1,705 matches
-
jucători și a acoperit mii de blaturi, un selecționer retrograd, o mentalitate de care rîd și armenii, din mijlocul înapoierii lor sociale, economice, fotbalistice și cum o mai fi. Nu vă speriați, nu se va întîmpla nimic. Lumea cvasiinterlopă și mizerabilă a fotbalului se va mai salva o dată. Îl va azvîrli pe Iordănescu în valurile Senatului, îi va beșteli pe jucători, va alterna momentele de silenzio stampa cu acelea de șpriț și grătar, iar Mircea Sandu ne va mai explica de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
elină îi ia locul țărănimea, factor ostil și totdeauna spectator impasibil al agitației eroului, în spiritul unei religii a deșertăciunii. Criteriul faptelor fiind pe acest pământ bunul-simț, obiceiul pământului, eroii inteligenței și ai inițiativei fac în acest teatru o figură mizerabilă și antipatică. Despot e un aventurier ambițios, inteligent, cult, mare seducător de oameni, ușor pompos și fantaron, cum se și cuvine unui conducător. El câștigă numaidecât pe toți. Prăbușirea lui nu se poate explica prin trădarea unei femei ori a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să risipească impresia de învălmășeală inconcludentă și de monotonie zgomotoasă. Afectarea, dulcegăria, sentimentalismele artificializează piesa, iar cadențele oratorice degenerează în goale scheme. IOAN AL. BRĂTESCU-VOINEȘTI Aparținând unui popor rural și vechi, individul român se simte stingher în târgul cel mai mizerabil, unde își pierde legăturile de familie. Așa se explică faptul paradoxal că orașul apare la noi ca locul solitudinii și al melancoliei. Cu Ioan Al. Brătescu-Voinești intră în literatura română o întreagă clasă de eroi suferind de răul noului veac
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Renaud, invită pe un prieten la masă (idee luată probabil din Mark Twain). Francezul arată invitatului apartamentul său, "mon cabinet de travail", "la salle de bain", "la salle à manger", care toate sunt de o indigență caricaturală, apoi îl ospătează mizerabil conform unui meniu solemn în care se văd scrise mâncări pretențioase ca Aperitifs à la russe, Consommé Richelieu au fumet de céléri, Pommes de terre à la française, sauce divine. La punctul Corbeille de fruits, amfitrioana pune pe masă un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spre a fi ales Agamiță Dandanache, pentru a salva pe o "persoană înaltă", care pierduse un bilet de dragoste. Așadar, tot felul de clase, tot felul de inteligențe, tot felul de caractere - toți au ceva comun prin care sunt și mizerabili și ridicoli, și acel ceva este liberalismul lor, sau noua stare de suflet datorită liberalismului român. Iar cel mai mizerabil, și singurul care este umilit la urma urmei în această comedie, umilit pentru că nu reușește, este Cațavencu. Și cine este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tot felul de clase, tot felul de inteligențe, tot felul de caractere - toți au ceva comun prin care sunt și mizerabili și ridicoli, și acel ceva este liberalismul lor, sau noua stare de suflet datorită liberalismului român. Iar cel mai mizerabil, și singurul care este umilit la urma urmei în această comedie, umilit pentru că nu reușește, este Cațavencu. Și cine este Cațavencu, care ține celebrul său discurs, în "anul de grație 1883", cum zice el? Cața-vencu este un "revizionist", antagonistul timidului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
personaje, insignifiența lor - caracterul de turmă. Aceste personaje, ridicate spre suprafață, sunt pasta amorfă pe care formele noi lasă aceeași pecete, pocită și vulgară. Și, mai întîi, toată această turmă este lipsită de interesele adevărate ale vieții, umplîndu-și în chip mizerabil golul sufletesc, de ființe dezrădăcinate, cu tot felul de îndeletniciri fără rost. Iată familia care se zbuciumă să petreacă o zi la Sinaia (Tren de plecare), zbucium din care nu profită decât doar madam' Georgescu, care ascultă, noaptea pe lună
