5,397 matches
-
știe că limba oficială a Ierusalimului ortodox, este greaca. Dar se pare că, dacă noi nu suntem buni la multe chestii, la spargeri suntem ași, fie că este vorba de spart programe de calculator, fie de casa vecinului, fie de monopoluri aducătoare de parale. Fala noastră și mândria, Daniel, Patriarhia, pot acum să se manifeste plenar în lume, fiindcă monopolul grecesc a fost spart, pentru prima dată de români. Personal, sunt mândru și totodată, o să vă rog să fiți și dumneavoastră
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
multe chestii, la spargeri suntem ași, fie că este vorba de spart programe de calculator, fie de casa vecinului, fie de monopoluri aducătoare de parale. Fala noastră și mândria, Daniel, Patriarhia, pot acum să se manifeste plenar în lume, fiindcă monopolul grecesc a fost spart, pentru prima dată de români. Personal, sunt mândru și totodată, o să vă rog să fiți și dumneavoastră măcar cinci secunde mândri, de isprava patriarhului Daniel, care izbutește să înalțe o mănăstire cu hotelul aferent în Ierihon
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
al burgheziei" [Grange, 1996, p. 374]. Tocmai pentru că apropierea se bazează pe formula familială, Cyril Grange dedică în întregime cea de-a doua parte a lucrării sistemului de alianțe matrimoniale, "constituirii căminului monden". "Gradele" de burghezie Nobilimea nu mai deține monopolul asupra acestui raport privilegiat cu timpul care îl înscrie pe individ în durata lungă, prin intermediul apartenenței la o descendență. Pentru că burghezia a știut, și ea, să își creeze grade de descendență burgheză, după modelul gradelor de noblețe, fiecare grad corespunzând
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
inovatori în materie, nobilii erau, în timpul secolului XIX și mai mult în timpul secolului XX, însoțitorii unei burghezii triumfătoare. Monique de Saint Martin notează că, dacă bicicleta n-a avut decât o scurtă existență mondenă, a fost totuși la începuturi un monopol al înaltei societăți. Clubul Omnium a fost "fondat la Paris în 1890, la inițiativa prințului Sagan și prezidat de ducele d'Uzès". Totuși, chiar evoluția modului de a-l practica a îndepărtat elita socială, pe măsură ce acest sport s-a profesionalizat
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
BUFONUL: Toate celelalte titluri ale tale le-ai cedat, pe asta îl ai din născare. KENT: Asta nu-i întru totul nebunie, stăpîne. BUFONUL: Nu,-ntr-adevăr; lorzii și domnii cei mari nu mi-ar lăsa-o. Dacă i-aș avea monopolul, ei ar trebui să-și aibă partea la ea, si cucoanele de asemenea; nu mi-ar lasă mie nebunia toată, și-ar înhață și ele ceva. Unchiule, dă-mi un ou și-am să-ți dau două coroane. LEAR: Care
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și Lawrence Iannaccone, un economist, (Roger, Stark, 1992) sunt bazate pe concepte din economie. Ei vorbesc, spre exemplu, despre economia religioasă ca o îmbrățișare a întregii activități religioase a unei culturi date ei, lucrând confortabil cu concepte ca: piața, nișe, monopol și competiție. Totuși, atât Stark, cât și un alt sociolog american, Bainbridge William S., obiectează riguros la critica paradigmei "nimic mai mult" decât faptul că economia religioasă este un tot împrumutat din economie și din teoria alegerii raționale (a se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mod special, Constituția creează un mediu în care religiile pot concura, prospera, crește sau atrofia și muri. Vorbind din punct de vedere sociologic, constituția a legitimat o structură socială în care pluralismul este nu doar permis, dar și încurajat. În timp ce monopolul religios descurajează expansiunea religiei, pluralismul promovează dezvoltarea religiei. Observația lui Warner pare destul de bine întemeiată științific pentru că ne putem apropia într-un fel de ideea "religia ca explicație socială". Religia nu doar ne ajută să înțelegem experiențele sociale și practicile
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Institutul Agronomic din Gembloux (1860), Școala de Război din Bruxelles (1868), Școala Superioară de Textile din Verviers (1894), Institutul Superior de Comerț din Mons (1899), Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (1906), Universitatea Coloniala a Belgiei din Anvers (1920)3. Monopolul statului asupra învățământului universitar a luat sfârșit relativ rapid. Actul fundamental belgian din 1831, pe lângă faptul că a consacrat un nou regim politic, a proclamat formal libertatea învățământului la articolul 17, în baza căruia s-au constituit în 1834 Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de a reglementa o profesie, cea medicală, care era în curs de definire și autodefinire în spațiul românesc în anii '60-'70 ai secolului al XIX-lea, instituirea unui alt set de criterii pentru controlul accesului în interiorul unui câmp profesional, monopol ce și l-a asumat Școală Națională (apoi Facultatea) de Medicină de la București 18. Să mai amintim că, în același context al stabilirii unui control al accesului în câmpul profesional medical, tot în deceniul șapte al veacului al XIX-lea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
