1,599 matches
-
au discutat și s-au interpretat teoriile și metodele monografiei sociologice din publicațiile Institutului Social Român. La aceste șapte ședințe s-au mai adăugat încă șase, ținute în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publicațiile Institutului Social Român. La aceste șapte ședințe s-au mai adăugat încă șase, ținute în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte de Tribunal Aurel Sava (d-sa a cercetat acest sat și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte de Tribunal Aurel Sava (d-sa a cercetat acest sat și înainte de cercetările institutului și d-sale se datorește alegerea Iurcenilor pentru cercetări monografice), precum și bogata colecție de basme (60 de texte), culese de d-l prof. P. Ștefănucă, care cuprind cele mai variate motive și în același timp formează fenomenul cel mai caracteristic din viața spirituală a satului Iurceni, anume povestitul. Tot în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
basme (60 de texte), culese de d-l prof. P. Ștefănucă, care cuprind cele mai variate motive și în același timp formează fenomenul cel mai caracteristic din viața spirituală a satului Iurceni, anume povestitul. Tot în această campanie de cercetări monografice s-a organizat și un mic muzeu ceramic care a fost trimis la expoziția echipelor regale studențești din Parcul Carol. Materialele privitoare la starea economică a satului, starea sanitară a olarilor, industria casnică, statisticile economice, fotografiile, care oglindesc viața de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
expoziția echipelor regale studențești din Parcul Carol. Materialele privitoare la starea economică a satului, starea sanitară a olarilor, industria casnică, statisticile economice, fotografiile, care oglindesc viața de fiecare zi a Iurcenilor, sunt bogate contribuții la cunoașterea acestui sat răzășesc. Echipa monografică a organizat la Iurceni asistența medicală cu medicamente puse la dispoziție de Inspectoratul sanitar al Basarabiei și de Institutul de seruri și vaccinuri r. Cantacuzino din București. S-a mai înființat la Iurceni un cămin cultural și s-a început
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au fost învățătorii și preoții de la sate. Aceștia nu aveau o pregătire specială teoretică și metodologică în domeniul studiilor sociale, dar au manifestat o mare receptivitate la programul ambițios de monografiere completă a comunităților locale propus de profesorul Gusti. Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în Germania, Franța, Spania, Italia, Brazilia, Ungaria, Danemarca. Numărul monografiilor realizate în Germania în perioada interbelică a fost impresionant. Și în Germania a existat un program ambițios de monografiere a tuturor comunităților. Multe dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
monografiile realizate în Germania nazistă au avut și o evidentă finalitate ideologică, ceea ce a făcut ca o anumită vreme ele să fie abandonate. Abia la sfârșitul anilor ’60 s-au reluat monografiile de comunități. În alte țări din Europa, mișcarea monografică a fost reluată la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60. După această dată au fost realizate câteva mii de monografii de comunități locale din Europa, unele fiind simple studii de caz, altele fiind utilizate pentru fundamentarea unor proiecte de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Claude Hervieu, Theodor Shanin, Daniel Chirot, Zbigniew Werzbicki. În anii ’30, în Ungaria s-au publicat mai multe studii privind Școala Monografiilor Sociologice. Ungaria este un exemplu de țară în care cercetătorii nu numai că s-au informat cu privire la metoda monografică dezvoltată în România, dar au și folosit-o în studiul a numeroase comunități rurale. La fel s-au petrecut lucrurile și în Franța, Polonia, Brazilia. Unii dintre cei menționați, deși proveneau din țări cu o bogată contribuție în domeniul sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunități rurale. La fel s-au petrecut lucrurile și în Franța, Polonia, Brazilia. Unii dintre cei menționați, deși proveneau din țări cu o bogată contribuție în domeniul sociologiei, au venit în România să vadă sau să învețe direct mânuirea metodei monografice. Profesorul Henri Mendras s-a deplasat în România cu majoritatea membrilor Centrului de studii rurale din Franța și au făcut studii de teren împreună cu elevii români ai profesorului Stahl și sub îndrumarea acestuia. În contextul mișcărilor monografice naționale, cea din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
direct mânuirea metodei monografice. Profesorul Henri Mendras s-a deplasat în România cu majoritatea membrilor Centrului de studii rurale din Franța și au făcut studii de teren împreună cu elevii români ai profesorului Stahl și sub îndrumarea acestuia. În contextul mișcărilor monografice naționale, cea din România este recunoscută drept cea mai consistentă din punct de vedere metodologic, al complexității tehnicilor de investigare folosite și al numărului mare de monografii sociologice realizate. Monografia satului Nerej, realizată sub îndrumarea profesorului Stahl (publicată în 1939
