21,271 matches
-
și complexă, al cărei nucleu se constituie din fuziunea unei prodigioase memorii arhaice cu enorma capacitate de emoție a copilăriei. O lume placentară, abia enunțată la nivelul figurației, născîndu-se ezitant din substanța cromatică și din tușa sincopată, trimite nemijlocit către miturile elementare ale vieții domestice, cu precădere spre cele din orizontul bestiariului rural. Cărțile poetului și două excepționale portrete în gips, realizate de Ion Nicodim, întregesc această expoziție neobișnuită, în care sensibilitatea extremă și o puternică stăpînire de sine sunt argumente
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
o temă cu conotații filosofico-religioase și mistice ale cărei rădăcini se găsesc deopotrivă în vechea civilizație egipteană și în literatura hermetică antică. Luminița Munteanu discută "tăierea capului" în civilizația turcă, ca motiv cultural. De reținut, legat de tabuuri și de mituri, studiul Rodicăi Pop despre foc în tradiția mongolă, pornind de la Bachelard și Eliade, spre interdicțiile și comportamentele rituale specifice mongolilor de ieri și de azi. O revistă de citit ca o carte, pentru oricine vrea să "facă pace", fie și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
fost, cum este și va fi. În centrul ei stă Omul, nu unul anumit, ci unul venit din noaptea timpurilor, un Everyman, născut din propriile slăbiciuni și propriile dorințe nelămurite, așa cum plin de sensibilitate și înțelepciune și îngrijorare o spune mitul povestit de bătrînul-vraci al tribului. Omul dobîndește de la fiecare animal în parte cîte un dar pentru a-i alina tristețea, sporindu-i puterea și făcîndu-l înspăimîntător. Bufnița sesizează această parti-cu-la-ri-tate a naturii umane, insațietatea dorințelor sale și nefericirea care decurge
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
dobîndind o autoritate maximă și indiscutabilă: codul cultural și eposul spiritual. Discursul pictorului pornește, așadar, de la epica vetero- și neotestamentară, continuă cu existența exemplară, la limita umanului cu divinul, și sfîrșește cu realitatea culturală propriu-zisă, dar deja fixată în tiparele mitului. Într-un anume fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
imaginarul și din narația spectacolului biblic și pășind mai încoace, în lumea seculară și în spațiul culturii istoricizate, Zamfirescu nu-și modifică atitudinea și nici nu-și schimbă felul de a privi. Chiar dacă părăsește spațiul sacralității, el rămîne cumva în mitul exemplarității, ceea ce dovedește o mare capacitate de admirație care, în ultimă instanță, nu este decît un semn al prospețimii privirii și al candorii afective. Don Quijote, Mozart și Salieri, Picasso, Luchian, dar și Personaj venețian, Dansatoare, Bărbat cu papagal, Bărbat cu
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
semnatarilor memoriului." Cronicarului nu-i rămîne decît să salute reacția Ministerului Culturii și să împărtășească la rîndul lui punctul de vedere al semnatarilor memoriului. Cinci milioane de dileme vechi Este, cu siguranță, celebru numărul din 1998 al revistei Dilema, dedicat mitului eminescian. Este, iarăși, aproape celebră reacția sinceră, entuziastă și inteligentă a unui - pe atunci - elev de liceu, trimisă dilematicei redacții. Numele lui: Marius Chivu. Nu e vorba de nici o omonimie, ci de actualul editor-coordonator al publicației DILEMATECA. În numărul 9
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
Numele lui: Marius Chivu. Nu e vorba de nici o omonimie, ci de actualul editor-coordonator al publicației DILEMATECA. În numărul 9, din februarie 2007 al Dilematecii, așa cum era de așteptat și de dorit, tânărul critic literar coordonează un dosar pe tema Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru. De la "antibibliografia" de nerecomandat, cuprinzând un soi de best of al mai tuturor stupidităților scrise despre poetul național & naționalizat la discuția foarte bine pusă la punct privind editarea defectuoasă și incompletă, tratarea encomiastică în articolul din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
primi și epitetele de roman parodic sau fantastic. Scris cu vervă și umor, Conchistadorul este "o excepțional de impresionantă fabulă despre descoperirea sinelui și conștientizarea categoriei umane realizate prin erotism" (Encyclopaedia Britannica). Totodată, reprezintă o introducere ironică în unul dintre miturile cele mai ciudate ale culturii portugheze: sebastianismul. Protagonistul se naște la exact patru secole după celebrul tânăr rege Dom Sebastiao al Portugaliei, cel care, nesăbuit și temerar, și-a condus imensa armată într-o luptă dezastruoasă împotriva maurilor în nordul
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
