1,595 matches
-
a doua jumătate a sec. XIX începutul sec. XX. Prima bibliotecă particulară a fost deschisă în Telenesti la începutul secolului XX. Tot în sec. XIX, începutul sec. XX orașul devine centru comercial important. Aici funcționau întreprinderi mici meșteșugărești și comerciale, moară cu aburi, școală primară, spital, farmacie, bibliotecă. Astfel, foarte multă vreme la Telenești au conviețuit în pace trei comunități: românească, evreiască și lipovenească, fiecare cu biserică și școală proprie. Românii au avut 3 biserici (inclusiv o catedrală), evreii mai multe
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
sex feminin. La 1923 Durleștiul avea 920 de clădiri locuite și 6 clădiri nelocuite, avea 1011 menaje și 6985 de locuitori, 3479 - parte bărbătească și 3506 - parte femeiască. Unități economice: grădini de zarzavat, gospodărie boierească, cooperativă de consum, două cârciumi, moară de vânt. Infrastructura socială: 3 școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593 (284 bărbați și 309 femei), gospodărie boierească
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
de vânt. Infrastructura socială: 3 școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593 (284 bărbați și 309 femei), gospodărie boierească, moară de vânt, școală primară mixtă (de băieți și fețe), poștă rurală, primărie în satul Durlești. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Avand 9000 de case individuale cu gospodarii Durleștiul are și câteva cartiere cu blocuri de locuit
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
Cotiujeni încă mai apare cu denumirea Căpoteni. După 1603, însă, insistă mai mult denumirea Cotiujeni. Într-un document din 1625 aflăm că pe Vilia, mai jos de Cotiujeni, în apropierea s. Berlinți, era și o moară de apă. Posibil, că moară lui Nemiț de mai tîrziu e tocmai acea moară veche, dar deja reconstruită. În anii următori satul este atestat de cîteva ori cu denumirea Cotiujeni.
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
oferind locuri de muncă și posibilitatea de realizare a strugurilor. Această fabrică, alături de altele din raiona, este inclusă în ruta turistica vitivinicolă „Dunărea de Jos”. Comuna mai dispune de un oficiu medical, o vulcanizare, mai multe magazine, prese de ulei, moară pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă monumentul dedicat soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial. Comuna este traversată de de două rețele de transport importante: terestru și feroviar. Drumul raional Cahul-Giurgiulești străbate comuna, iar rețeaua
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
și 689 femei) și intra în lista asezărilor din Imperiul Rus cu o populație de peste 500 oameni. La 9 aprilie 1908 țăranii din Biliceni deschid pentru nevoile lor o casă de amanet și împrumut. În 1912 Pavel Cutîc avea aici moară de aburi și 1616 desetine de pămînt. Școala parohială bisericească, deschisă la Biliceni în 1862, la 1 septembrie 1902 a fost trecută în categoria celor de clasa II și urma să primească de la Ministerul Învățămîntului public anual 400 ruble pentru
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
sat au fost înregistrați 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbați și 85 femei. Proprietarul moșiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iași. El stăpânea aici întinse pământuri arabile și fânețe, însă toloaca era mică; avea iaz, moară și puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
intersecții de pe pătratul mijlociu. Pozițiile din colțurile pătratelor oferă prea puțină mobilitate și sunt evitate. Configurația în care un jucător poate realiza o "moară" la fiecare mutare, prin deplasarea înainte și înapoi a unei singure piese, se numește „morișcă” sau „moară dublă”. În diagrama din figură jucătorul cu piesele roșii are o astfel de configurație. De obicei, primul jucător care reușește să construiască o "morișcă" va câștiga partida; în exemplul dat jucătorul cu piesele roșii câștigă chiar dacă urmează albastrul la mutare
Țintar () [Corola-website/Science/304728_a_306057]
-
SRL "Agroglob" (director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de fîntîni și 3 magazine. Autoritățile sovietice au înregistrat la 10 noiembrie 1940, în Dubna, 1,410 locuitori, dintre care 1,329 erau moldoveni, 27-ruși, 24-ucraineni, restul- de alte etnii. În 1941 și Dubna a
