5,593 matches
-
viitoare. Referindu-ne acum doar la unul dintre autori, Dan Pavel merită o apreciere specială. La două zile după ce Emil Constantinescu anunțase că nu va mai candida la alegerile din toamnă, el afirma: „Constantinescu a ridicat atît de sus ștacheta moralității În politica românească Încît În acest moment candidaturile lui Iliescu și Meleșcanu par două glume proaste. Ar fi Însă o greșeală să evaluăm mișcarea președintelui doar În plan etic. De fapt, Constantinescu dovedește că este un om de acțiune. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și libertatea politică. Romanul Zilele și jocul (1977) prezintă personaje cu apariții episodice, care reapar în scenă sub alte măști, păstrându-și însă fișa de bază, ca ființe devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
intertextuală care până la urmă o exprimă mai cu seamă pe ea însăși, propunând o anumită perspectivă asupra eroului tragic și a vinei „fără vină”: tragicul e o valoare a vieții și de aceea exclude absurdul. Publicistica de după 1989 - Crimă și moralitate (1993), Cronica melancoliei (1998), A vorbi într-un pustiu (2001) - impune o voce fermă, nemiloasă cu sine și cu ceilalți, o conștiință lucidă, morală și socială, căreia nu îi lipsesc tragismul și sarcasmul. Autoarea se dezvăluie, pe sine și pe
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Bentoiu, pref. Eugen Negrici, București, 1984; Peste zona interzisă - Across the Forbidden Zone, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. Valeriu Cristea, București, 1985; Urcarea muntelui, București, 1985; Călătorie spre mine însămi, București, 1987; Ardere de tot, București, 1992; Crimă și moralitate, București, 1993; Poezii, București, 1996; Cronica melancoliei, București, 1998; Linia vieții, pref. Nicolae Manolescu, Iași, 1999; Călătorie spre mine însămi, pref. Nicolae Manolescu, Iași, 2000; A vorbi într-un pustiu, Iași, 2002; Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Iași
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Poeme cenzurate, LCF, 1992, 43; Monica Lovinescu, Gardă inversă, „22”, 1992, 45; Virgil Ierunca, Autobiografia Antigonei, „22”, 1992, 47; Virgil Mihaiu, Poeme drapate în negru, ST, 1993, 2; Dan Cristea, Poezia Ilenei Mălăncioiu, LCF, 1993, 14; Gabriel Dimisianu, „Crimă și moralitate”, LCF, 1994, 7; Alexandru Niculescu, Un limbaj liric autohton, RL, 1994, 8; Lovinescu, Unde scurte, V, 90-94; Alex. Ștefănescu, Mesaj existențial, RL, 1996, 30; Daniel Dimitriu, Ileana Mălăncioiu sau Despre anonimatul privilegiat, ALA, 1996, 331; Adrian Popescu, O Antigonă contemporană
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
împărțirea în cântece, inclusiv apelul la secvențe dialogate. Propensiunea spre grotesc stă însă și sub influența Salomeei lui Jules Laforgue, de unde resorturi funambulești, tentația de a descompune un profil, o scenă consacrată, pentru a le reface apoi parodic. De la autorul Moralităților legendare provine ideea subtitrării, încât modelul Hamlet sau urmările pietății filiale înlesnesc formula: Salomeea sau Urmările unei proaste educațiuni. La o radiografiere atentă se văd în dramoleta lui M. urme din Salomeea lui Oscar Wilde, poem de intensă vibrație dramatică
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
sporeau averea și puterea suveranului, după cum ne dovedește exemplul silviculturii științifice și cel al cameralismului. Ideea că unul dintre obiectivele centrale ale statului era acela de a Îmbunătăți viața tuturor membrilor societății - prin ridicarea nivelului de sănătate, calificare, educație și moralitate, prin creșterea longevității și a productivității și prin Îmbunătățirea calității vieții de familie - era destul de nouă . Exista, desigur, o legătură directă Între vechea concepție și cea nouă. Un stat care Îmbunătățea calificarea, rezistența, morala civică și obiceiurile de muncă ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de subzistență să pășească În secolul al XX-lea, rolul cultural autoatribuit de educare a poporului capătă o dublă valoare. Efectele pe care le are o misiune istorică de o asemenea amploare asupra elitelor conducătoare se pot traduce printr-o moralitate Înaltă, prin solidaritate și voință de a face (și de a impune) sacrificii. Această viziune a unui viitor grandios este adesea În puternic contrast cu dezordinea, mizeria și lupta meschină pentru avantaje mărunte cu care elitele se confruntă, foarte probabil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
