2,203 matches
-
inscripția «Miron Barnovschi Moghila voievod»“19 (fig. 2). Înainte de a trece la descrierea hrisovului cu portretul votiv al domnului moldovean, credem că sunt utile câteva informații despre actele de cancelarie similare din Țara Românească. La sud de Carpați, Matei al Mirelor, Luca din Cipru și alți miniaturiști au folosit, pentru actele ornamentate și miniate, modelul bizantin. Astfel, portretele domnului Radu Mihnea, a doamnei, Arghira, și al coconului domnesc, Alexandru, de pe actul din 10 iulie 1614, sunt asemănătoare cu portretele împăratului Alexie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
86. domnești se îndepărtează de modelul stabilit în vremea lui Radu Mihnea, vădind influențe ale tabloului votiv din pictura murală. În Moldova, cele două acte de la Miron Barnovschi urmează formularul diplomatic moldovenesc, complet diferit de acela folosit de Matei al Mirelor pentru dania pe care a făcut-o Radu Mihnea mănăstirii sale. De asemenea, miniatura și forma actului sunt diferite față de miniatura și forma actului scris de egumenul de la Dealul, ceea ce arată că, probabil, alt act a constituit modelul direct urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. 476. Martoiu, Ripsimia 445. Marțian, D. P. 218. Marx, Karl 491, 493, 494, 496, 499, 500, 502-506, 511. Masarik, Jan 195. Maselli Scotti, F. 477. Massignac, conte rus 288, 289. Mateescu, locotenent-colonel 429. Mateevici, v. Herescu, Mihai. Matei al Mirelor 119, 120, 121. Matei Basarab 112, 115, 119, 120. Matei, Horia C. 209, 210. Matei, Vasile 79, 131. Mathieu, N. 469. Mattingly, D. 479. Maurocordatus, v. Mavrocordat. Mavrocordat, v. Constantin ~, Ioan Alexandru ~, Nicolae ~. Mavrojannis, Th. 471. Mavrudi, Mihail 129. Maximovici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
148. Mihuț, locotenent 446. Milan, rege al Serbiei 177. Millet, M. 468. Millo, Enacachi 148. Milstein, Leon 401. Minas, episcop armean 74, 78, 80. Mindii 477. Mintrany, David 247. Mioc, Damaschin 44, 48. Mirasyezis, Maria M. 132. Mircu, v. Marcus. Mirelor, v. Matei al ~. Miró, M. 474. Miron Barnovschi 117-123. Miron, Vasile Gh. 76. Mironescu, George G. 406. Mitilineu, I. M. 326. Mitrofanovici, Vasile 364. Mladenatz, Gr. 251. Mocenigo, Aloise 89. Mocioni, v. Mocsonyi. Mocsonyi (Mocioni), Anton 324. Mócsy, A. 477
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
10; Lucia Olteanu, „Ana Nucului”, CNT, 1954, 8; Titus Priboi, „Ana Nucului”, „Tânărul scriitor”, 1954, 4; Ovid S. Crohmălniceanu, Trei nuveliști: Silviu Podină („Mlaștina”), Francisc Munteanu („Lența”), Remus Luca („Ana Nucului”), VR, 1954, 6; Dumitru Solomon, „Povestiri”, GL, 1955, 36; Mira Iosif, Pe marginea povestirilor lui Remus Luca, „Tânărul scriitor”, 1955, 10; Lucia Olteanu, Eroii lui Remus Luca, CNT, 1956, 2; Lucian Raicu, Aspecte noi în nuvelistica actuală, VR, 1956, 5; Savin Bratu, „Liniștea iernii”, GL, 1957, 10; Perpessicius, „Liniștea iernii
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa, în 1772, la intervenția făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G. Orlov. Mitropolit „al Mirelor” - precum cândva Matei de la Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Ion Scorobete, Irina Grigorescu, Ion Budescu, Dumitru Velea, Eugen Dorcescu, George Drumur, Adrian Bădescu, Mihai Bărbulescu, Marcel Mureșanu, Vasile Smărăndescu, Adrian Munțiu, Geo Galetari, Gabriela Melinescu, Mihaela Minulescu, Viorel Dogaru, Laura Gheorghiu, Ion Beldeanu, Traian Cepoiu, Olga Dobrescu, Radu Cârneci, Mira Rachici, Octavian Docliu - și uneori grupaje de versuri cu un scurt profil al autorului - Anghel Dumbrăveanu, Vintilă Horia, Gheorghe Tomozei. Prezentă constant din primul număr al revistei, rubrica „Inedite” oferă poezii de Nichita Stănescu, Leonid Dimov, Radu Gyr, Ben Corlaciu
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
creștini), scriere anonimă redactată între 1688 și 1690. Adunând și punând cap la cap cam tot ce însemna izvor intern (vechile anale în slavonă, Viața patriarhului Nifon de Gavriil Protul, Cronica Buzeștilor, scrierile lui Stavrinos și ale lui Matei al Mirelor, o bănuită cronică - poate în grecește - redactată la Curte), scriind una dintre „istoriile posibile” ale Țării Românești (istorisirea evenimentelor cuprinse între 1290 și 1688 cu o completare până la 1690), autorul, identificat de N. Iorga în persoana logofătului Stoica Ludescu, „slugă
