26,397 matches
-
Siretului, În timp ce drumul ce lega vestul de est prin Iași a dispărut pur și simplu. Este important să observăm că aceste drumuri nu au fost de la sine căi de comunicație ci ele și-au datorat existența capacității organizatorice a statului moldovean. Abia nevoile de consolidare a României mari au readus În prim plan importanța strategică a Iașilor și necesitatea realizării unui triunghi de căi de comunicație rapide Iași-Cluj-București. Reluarea acestei idei este vitală pentru Iași, pentru Moldova dar și pentru sănătatea
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
din 19 decembrie 1992, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut Biserica autonomă a Mitropoliei Basarabiei ca parte a jurisdicției sale. Noua Biserica a devenit a doua Biserică Ortodoxă care pretinde jurisdicție canonică pe teritoriul Republicii Moldova. Aproape un milion de cetățeni moldoveni sunt afiliați la această Biserică, ce are mai mult de 160 de clerici. Mitropolia Basarabiei este recunoscută de toate Patriarhiile Ortodoxe cu excepția Patriarhiei Moscovei 236. În cererea sa depusă la Departamentul Cultelor, Mitropolia Basarabiei a susținut că reintegrarea sa a
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
un agent la Curtea Poloniei pentru a afla intențiile reale ale noului suveran, August al II-lea. Din discuțiile avute În capitala Poloniei, regele și-a reafirmat politica antiotomană prin folosirea Moldovei. Dar din punctul său de vedere, folosirea teritoriului moldovean nu Însemna și anexarea acestuia. Aceste vorbe nu au fost crezute, mai ales după ce În urma negocierilor avute cu domnul român, August al II-lea, a cerut pe lângă crearea unei armate antiotomane comune și permiterea staționării În Țara Românească a 10000
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
a putut fi detronat. Un alt eveniment neplăcut, a fost fuga a doi boieri munteni În Moldova, la curtea domnească. Nemulțumiți de hotărârile luate de domnitor, au căutat să Îl Înlăture de la domnie. Au fost trimiși la Constantinopol de domnul moldovean, care spera astfel să reușească ceea nu a putut de prima dată. Deși acuzațiile aduse lui Brâncoveanu de cei doi În fața sultanului erau adevărate, cu sume mari de bani, domnitorul Țării Românești a reușit să-și demonstreze nevinovăția. Ba mai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
dorea să se știe și el În siguranță, dar și țara sa. A mutat strategic tabăra de la Albești la Târgoviște, pentru a putea lupta Împotriva turcilor și a muscalilor. Sprijinul cu alimente a lui Brâncoveanu a Întârziat, iar trupele ruso- moldovene au fost Înfrante la Stănilești. Unii istorici l-au considerat pe Brâncoveanu vinovat de pierderea luptei, dar adevărul este că Rusia, venită dintr-un război lung cu Suedia, nu avea forța militară pe scară largă contra Turciei. După această Înfrângere
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
dintâi importuri masive de forme apusene în țara noastră. Într-o măsură, aceste idei au fost atinse, în limbajul său, încă din 1909, de G. Ibrăileanu, în Spiritul critic în cultura românească. Critica imitației este urmărită aici la câțiva autori moldoveni, pre-maiorescieni (Asachi, Negruzzi, Al. Russo, Alecsandri). Azi dispunem de o documentare mai largă. În plus, originea spiritului critic în cultura noastră nu mai poate fi atribuită unor reacțiuni și particularități psihologice strict provinciale, ci în esență influenței ideologiei iluministe, răsfrântă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
patriarhal, ce se ocupă mai mult cu lucrarea pământului, nu avea nevoie de acest belșug de legi, apanagiu a națiunilor civilizate, de acest nămol de forme care adese înghite fondul (s.n.). N. Iorga a descoperit și publicat opera cugetătorului politic moldovean ștefan Scarlat Dăscălescu, progresist moderat, mare adversar al precipitărilor și imitațiilor politice nestudiate. El a lăsat, între altele, și o relatare de călătorie făcută în 1858, în Occident, plină de reflexii incipient junimiste. Liberalii, după el, copiază, maimuțează instituțiile țărilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Populară, Tulcea; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Centrul Cultural ,,Liviu Rebreanu”, Aiud „Punctul forte al operei sculptorului îl constituie, după umila mea părere, lucrările de artă naivă, unde autorul excelează prin surprinderea atmosferei satului moldovean și prin creionarea unor chipuri de oameni pe care-i cunoaște și prezintă inspirat, cu dragoste și prețuire. Numim pentru exemplificare: Au intrat la apă, Cetatea naivilor, În gura lumii, Tăierea porcului, enumerarea putând continua. Dar în ceea ce Costel Iftinchi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
IV, 1905, trimestrul I/ ÎI, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al acestei școli s-ar fi distribuit această medalie comemorativa de arama și de mărime de 40 mm lucru care însă s-a pus
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și ultima, dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negata, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmăm mai sus, și cu medalia dedicată vizitei lui Liszt la Iași, din 1847 sau cu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene, la Socola de lângă Iași, din 14 aprilie 1859. Vom menționa un fapt, semnificativ pentru discuția de față, si anume ca, in timp ce se proceda astfel cu medaliile de la Iași, pentru mai multe medalii realizate în Muntenia, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai tarziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secăsanu {\cîte 13} medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie 1859, pe care o consideră plăsmuire târzie, în paginile 65-66 reluăm punctul nostru de vedere prezentat în lucrarea dedicată reflectării medalistice a istoriei Iașului, apărută în anul 2005 și nu mai detaliem aici. Faptul că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Bun reflectă fără putință de tăgada prosperitatea societății moldovenești, cu pregnanta în viață economică. Apreciem în mod deosebit ideea inițiatorului medaliei de a lega peste arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a două emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalii este o realitate de necontestat - începutul eternizării și prin artă medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
