritic românesc, Lucian Blaga ia în discuție uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se disting două aspecte de bază: 1) existența unor elemente de vocabular care circumscriu în mod absolut spațiul românesc în raport cu alte spații culturale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lor intim", dor fiind mai naiv, mai sănătos și mai organic decît echivalentul lui german, între cele două cuvinte existînd o diferență sesizabilă de orizont cultural integrat 382. Din acest motiv, dorul nu poate lipsi (fiind "organic") din caracterizarea "spațiului mioritic", generator al categoriilor abisale ce marchează construcția culturală a românului, devenind unul dintre elementele de nuanțare într-un spațiu semantic acoperit de noțiunile afine "dorul", "jalea", "urîtul"383. După Blaga, niciunul dintre cuvintele care desemnează aceste noțiuni nu este traductibil
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Coșeriu, Lingvistica integrală, p. 105-108. 376 Vezi Paul Miclău, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Tmișoara, 1977, p. 187-276. 377 Vezi în acest sens G. Ivănescu, Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37. 378 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București, 1985, p. 217-218. 379 De altfel, nu este nimerit să se vorbească, așa cum se întîmplă de obicei, de "unitatea limbii române", căci, dacă este considerată în totalitate, avîndu-se în vedere și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p.363. 381 Vezi pentru aceasta Elena Bălan-Osiac, Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă și portugheză, Editura Minerva, București, 1972. 382 Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.116. 383 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.291-294. 384 Ibidem, p. 299 ș.u. 385 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 199-200. 386 Prefață la Diferențialele divine, în Lucian Blaga, Opere, vol. XI, Editura Minerva, București, 1988
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]