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă am în vedere doar faptul că lucrarea sa Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică era considerată încă din anii ’60, de către specialiștii din mai multe țări occidentale, drept o monografie rurală exemplară, fiind folosită drept model în cercetările monografice din aceste țări. Am putut să constat direct prestigiul științific de care se bucura profesorul în străinătate. În 1975 am obținut o bursă pentru a mă documenta la Paris în vederea finalizării unei lucrări. Cînd am ajuns acolo, mi s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
curent științific și cultural major de abia în perioada interbelică, prin intermediul Școlii de sociologie de la București. Sociologia va deveni însă unul dintre competitorii majori în definirea specificității naționale, așa cum va fi ea întrupată în noul stat al României Mari. Demersul monografic, central sociologiei românești, nu este unul de sine stătător, legitimabil dintr-un punct de vedere absolut obiectiv și abstract; el este pe deplin legitimat doar devenind sociologia militans. Nu este aici locul pentru o analiză mai aprofundată a Școlii Gusti
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un îndelung travaliu teoretic, metodologic, după vaste anchete de teren, ca într-un puzzle - dar unul „organic” - format din mii de monografii, centrate pe mii de unități și voințe sociale ce converg în unitatea națională. Tendința aceasta sumativ-științifică a metodei monografice de determinare a națiunii a fost contrapusă de H.H. Stahl, de exemplu, competitorilor filosofici sau „ontologici” în legitimarea ideologică și disciplinară a specificului național, cum ar fi Lucian Blaga sau Mircea Eliade (Stahl, 1983). Pentru H.H. Stahl, „contactul cu realitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
C. Brăiloiu, Fr. Rainer etc. H.H. Stahl îl descrie pe Golopenția în cei mai favorabili termeni în cartea sa Amintiri și gânduri: „Îl socotesc și astăzi ca pe cel mai dotat sociolog din câți au luat parte la campaniile noastre monografice [...] Golopenția era [...] o sinteză a mai multora dintre noi: filosof tot atât cât Mircea Vulcănescu, erudit și profesor tot cât Traian Herseni, investigator deopotrivă cu mine și organizator tot atât de abil ca Octavian Neamțu” (Stahl, 1981, 291). În perioada 1932-1933, A
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
formare a poporului român, aducând argumente în favoarea ipotezei că etnogeneza s-a produs „în Câmpia Română a Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului, urmată în 2003 de o primă monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
perioadei de tranziție pe care a „îmbrățișat-o” de mai mult timp Republica Moldova. În acest sens, Tudor Danii semnalează existența unor studii sociologice care au fost realizate în spațiul actualei RM începând cu perioada interbelică (și aici amintește de Școala monografică a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante). Perioada gorbaciovistă, restructurarea și, după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
literatura română din epoca pașoptistă și a marilor clasici, literatura feminină, literatura pentru copii, istoria romanului românesc din secolul al XIX-lea. Au rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
mari personal, care se sprijină pe o reconstituire credibilă a fundalului istoric, pe alcătuirea unor serii de fapte și de tipologii caracterizante și pe o continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată cu acuratețe și pregnanță, are credibilitate și carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de ritual), Ovidiu Papadima, Al. Dima. Metodologic, o lucrare ca aceea a lui H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în orientarea umanistă a lui
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
lucrare despre Lucian Blaga, VTRA, 1976, 6; Ion Dodu Bălan, „Opera literară a lui Lucian Blaga”, RL, 1976, 34; Doina Uricariu, Firescul analizei, LCF, 1976, 41; Ioan Buduca, Noi exegeze blagiene, AFT, 1976, 11; Dumitru Micu, Blaga într-un studiu monografic, CNT, 1976, 46; Mircea Zaciu, Lucian Blaga într-o nouă exegeză, ST, 1976, 12; Al. Piru, Lucian Blaga, poet și dramaturg, LCF, 1977, 20; Zaciu, Alte lecturi, 161-166; Cornea, Semnele, 193-197; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 167-171
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
a fost unul dintre cei mai activi traducători din limba engleză. Numărându-se printre puținii eseiști cărora li se publicau articole despre literatura occidentală contemporană, a contribuit la popularizarea unor autori printr-o serie de prefețe și prin două prezentări monografice, lipsite însă de rigoare și de originalitate: George Bernard Shaw (1958) și Hemingway, scriitorul (1966). Are meritul de a fi semnat versiuni românești din scrierile lui Ernest Hemingway, John Dos Passos, John Updike, William Faulkner și James Joyce. Bibliografia sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în identificarea unei zone de umbră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]