par mai degrabă apropiați de viziunea tradițională, de înțelepciunea populară care se confundă până la un punct cu învățătura teologică. Ori de câte ori acești doi cronicari constată destine mai mult sau mai puțin nefericite ale personajelor din textele lor, de obicei ale domnitorilor moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se îndepărtează prea mult de învățătura biblică. Situația este în schimb diferită la cronicarii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
filozofice si istorice și care, astfel, a ajuns să-și construiască o viziune proprie asupra ideii de destin. Dacă în opera sa de tinerețe, Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul (Iași, 1698) legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre "soarta schimbătoare" (fortuna labilis), în operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria ieroglifică, prin personajele care-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însuși le-ar fi dat o lovitură de la nord de Dunăre. Ideea ambițioasă a marii campanii anti-otomane nu apare doar în documentele de cancelarie sau în Cronica putneană (Papacostea 148-69; Pippidi 205-16). Dovadă a intrării în legendă a figurii domnului moldovean, "sama de cuvinte" a lui Neculce anunță cele dintâi etape ale trecerii istoriei politice în imaginarul colectiv. Utilizarea aceluiași panegiric eftimian leagă imaginea "cruciatului" Ștefan de scrierea lui Neagoe Basarab și de selecția pe care acesta o operează asupra textului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină, nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica” ș.a. Cunoscând întreaga dramă a ideologiei impuse de regimul totalitar sovietic după ocuparea Basarabiei, va privi cu nostalgie spre Miorcanii lui Ion Pillat de pe celălalt mal al Prutului: „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei din manuale, care ne «ocupaseră» și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și - culmea
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile locuite de români ridicându-se la peste
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
Ion Ciocanu, Căutările și realizările lui Petru Zadnipru, în Critica și procesul literar contemporan, Chișinău, 1979, 207-233; Nicolae Dabija, Trecerea unui poet, LA, 1981, 22 octombrie; Vasile Romanciuc, Inima poetului, „Orizontul”, 1985, 9; Mihail Dolgan, [Petru Zadnipru], în Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1989, 110-154; Mihail Dolgan, Petru Zadnipru sau Nevoia căutării de sine, RLSL, 1990, 2; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 302-316; Nicolae Dabija, Un om ce suferea de prea mult suflet, LA, 1997, 9 ianuarie; Silvia
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
cercetările conduse de William Whyte asupra inserției tinerilor emigranți italieni locuind Într-un cartier popular dintr-o mare metropolă nord-americană sau ă În aceeași perioadă, mergând pe urmele cercetărilor realizate de Dimitrie Gusti ă studiul „rezistenței la schimbare” a țăranilor moldoveni sau transilvăneni). G. F. & ESPOSITO Roberto (2000), Communitas. Origine et destin de la communauté, trad. fr. precedată de Colloquium de Jean-Luc NANCY, Paris, PUF (prima ediție italiană: 1998). NANCY Jean-Luc (1999), La Communauté désœuvrée, Paris, Christian Bourgois (prima ediție: 1986). NISBET
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă), amic(ă), coleg(ă), vecin(ă); 4) nume de profesii, funcții, titluri de diferite tipuri (nobiliare, științifice etc.): profesor, director, președinte, ministru, duce, prinț, doctor; 5) nume care precizează cadrul etnic sau regional căruia îi aparține interlocutorul: român, francez, moldovean, oltean; 6) nume folosite metaforic: nume avînd trăsătura [- uman] - pui, măgar, floricică; nume mitologice sau religioase: zeiță, înger(aș); nume cu nuanțe calificative sau evaluative: hoț, crai; în funcție de context, acestea reflectă o atitudine favorabilă sau nefavorabilă, peiorativă, ironică a locutorului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încât ne permiteam în recreații să-i spunem: - Domnule profesor, vă rugăm să fiți mai prudent... - Nu pot, băieți, când știu care-i adevărul. La examenul de bacalaureat, între cele trei subiecte la limba română era și „Citind pe cronicarii moldoveni“. Cred că profesorul Pârvulescu îl destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule Daniel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
ca alții să-l împileze și nu cere decît ceea ce recunoaște și celorlalte nații, adică: să i se respecte driturile și naționalitatea sa, precum și el le respectă pre aceste la alții“. Așa ajung să fie taxați drept naționaliști cei care, moldoveni sau nu, susțin, cu argumente științifice, că limba moldovenească e un concept politic (cum însuși Mircea Snegur, fost președine al Republicii Moldova, a recunoscut-o <footnote Vezi Mircea Snegur, Limba română este numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Carpați și Prut își spun moldoveni, aparținînd unui areal geografic și spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, în noimele fixate de tradiții, în parte comune cu ale tuturor românilor, în parte specifice. În cazul lor incluziunea român > moldovean nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Cît despre primatul unuia dintre termeni, afirmația lui Miron Costin e susținută de adevărul istoric și lingvistic: romanicii din teritoriul daco- moesian au păstrat etnonimul latin Romanus, pe care l-au asociat, în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]