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de neplăcerile ce le-o fi avut de la copii, care, prin neastâmpărul firesc al vârstei lor, nu pot fi decât plicticoși și antipatici, când nu-i iubești. Dar nu, încă o dată: în aceste două schițe e vorba tot de clasa mizerabilă, pe care el o urăște și o disprețuiește atât de mult! Ba chiar și Bubico să nu se creadă că arată antipatia lui Caragiale pentru cîini: Bubico e copilașul unei mahalagioaice, și ceea ce-l agasează pe Caragiale e plăcerea mahalagioaicei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1911: XXI) Chiar dacă nu este adevărată, această anecdotă este relevantă: [Ne] ilustrează foarte bine sumbra depresie care alterna cu acele explozii de energie febrilă în care erau compuse poemele sale. Și avea multe care să-l facă să se simtă mizerabil cînd, cu o schimbare a stării de spirit, și-a pierdut irezistibila bună dispoziție și încrederea în faima și succesul la care urma să ajungă în cele din urmă. Ambiția lui a fost fără margini. (Hare 1911: XXI) Dezamăgit profund
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cu mai multă probabilitate ca fiind ale noastre. Când nu ne asumăm propriile afirmații Mulți oameni își ascund propriile opinii. De exemplu, un colaborator i-a spus o dată lui Allan Pease; "Zi de zi te tot chinuiești muncind, simțindu-te mizerabil și te întrebi " De ce oare trebuie să te spetești atât, când tot ce câștigi e, de fapt, mai nimic?". Așa că, după o vreme, îți dai seama că nu te mai interesează nimic. Și atunci toți încep să te vorbească pe la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
persoana a II-a puteau să dea impresia că vorbește despre Allan. Totul ar fi fost mult mai clar dacă și-ar fi asumat propriile afirmații, construind fiecare propoziție la persoana I: "Zi de zi mă chinuiesc muncind, simțindu-mă mizerabil și mă întreb, de ce trebuie oare să mă spetesc atât, când tot ce câștig e, de fapt, mai nimic? Așa că după o vreme îmi dau seama că nu mă interesează nimic. Și atunci toți încep să mă vorbească pe la spate
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Schimburile următoare de replici au avut loc în cadrul unui seminar pe tema comunicării: EDDIE: întotdeauna întârzii. ALLEN: Astăzi, într-adevăr, am întârziat, dar până acum am venit mai devreme în fiecare zi din luna asta. * CAMERON: Compania dumneavoastră oferă servicii mizerabile. ROBERT: Am fost lenți o vreme, e-adevărat, dar acum suntem foarte punctuali. HARRY: Ce încet mănânci! SANDRA: în seara asta mănânc destul de încet, dar ultima dată când am ieșit împreună am terminat de mâncat înaintea ta. JERRY: Ai ratat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tale cătră coana Joițica... Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee (sughiță) de alaltăieri seara până azidimineață s-o duci într-un chef!... Tipătescu: (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile! Cetățeanul: Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Se prea poate... că am și dormit... Vezi d-ta (Zoe și Tipătescu își frâng mâinile) fă-ți idee... dă-i cu bere... dă-i cu vin... dă-i cu vin... dă-i cu... Tipătescu: (apucându-l și zguduindu-l) Mizerabile! Ce aifăcut? Cetățeanul: (căzând pe un scaun) Nu mă zgudui! SCENA VIII Aceiași Ghiță Pristanda Pristanda: (intră gâfâind într-un suflet, prin fund) Coane Fănică! Coană Joițico! Tipătescu și Zoe: Ghiță! Pristanda: Vine! Vine conul Zaharia! Cetățeanul: (pufnind) Conul Zaharia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stăpânindu-se) Uiți că nu e bine să te joci cu un om ca mine astfel. Nu! Nu! Nu voi să te aleg! Cațavencu: Trebuie! Tipătescu: Nu! Cațavencu: Trebuie să vrei, dacă ții câtuși de puțin la onoarea... Tipătescu: (izbucnind) Mizerabile! (Cațavencu face un pas înapoi.) Canalie nerușinată! Nu știu ce mă ține să nu-și zdrobesc capul... (se repede, ia un baston de lângă perete și se întoarce turbat cătră Cațavencu.) Mișelule! Trebuie să-mi dai aci scrisoarea, trebuie să mi spui unde
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Alin Mureșan, editarea - Andrei Lascu. Interviul se află În Arhiva de Istorie Orală a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului În România (În continuare AIO-IICCR), având cotele 50, 51. Ce vă amintiți despre venirea comuniștilor la putere? Rușii se purtau mizerabil cu noi. Eu, după ce am terminat liceul, n-am fost repartizat la facultate, că atuncea era cu repartiție. Și am lucrat prima dată la uzina de vagoane ca tehnician, dar, având În vedere că salariul era foarte mic, m-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Băița, că se deschisese un șantier de exploatare a uraniului, unde salariile erau ceva mai bune. Și-acolo m-am Încadrat tot ca tehnician... Și cum ați ajuns să vă opuneți comuniștilor? Păi, cum v-am spus, rușii se purtau