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
dat în exploatare clădirea școlii elementare de scris și citit În 1955 s-a încheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social - culturală a satului a cunoscut ritmuri mai accelerate. În anul 1961 a fost dat în expluatare sediul cîrmuirii gospodăriei, moară și oloinița. În anul 1963 și-a deschis ușile în fața locuittttorilor satului Casă de Cultură. În 1965 a fost deschisă casă de deservire socială, în 1966-s-a încheiat electrificarea satului, a fost pus Monumentul eroilor căzuți pe front. În a. 1980
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
aflau în plasa Nădușita. „Dicționarul statistic al Basarabiei” pe anul 1923 menționa: „Arhiva primăriei a fost distrusă de bolșevici în 1917.” Se atestă: dealul Holm, Valea Hristici, iazul Bolata, 450 de case; 2260 de locuitori, gospodării boierești (4 case locuite), moară de vînt, 2 mori cu aburi; școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, o cîrciumă. Primar era Teodor Lozan, notar - Teofil Ganea. 1930. În ziua de 29 dec. la Hristici, plasa Florești, se înregistrează 1287 de locuitori (638 de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
de Bratuseni în sprijinul Regimentului 203 din Divizia 76 Infanterie germană, care era atacat de blindate sovietice și se află într-o situație grea. Divizia 8 Infanterie, subordonată Corpului 30, a ieșit din capetele de pod de la Badarai, Chetris și Moară Domneasca, dar a fost oprită de comandamentul corpului, deoarece Divizia 198 germană aflată în flancul sau intampina greutăți. Subordonată aceluiași corp german, Divizia 13 a dus lupte la Sărată Nouă, iar ziua următoare a intampinat rezistente puternice la Marandeni. Batalionul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
dar nimic nu ajuta. Mulți au apelat la religie , considerând că Dumnezeu vrea să pedepsească lumea păcătoasă cu această boală. Faptul că nu se cunoștea originea bolii o făcea și mai misterioasă. Cum era posibil ca într-un oraș să moara doar o zecime din populație, iar în altul o, jumătate? Astăzi știm deja că existau trei tipuri de pestă (ciumă) care făceau ravagii: "paest bubonica" (pesta bubonică) era cea mai frecventă, dar celelalte două erau și mai grave. Una dintre
Moartea neagră () [Corola-website/Science/303465_a_304794]
-
integrați și asimilați complet în masa de turci selgiucizi. În aceste condiții e posibil ca în momentul armistițiului propus împăratului bizantin ca Alp Aslan să fi luat deja legătura cu turcii uz din armata bizantină Alp Aslan se aștepta sa moară în această bătălie. Ca un bun musulman îmbrăcase înainte de rugăciune cămașa albă, bare putea fi prea bine și "cămașa morții", știut fiind faptul că musulmanii sunt îngropați în giulgiu alb. Această tradiție musulmană ajungând și pe meleagurile românesti. Astfel Tudor
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
nivel mondial în diverse domenii de activitate: industria minieră, farmaceutică, aeronautică, automotive, agricultură și cercetare medicală. Are o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de euro. Aton Transilvania este divizia locală a , înființată în anul 2006 după preluarea mărcii Moara Cărani de la proprietarii "Heyl & Mann", singurul producător industrial de făină de grâu din regiunea Banat-Timișoara. Aton Transilvania mai are investiții în construcții metalice (stație electrică, parcul industrial, panouri prefabricate). Din Aton Transilvania fac parte Agrocereal Carani, Cer-Oil, Arendtrans, Vital&Heyl
Aton GmbH () [Corola-website/Science/320409_a_321738]
-
În parcul din centrul orașului pot fi admirate numeroase statui. De asemenea clădirea Primăriei, bisericile urbei, Consulatul slovac și hotelul de lângă consulat sunt de asemenea niște clădiri deosebite. Cartierele Salontei sunt următoarele: Centru, Cartierul Avram Iancu, Cartierul Gară, Gacso, Fuveskert, Moară. În centrul Salontei își au sediul numeroase bănci, sediul Primăriei, Poliției, Pompierilor și a altor instituții publice sau private, trei școli, 4 grădinițe, sediile partidelor. Tot aici sunt prezente câteva supermarketuri, multe magazine cu diverse produse, câteva restaurante și baruri
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