fost ei la putere, și nu Gheorghiu-Dej ori Ceaușescu, atunci să vezi ce minunății ar fi răsărit pe plaurile noastre! Ce bunăstare, cât lapte și câtă miere ar fi curs pe cărările munților și pe potecile câmpiilor! Incapabili să depășească mitul utopic al comunismului, ei ar da orice să poată controla prezentul cu aceleași mijloace primitive cu care ei sau părinții lor au controlat trecutul înroșit de sângele nevinovaților. Din acest motiv, anticomuniștii sunt mai primejdioși pentru ei decât fasciștii sau
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
literare în câmpul disciplinelor umaniste". Sub semnul diversitîții În ceea ce privește ediția din acest an, desfășurată în prima zi la Sediul Uniunii Scriitorilor și în cea de-a doua la Facultatea de Litere, datorită generozității temei, practic inepuizabile, ce înglobează direcții precum "mituri și religii ale prezenței, metafizici ale prezenței, prezența în literatură, în arte și în științele umane", ea a atras comunicatori din țară și din străinătate din varii domenii: antropologie, teoria literaturii, literatură comparată, etnologie, drept, comunicare, religie etc. Rezultatul a
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
un capitol despre colindul în cauză (1999). Asupra acestui colind s-a aplecat, cu stăruință, și Ion Taloș, în 1988, în Fabula (Berlin), în 1996 în Enzyklopädie des Märchens (Berlin, New York) și recent, mai amplu, în Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc (Editura Academiei Române, 2007). Trama epică a colindului, foarte esențializată, în spiritul brevilocvenței în genere a colindelor românești, este astfel sintetizată, în patru tipuri: I. Lupta junelui cu leul; II. Junele, leul și muntele fără oi
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
pe teritoriul țării noastre ca specie concretă", că în colind el "s-a suprapus zmeului, cerbului sau chiar ursului". Și totuși, atrage atenția Taloș, chestiunea fusese pusă cu totul altfel, încă din 1926, de poetul bucovinean Gavril Rotică, în articolul Mit și preistorie, din revista blăjeană "Comoara satelor", unde, citându-l pe Herodot, scrie că atunci când Xerses, regele perșilor, "trecea cu oștirea sa prin Tracia și Macedonia, ca să supună Grecia, mai multe cârduri de lei, coborându-se din munți, se aruncară
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
80, din familia lui Bedros Horasangian și Cristian Teodorescu. Ioan Lăcusta afirmă încă de la început un discipolat spiritual caragialesc. Spre marea mea bucurie, el se întoarce la proza printr-un român puternic, textualist și realist totodată. O viață marcată de mitul bibliotecii și de mitul cârciumii." Gheorghe Păruși, cel care a adunat în fâșii minuscule de text întregul București, ca un personaj borgesian, a beneficiat de lectură atentă a Adrianei Bittel: "Nu-l cunosc pe domnul Păruși, dar îi sunt adânc
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
Bedros Horasangian și Cristian Teodorescu. Ioan Lăcusta afirmă încă de la început un discipolat spiritual caragialesc. Spre marea mea bucurie, el se întoarce la proza printr-un român puternic, textualist și realist totodată. O viață marcată de mitul bibliotecii și de mitul cârciumii." Gheorghe Păruși, cel care a adunat în fâșii minuscule de text întregul București, ca un personaj borgesian, a beneficiat de lectură atentă a Adrianei Bittel: "Nu-l cunosc pe domnul Păruși, dar îi sunt adânc recunoscătoare pentru cele două
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
notorietate am fi, frica de a nu avea de suferit de pe urma unor imprudențe publice e mai mare. De aceea, ne mulțumim cu adevăruri tihnite și cu cunoștințe comode, dar în nici un caz nu mai vrem adevărul. Vorba lui Camus din Mitul lui Sisif, că fiecare om este victima adevărurilor pe care a apucat să le știe este de o valabilitate dureroasă, cu deosebirea că la noi vorba lui Camus se adeverește indirect în comportamentul nostru: fiindcă nu mai vrem să tragem
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
Cosmin Ciotloș Prin remarcabilul ei debut - O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc - Alexandra Tomiță dinamitează câteva mituri culturale majore și reinstaurează un altul, firav, poate cel mai puțin pernicios: acela al adevăratei surprize editoriale. Dacă despre monstruoasele exagerări pseudoștiințifice din deceniile opt și nouă și despre utopiile naționaliste ale lui Nicolae Ceaușescu aveam cu toții, de bine-de rău
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
perioadei, iar criteriile selecției afișate în toată splendoarea lor doctrinară. Opțiune analitică perfect justificată și admirabil dusă la capăt, de altminteri, dar nu lipsită de păcate. Ar fi fost, poate, de dorit o discuție mai întinsă - de asemenea prin unghiul miturilor - despre conceperea oarecum mediatică și lingvistică a clișeelor neaoșiste. Pentru că, în afară de purismul limbii de lemn, decelabil cu instrumente filologice, stilul articlierilor acestui curent oficial își poartă în sine propria doză de mistificare. Mitologia ceaușistă e rezultatul direct al unei forme
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