mizerabil cu românii și ne spuneau că vor pleca de-acolo doar atunci când munții ăia toți o să fie șes... Bineînțeles că noi, În avântul ăla tineresc, n-am putut suporta treburile ăstea și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ceilalți colegi cum s-au comportat, dar la mine a mers mai greu. Amândoi anchetatorii mei au fost unguri; da’ era unul Nagy Wilhelm, o brută de om, care mă Înjura și care vorbea extraordinar de urât și se comporta mizerabil, dar de bătut, nu m-a bătut. Și pe lângă asta, mâncarea era proastă de tot... La-nceput n-am vrut să mănânc și ei credeau că voi declara grevă, da’ io nu știam Încă ce Înseamnă să declari grevă. Da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și mi-a dat unu’ din ăsta de doc... un crac era rupt până sus și celălalt crac era numa’ până la jumătatea pulpei piciorului. Și cu ăsta am stat acolo... vreo trei ani de zile. Cum era mâncarea? Mâncarea era mizerabilă... Doar În momentul când au intenționat să ne ducă la lucru, atunci ne dădeau carne mai multă... Carne de cal ne dădeau, care nu era rea, că noi mâncam orice, tot ce ne dădea, da’ eram așa de slabi, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
La Salcia, eu eram Într-o brigadă de intelectuali și știu că, de primul Paști făcut acolo, am avut În brigadă și destul de mulți preoți catolici și ortodocși. Și după ce veneam seara de la lucru, și după ce ne dădeau mâncarea aia mizerabilă, ne Închideau În barăci și noi am făcut toate rânduielile acestea care se fac la biserică de Paști. Și aveam oarecum așa o satisfacție morală, sufletească, că, chiar dacă nu suntem acasă, putem participa la așa ceva... Pe lângă toată treaba asta, mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu știu.” Cel a cui a fost n-a spus: „A mea este”. Imediat mi-a făcut raport și șapte zile la izolare. Și m-a băgat la izolare la celular. M-a băgat Într-o pivniță, Într-un beci mizerabil... Era acolo o somieră, cum sunt paturile de fier, și pe aia o rogojină, da’ pe care mi-o băga numai seara, ca să mă culc. Și era În luna ianuarie, și Înghețam de frig... Și mâncam numai la două zile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dornic să Îmi reiau serviciu... Pe primul l-am trimis la Lancrăm, să spună părinților mei că viu și să nu fie șocul prea mare... Spuneți-mi, cum a fost alimentația În timpul detenției? Alimentația peste tot În Închisori a fost mizerabilă. Eu am avut ca și acuma, optzeci și ceva de kilograme, și ajunsesem atunci să am 49 de kilograme... Vă dați seama că era foarte restrictivă... foarte săracă, cu arpacaș, atâta cât să nu mori... În Închisoare ați avut ocazia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Închisoare. Acolo erau deținute femeile de drept comun, până În ’48, când comuniștii au transformat-o În Închisoare pentru deținutele politice. Era o diferență mare Între Jilava și Mislea... În sfârșit, o fost diferențe și-ntre Închisorile lor. Toate o fost mizerabile, dar parcă la Mislea era alt aer... Acolo, În munți, e o regiune foarte frumoasă. Eu de multe ori am fost În podul Închisorii, pentru că am lucrat la spălătorie și ieșeam să Întindem rufele iarna În pod, că acolo erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ediției (1987) notă asupra ediției (2014) Propunerea Editurii Humanitas de a reedita cele trei volume din Bucureștii de altădată de Constantin Bacalbașa, apărute începând din întunecații ani 1987-1988, ne-a bucurat și, totodată, ne-a întristat reamintindu-ne de condițiile mizerabile de lucru oferite de regimul totalitar nu numai intelectualilor. La îndemnul lui Valeriu Râpeanu, exigentul director al Editurii Eminescu de atunci, editură care începuse să publice programatic, cu consecvență, multe dintre lucrările fundamentale ale culturii române, am început, prin anii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Camerei de Comerț din București. Strada Academiei nu mai e de recunoscut. Aproape totul e nou.168 Începând din strada Paris, avem în colțul din dreapta cinematograful Volta, care nu exista, apoi Hotelul Minerva, clădit de drul Steiner, în locul unor căsuțe mizerabile. Casa în care e instalată drogheria Zamfirescu nu exista, grădina din fața Universității nu exista.169 Aci se aflau niște case ruinate cât și o berărie cu un biliard de o șchioapă și o grădiniță de vară cu firma la „Der
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]