Beiusului dreptul de a organiza peste an 4 târguri de țară și târgul săptămânal de fiecare joi. După anul 1900 si în Beius apare mica industrie exprimata în câteva unități cuprinzând între 25-30 de salariați. Este vorba de Întreprinderea economică moara sistematică, Uzina electrică (1910), Fabrica de gheață și moara de ulei S.A. (1931) Fabrica de cărămidă, Fabrica de spirt, Fabrica de biscuiți etc.Apar unități de interes economic printre care: Cooperativa agricolă "Beiușană" (1935), Cooperativa forestieră "Bradul Beiușului" (1937), Cooperativa
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
județului, fiind incluse la acel moment în județul Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu), Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.(, pp 262-264) De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei, Surdila, Călmățui,etc. erau incluse în județul Buzău., pp
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
care trec prin județ sunt DN1A (în partea de nord-vest) și centura Bucureștiului. De asemenea, principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București traversează Ilfovul: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările Mogoșoaia, Balotești, Căciulați și Moară Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon, Pasărea și Brănești; București-Videle cu gară Chiajna. Transportul în comun pentru județul Ilfov este asigurat parțial de către RATB, în anumite zone, acestea fiind liniile 4**., aceste linii fac legătura dintre București și unele localități din
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
e originară din România sau din Republica Moldova, sau sunt descendenți din emigranți evrei care provin din aceste țări. Evreii din țările române au susținut legături cu Țara Israel timp de secole. Evreii religioși care aveau posibilitatea, plecau la bătrânețe ca să moară și să fie îngropați pe tărâmurile considerate de ei ca fiind patria lor originară. Comunitățile evreilor din România îi ajutau economic pe acești evrei, care trăiau într-o mizerabilă sărăcie în cele patru orașe în care existau comunități evreiești de
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
dezodorizare a uleiului vegetal. Întreprinderea „Barza Albă” S.A. este specializată în producerea băuturilor alcoolice, „Incomlac” S.A. este una dintre cele mai mari întreprindere din republică, specializată în prelucrarea și producerea întregii game de produse lactate. Industria ușoară cuprinde întreprinderile SA „Moara”, SA „Falutex”, SA „Bălțeanca”, SA „Rada”, ș.a. Cea mai mare fabrică ce activează în industria materialelor constructoare din Bălți este „CMC-Knauf”, care produce amestecuri din ghips. Industria prelucrării metalelor este reprezentată de „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
că localitatea era împărțită în Căușeni vechi- sat și Căușeni noi-tîrg.În perioada interbelică în Căușeni noi locuiau peste 5 mii de oameni , case de locuit erau în număr de 1051. Tot aici funcționau 2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi și de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4 școli primare mixte, o școlă primară evreiască o grădiniță de copii. În Căușeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
Mărăței și Dărmănești. În Epoca Modernă revoluția tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenței de stat în 1877 și măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Moara Nica este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1774 în satul Bosanci și strămutat în anul 1920 în satul Moara Nica din comuna Moara aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc, în apropiere de municipiul Suceava și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
pasta de dinți, șamponul, distilarea, lichefierea, cristalizarea, purificarea, oxidarea, evaporarea, filtrarea, distilarea alcoolului, acidul uric, acidul azotic, alambicul, arborele cotit, robinetul, pompa cu pistoane, ceasul mecanic (acționat cu apă sau cu greutăți), lacătul cu cifru, bisturiul, forcepsul, ața chirurgicală (catgut), moara de vânt, inocularea, vaccinarea împotriva variolei, stiloul, metode de decodificare a mesajelor cifrate, pictura pe sticlă, sticla de cuarț, covorul persan, astrolabul sferic. Toate acestea semnlau un nivel științific și tehnologic superior Europei acelei epoci. Pe măsura creșterii gradului de
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]