la moarte sau la închisoare pe viață, cu lagărele de muncă forțată care au însoțit construirea unei societăți, nu-i așa, "mai bune și mai drepte?" (p. 220) Cu duhul blândeții, ca un dascăl în fața copiilor, Alexandru Călinescu spulberă toate miturile stângii și personaje de legendă, precum Fidel Castro, Che Guevara, Arafat sau fostul președinte chilian Salvador Allende sunt readuși la dimensiunea lor reală de teroriști sângeroși (Castro, Che Guevara, Arafat) și rasist extremist (Salvador Allende). Chiar dacă este alcătuită din articole
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
preponderent ficțională, dar funcțională. Literatura era un discurs secund, mai pur decât cel al istoriei impure. Referențialitatea, intermediată de oblicvitatea stilistică, se restrânge în timp, producând autarhia textului. (Auto)referențialitatea prozei de ficțiune rămâne una larg deschisă, înglobând (i)realismul, mitul, visul, alegoria, parabola. Pentru Blandiana, proza este calea spre completitudinea expresiei de sine. Descoperim aici o extensie poetologică spre concret și reconstrucție biografică. Întâmpinăm, prin urmare, aceeași poetică a transgresiunii, ca și în poezie, a substituirii, a reproiecției realității în
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
duce lipsă de teme. Aș adăuga și constatarea, poate mai puțin măgulitoare din perspectiva "literarității" dar productivă în plan reflexiv - că din cînd în cînd Wagner uzează cu abilitate și de "teze". în cazul de față, teza ar fi demonstarea mitului occidental al multiculturalității, pornind de la povestea de dragoste a două ființe finalmente "incompatibile". Demistificarea utopiei multiculturaliste prinde contururi ceva mai clare pentru cunoscătorii ultimelor două mari volume de eseuri ale lui Wagner. Elemente tematice disparate în cele două scrieri reapar
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
iresponsabilitatea politicienilor români care a făcut, treptat, din România o țară care mai inspiră prea puțin respect. Subiectul este dezvoltat, în continuare, în editorialul din nr. 46: "Altădată am recurs la sentimentul național, la amintirea a ceea ce am fost, la miturile împreună cu care am traversat istoria veche și pe cea nouă. Unitatea și dârzenia celor fără nume pentru care dragostea de țară era o religie ne-au ajutat să depășim crizele, momentele de derută, pierderile datorate lașității sau dictatului forței superioare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
a sentimentalizării unei nostalgii presante după vârsta tinereții eterne, care aici este intervalul studenției; și a doua, un posibil entuziasm excesiv față de Clujul anilor '60, a cărui imagine nu o pot nicicum asimila imagisticii derizorii produse de deconstruirea parodică a miturilor comunismului. Vreau să spun cu aceasta că spiritul meu critic actual va fi mereu asediat de memoria afectivă, iar încercarea de a explica fenomene ale trecutului va fi, probabil, vag alterată de un discret sindrom al paradisului pierdut" (p. 7-8
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
sinuozitățile ei. În sfârșit, în al patrulea rând, Casa are "o semnificație simbolică și inițiatică", pentru că "în spațiul ei s-au inaugurat diverse forme de ritualuri ale lumii moderne, concomitent cu subminarea, mai mult sau mai puțin discretă, a unor mituri oficiale" (p. 9 în primul volum). Pe lângă aceste dimensiuni, desfășurate pe zeci de pagini de istorie subiectivă și sociologie afectivă, există, după cum afirmă Petru Poantă, inspirat de Gaston Bachelard, și "casa mea onirică, locul unde au fost posibile câteva reverii
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
secole. Și lista amenință să fie nici măcar într-o măsură aproximativă acoperită. Dar nu trebuie omise altele două, cele mai de seamă: Omul și Parisul. Din paginile Jurnalului, se configurează, ca într-un mozaic lucrat cu migală și aplicație, un mit al Parisului, completat, la sfârșit, în capitole separate (pp. 568-630), cu un eseu despre spiritul francez. Acesta este disecat și comentat în toate direcțiile, întors pe toate fețele în baza unei serioase bibliografii, pe verticală și pe orizontală, diacronic și
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Viana do Castelo, Bragança, Lamego, Silves, Faro, Portimăo, Tavira, Lagos ... dar și "peste mări niciodată înainte navigate", cum zice poetul autohton. Splendoarea Lisabonei are caracteristici de palimpsest. Înainte de a "exporta" către alte continente știința locuirii frumoase și civilizate, urbea Olissiponiană (mitul ei fondator îl are ca protagonist pe Ulisse) a acumulat straturi de influențe din multiple orizonturi: elene, feniciene, celto-iberice, romane, vizigote, maure, ebraice etc. În glorioasa epocă a descoperirilor, patronată de Regele Manuel Întâiul, pe colinele urbanizate de lângă estuarul râului
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]