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu, Ștefan Baciu, Mira Simian, Ion Pârvulescu, N. Petra, Mihai Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu ș.a. Mircea Eliade publică fragmente de jurnal și amintiri (Războiul la școala primară, Cele dintâi întâlniri cu Jung, Jurnal în Scandinavia, Jurnal în Yucatan și
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Liliana Popa - cartea românească tipărită la Sibiu în secolul al XVIII-lea); literatura istoriografica (Damian P. Bogdan - Letopisețul de la Bistrița; Ștefan Andreescu - primele forme de literatură istorică românească în Transilvania; Dan Simonescu - traducerea în românește a Istoriei lui Matei al Mirelor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; Doru Mihăescu - o versiune românească din secolul al XVII-lea a lui Herodot; Corneliu Dima-Drăgan - relațiile culturale dintre cronicarul sârb Gheorghe Brancovici și stolnicul Constantin Cantacuzino; Al. Zub - modernitatea istoriografiei românești
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
indiferent dacă era vorba de clarificarea atmosferei (umbrită, la noi, multă vreme din pricina prejudecăților legate de fanariotism) din jurul Bizanțului și a bizantinologiei sau despre cercetarea in extenso a poemei lui Stavrinos sau a cronicii în versuri a lui Matei al Mirelor. Istoric cu o bună școală, el a dezbătut chestiuni fundamentale ce interesează și literatura română veche, cu atâtea deschideri culturale date de raporturile cu Bizanțul. A înțeles foarte bine realitățile care au făcut din spațiul românesc o „lume postbizantină” solidară
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar mirele, furios, intră cu buldozerul în sere, călcând un lan de porumb, omorând câini etc., în timp ce altcineva provoacă un incendiu. E o lume dementă, răscolită de convulsiile demoniei. În Marx librarul (2003) sunt zugrăviți pescuitorii în ape tulburi ai tranziției. Ca
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
greacă (o copie a fost descoperită la Muntele Athos), opera lui S. va fi imprimată nu peste mult timp, în 1638, „cu îndemnul și cheltuiala arhiereului” grec din Veneția, Panos Pepanós, venit din Țara Românească, originar, ca și Matei al Mirelor, din Epir. Ediția, scoasă de ieromonahul Neofit, în tipografia lui Ioan Antonie Iulian, cuprinde opera poetică a lui Matei al Mirelor (Istoria celor săvârșite în Ungrovlahia, începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod), urmată de poemul lui S. În cele
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
cu îndemnul și cheltuiala arhiereului” grec din Veneția, Panos Pepanós, venit din Țara Românească, originar, ca și Matei al Mirelor, din Epir. Ediția, scoasă de ieromonahul Neofit, în tipografia lui Ioan Antonie Iulian, cuprinde opera poetică a lui Matei al Mirelor (Istoria celor săvârșite în Ungrovlahia, începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod), urmată de poemul lui S. În cele nouă ediții următoare, din 1642 până în 1806, ordinea celor două scrieri consacrate Țării Românești și luptei de eliberare de sub opresiunea otomană
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
3-56; Povestea preafrumoasă a lui Mihai Voievod, tr. Rita și Eugen Dobroiu, LRV, II, 193-225; Cronica lui Stavrinos, tr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1975. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Scrieri neogrecești despre români. Vistierul Stavrinos și mitropolitul Matei al Mirelor, LAR, 1896, 5, 1897, 1; O. Tafrali, Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1905; Iulian Ștefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în lumea greco-rusească, în secolii XVII și XVIII, RIR, 1934, 141-174; D. Russo, Studii istorice
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
Vodă Viteazul, București, 1905; Iulian Ștefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în lumea greco-rusească, în secolii XVII și XVIII, RIR, 1934, 141-174; D. Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 103-144; Vasile Grecu, Prima ediție a lui Stavrinos și Matei al Mirelor, „Codrul Cosminului”, 1940, 544-547; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 85-89; Vasile Grecu, Stavrinos. Eine gar schöne Erzählung über Michael den Wojewoden, „Berliner Byzantinische Arbeiten”, 1960, 180-206; Börje Knös, L’Histoire de la littérature néogrecque. La période jusqu’en 1821, Stockholm-Göteborg- Uppsala