decretele regale din 15 noiembrie 1890 și 21 aprilie 189222). În veacul al XIX-lea, majoritatea inginerilor erau angajați ai statului; este motivul pentru care, credem noi, se constituia, ca în cazul corpului medical, și în interiorul acestui câmp profesional un monopol al unui grup instituțional, care reglementa accesul în domeniu. Așadar, aceste decrete regale stabileau că diplomele de inginer obținute în străinătate, în consecință și cele de la Universitatea Liberă din Bruxelles, nu puteau dă dreptul intrării în corpul tehnic al statului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
S. A.: E vorba de promovarea unui "canon ospitalier", cum spui tu, și în domeniul ideologiilor politice, nu doar în domeniul esteticilor și filozofiilor. În România se mai duc încă, după aproape două decenii de libertate, războaie culturale, lupte simbolice pentru monopolul asupra canonizării. Iar canonul e înțeles reductiv, "inospitalier". Dar problema nu este să definești minimalist paleta de opțiuni, ci dimpotrivă, să încerci să o lărgești. Din acest punct de vedere, totul este de făcut în România. Pozițiile Stângii, Dreptei și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
problemele românești. Prin activitatea radiofonică se încearcă schimbarea stării de fapt de dincolo de Cortina de Fier. Prima transmisiune a postului "Europa Liberă" se face pe 14 iulie 1950 din sediul principal stabilit în München. Postul are misiunea de a distruge monopolul sovietic asupra informațiilor și de a spune ascultătorilor ce se întâmplă. Acest lucru nu este pe placul cenzurii care se străduiește zeci de ani să interzică emisiunile și face apel la toate metodele de care dispune, inclusiv la atentate. "Vocea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care se prezentă materialele citite, iar procesele lor verbale consemnează munca uriașă a cenzorilor. Redactorii sunt aleși cu grijă și permanent supravegheați, se racolează indivizi dispuși sau forțați să informeze Securitatea și se impune o politică specifică de difuzare, de monopol asupra hârtiei, a mașinilor de scris, a editurilor. Cu cât fenomenul cenzurii se înăsprește, cu atât ideea de rezistență ia amploare. Monica Lovinescu dorește să se știe faptul că în 1985, puterea se folosește de anumiți scriitori privilegiați (ceilalți fiind
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dușmanii lagărului socialist. Și, tot astfel, tot ceea ce venea dinspre propriul trecut literar și amenința să pună în pericol nașterea literaturii socialiste [...]. Sunt interzise, în același teribil an 1949, creațiile populare cu "conținut ideologic neadecvat" [...] pentru că vehiculau formula legionară(!) "foaie-verde". [...] Monopolul asupra producției editoriale și asupra pârghiilor de control, cenzura acum omniprezentă au pregătit terenul adaptării modelului sovietic de artă pusă exclusiv în slujba propagandei. În realizarea acestui scop, o contribuție decisivă a avut-o introducerea așa-numitei "metode de creație
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și comerțului românesc. Această exclusivitate contravenea intereselor comerciale americane și Statele Unite doreau lărgirea comerțului, multilateral și fără discriminări. Deși accepta faptul că sovieticii au interese speciale de securitate în România, America se opunea, totuși, înțelegerilor economice preferențiale, care asigurau Moscovei monopolul asupra economiei românești 248. Mai mult decît atît, Washingtonul dorea ca oamenii de afaceri americani să aibă acces nelimitat în România, pentru a efectua diverse operații comerciale și guvernamentale 249. A treia problemă era cea a Transilvaniei. Conform principiului wilsonian