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
lui Origen, autorul nu-și fondează niciodată recurgerea la alegorie pe dificultățile textului biblic. Preferă mai degrabă să cumuleze interpretările, oarecum dezorganizat, pentru a extrage din fiecare element al textului o cît mai mare bogăție de semnificații. Cîntarea, în care mirele e, firește, Cristos, este o profeție a istoriei mîntuirii, iar mireasa este sufletul care se înalță spre contemplarea lui Dumnezeu, punctul de vedere fiind cel al ascezei monastice. Această concepție asigură unitatea operei, care nu se poate înscrie nici într-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
călătorie (Bărăgan, Pe Dunăre), o traducere din Schiller indică aceeași bună stăpânire a limbii, caracteristică de prim-plan a scrisului său. SCRIERI: Încercări în literatură, Brașov, 1874; Asupra situațiunei, Brașov, 1877; Nuvele istorice, I-II, pref. Andrei Bârseanu, Sibiu, 1905-1906; Mira, fată de împărat, Sibiu, 1909; Încercări în literatură, îngr. și pref. Dimitrie Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1976. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 205-208; Andrei Bârseanu, Ion Lăpădatu, Brașov, 1898; Iorga, Oameni, I, 171-177; Ion Mateiu, Ion Al. Lăpedatu, Cluj, 1934; [I.Al.
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
până la sarcasm, lumea comunistă din faza terminală. Sentimentul dominant este acela al unui clopot de sticlă care nu protejează, ci constrânge. Protagoniștii sunt niște inadaptați incurabili, fie plutind în apatie, fie așteptând deziluzia care va surveni implacabil. Altfel spus, ceea ce miră nu este revolta (prospectivă sau retrospectivă) împotriva regimului, ci dezangajarea totală a individului, care pare să fi lăsat orice speranță odată intrat pe acest tărâm. Viața ca literatură (2001) reunește reportaje și cronici scrise pe un ton accesibil, dat fiind
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
primarului Romei, a rectorilor și președinților celor mai importante universități și instituții de cultură, a decanului Facultății de Litere de la Universitatea din Roma. Participă Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Mircea Popescu, Constantin Amăriuței, Horia Stamatu, Ionel Jianu, Sanda Stolojan, George Uscătescu, Mira Simian-Baciu, Angelo Morreta (Dan Petrașincu), Radu Enescu ș.a. Cu același prilej se deschide o expoziție documentară dedicată lui Constantin Brâncuși și Expoziția cărții românești în exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
nici pre cel sărac să nu-l miluești cu judecata, nici de cel bogat să nu te rușinezi și să-i fățărești, că judecata este a lui Dumnezeuț” sau în învățăturile, în care sfatul se împletește - ca la Matei al Mirelor - cu diatriba vehementă: „Beția pe mulți a sărăcit, pe mulți îi lasă goi, și fir pe capul lor nu crește. Ochii lor îi întoarce și-i roșește. Și tremură capul lor, iar ei mormăie mereu. Le tremură și corpul întreg
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
71 de sate și părți de sate pe care le stăpânea făceau din el cel mai cuprins proprietar de pământuri din țara Românească - și coborâtor, prin femei, din Basarabi) a pierdut tronul țării Românești - crede cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor - din pricina aplecării spre „necurății”, în stare, toate, să stârnească mânia lui Dumnezeu: „Dar Șărban-vodă, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stăpâna castelului din Bozea și nu va ieși prea ușor din istoria noastră... Tot în Austria și-a căutat adăpost și Radu Șerban. Plecase din Moldova, unde se refugiase, căci pierduse tronul în 1611 ( cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor, crede - într-un pasaj pe care l-am mai citat - că acest lucru s-a petrecut din pricina aplecării spre „necurății”: „Dar Radu Șărban, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin țara Leșască. Și de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
24. Cronicari munteni, ediție de Mihail Gregorian, prefață de Dan Horia Mazilu, vol. II, București, Editura Minerva, col. BPT, 1984, p. 103. 25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul grec căruia Radu Șerban i-a fost favorabil, a avut o părere bună despre el: „Șărban era un om mintos, viteaz, bun, blând și plin de omenie; săraci și străini, toți aflau loc în inima lui; țara o guverna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]