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obiecțiile Washingtonului. Guvernul Groza nu reprezenta poporul român și nu era democratic. Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marii Britanii, sovieticii rămînînd pe dinafară. Pe 23 noiembrie, Byrnes i-a scris lui Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei atomice 300. Molotov și-a dat acordul, pe data de 29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a lui Byrnes de a trata cu sovieticii să nu trădeze o problemă mai gravă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemele intervenite între cele două țări. Oamenii de afaceri occidentali agreau acest gen de contracte, căci ele relevau dorința ambelor țări de a se angaja în relații comerciale strînse și ofereau protecție legală celor ce făceau afaceri cu întreprinderile cu monopol de stat din țările comuniste. Un astfel de acord se încadra foarte bine în planul cincinal al unei economii cu planificare centralizată și deseori coincidea cu acesta, sprijinind sistemul est-european de control centralizat al relațiilor comerciale cu întreprinderile din alte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
poziție de "expertă în umanitate" (la Paul al VI-lea). Creștin-democrația a avut o contribuție deosebită și în unificarea continentului, având rolul de motor al construcției europene la sfârșitul anilor `40 și în anii `50. Desigur, nu a existat un monopol asupra acestei idei, și social-democrații aducându-și aportul, după cum nici nu a fost un consimțământ unanim în cadrul catolicilor în privința Europei, cum s-a văzut și la dezbaterile eșuate pentru o apărare comună (CED 1954). Însă nu poate fi negat rolul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
democratice de inspirație creștină sînt opuse sistemelor antidemocratice care au apărut în Europa după război: fascismul și bolșevismul, două sisteme care au în comun o tendință dominantă spre dictatură, spre concentrarea puterilor, spre cea mai exagerată centralizare a statului, spre monopolul asupra tuturor activităților publice și private pînă în domeniul economic, spre limitarea și reprimarea oricărei libertăți și folosirea violenței private sau publice, organizată sau susținută de puterile Statului". Cu mult înaintea lui Hannah Arendt, Sturzo analiza totalitarismul ca pe o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
său de la sfîrșitul anului 1944: "popoarele s-au trezit dintr-o lungă toropeală. Ele au luat o atitudine nouă, interogativă, critică, neîncrezătoare față de Stat și de guverne. Instruite de o experiență amară, ele se opun cu și mai multă vehemență monopolurilor unei puteri dictatoriale, necontrolabile și intangibile, reclamînd un sistem de guvernare care să fie mai compatibil cu demnitatea și libertatea cetățenilor". La 24 decembrie 1945, adresîndu-se Sfîntului colegiu, el califica totalitarismul ca pe un "bacil periculos care contaminează comunitatea națiunilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
electorale creștin-democrate puternice. Este incontestabil faptul că unificarea europeană face parte din memoria democrației creștine, că ocupă aici un loc glorios, devenind chiar un element de identitate, un mijloc de a întări unitatea internă a partidului. Totuși creștin-democrații nu dețin monopolul construcției Europei. Edgar Morin subliniază în Penser l'Europe importanța unui "dublu suflu ideologico-politic", social-democrat și creștin-democrat, în timp ce această construcție se izbea de refuzul marxiștilor, care nu vedeau în ea, spune el, decît "o suprafortăreață a capitalismului, care mai mult
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o amploare diocezană și interdiocezană. Acest preot deosebit de carismatic 14 propunea o activitate reînnoită care avea să dea naștere în 1969 la Comuniune și Eliberare, o formă nouă de agregație în cadrul Bisericii, în timp ce AC, aflîndu-se în criză, nu mai deținea monopolul asociaționismului catolic. Un exemplu de tensiune între partid și Biserică este dat de problema deschiderii către stînga, politica "centro-sinistra", între 1954 și 1963. Prelați ai Curiei, episcopi s-au ridicat, sprijinindu-se pe curentele de dreapta ale DC, împotriva oricărei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
francezi. Pozițiile sale erau îndrăznețe, predicînd naționalizări importante și vorbind de "revoluție prin lege": Manifestul din noiembrie 1944 afirma: "Noi dorim o revoluție. Această revoluție presupune o economie dirijată de un Stat eliberat de sub puterea banului, precum și naționalizarea industriilor-cheie, a monopolurilor private și a creditului". Economia dirijată, planificarea, democrația socială realizată prin "consiliile în care reprezentanții profesiunilor desemnați în mod liber de diverse sindicate vor participa la conducerea fiecărei ramuri a economiei", acestea erau marile linii ale acestui program îndrăzneț în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]