îi apărea autorului ca incitantă și verificabilă prin sublim. „Monumentalistului” din cartea de debut, exuberant și oarecum agresiv, îi ia locul cercetătorul discret și subtil al sublimului, schițând și premisele alunecării de mai târziu dinspre estetică înspre etică, înspre descrierea „moralităților” umane, plurale și ele, și contradictorii. Cea de-a doua secțiune a cărții reunește un studiu masiv despre Tudor Vianu și altul despre Wilhelm Worringer, din perspectiva dihotomiei frumos-sublim. Umanism: viziune și întruchipare pune laolaltă prefețele lui I. la antologiile
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
însemnând un compromis față de cerințele vremii. Interesantă, mai ales, este atitudinea autorului în raport cu feluritele oportunisme și cu situația în contemporaneitate a marxismului, așa cum apare în studiul despre Vianu din volumul omagial ce i s-a dedicat lui I., Estetică și moralitate (1998), și în precizările din Ion Ianoși. O viață de cărturar (1998). Astfel, el se va declara deschis de partea lui Tudor Vianu și a cărturarilor care nu au ales exilul interior și au acceptat compromisuri îndelung discutabile pentru a
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Literatură și filosofie. Interacțiuni în cultura română, București, 1986; Sublimul în spiritualitatea românească. Temelii, edificări, împliniri, București, 1987; Opțiuni, București, 1989; Romanul unei drame: Lev Tolstoi, București, 1991; ed. (Tolstoi - Romanul unei drame), București, 1998; Izvoare biblice. Alegerea lui Iona. Moralități, București, 1994; Idei inoportune, București, 1995; O istorie a filosofiei românești în relația ei cu literatura, Cluj-Napoca, 1996; Dicționarul operelor filosofice românești. 111 lucrări fundamentale (în colaborare), București, 1997; Constantin Noica între construcție și expresie, București, 1998; Vârstele omului, București
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
-i inima, CRC, 1989, 28; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 214-223; Ierunca, Dimpotrivă, 254-257; Gheorghe Grigurcu, Dificultatea desprinderii de „Idee”, RL, 1996, 11; Daniel Cristea-Enache, Utopia unui cărturar, ALA, 1997, 370; Daniel Cristea-Enache, Un sâmbure tare, ALA, 1998, 422; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. Marin Diaconu, București, 1998; Ion Ianoși. O viață de cărturar, îngr. Vasile Morar, București, 1998; Dicț. scriit. rom., II, 555-559; Dimisianu, Lumea, 119-127; Bârna, Comentarii, 208-218; Petraș
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
în martie și aprilie 1927. Găzduiește colaborările lui F. Aderca, Leon Feraru, Sergiu Dan, ale Sărinei Cassvan, C. Pajura. Lui Calistrat Hogaș i se publică poeziile inedite Topazul, Povești, Pe mal, iar G. Istrate discuta problema proprietății literare și a moralității împrumuturilor. M.Pp.
JUNIMEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287683_a_289012]
-
observe și să rețină cealaltă fațetă, ascunsă, a urbei, cu mizeria morală și materială specifice. „Nicăieri - nota el - nu se poate vedea luxul și sărăcia, frumosul și urâtul, mândria și umilința adunate laolaltă într-un atât de izbitor contrast“20. Moralitatea și cosmopolitismul protipendadei bucureștene îi displac, lăsând verdictul în seama cititorului: „mulți boieri au o evidentă înfățișare grecească. Fanariotismul educației i-a făcut vanitoși, suspicioși, guralivi, îndrăzneți în reușită, dar slabi în fața adversității. Remarcabilă le este precocitatea, fiind bărbați la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
români trimiși în străinătate, cu câtă admirație salută el deschiderea spre Occident! „Vecinica pomenire la cei ce au fost îndemnători de au pus în lucrare o lumină ca aceasta Țării Românești!“67 Deci, în locul distracțiilor ușuratice, se cereau seriozitate și moralitate, dar nu se respingea din principiu orice influență occidentală. Concluzia? Convertirea la stilul apusean în organizarea de stat ca și în cultură și moravuri s-a precipitat brusc, făcând să se uite etapa anterioară, de pătrundere lentă a unui model
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Centrală, Marea Britanie a înțeles să reacționeze mult mai ferm de data aceasta. Până în momentul concret al dezmembrării Cehoslovaciei, atât cercurile politice de la Londra, cât și opinia publică britanică și-au menținut opinia că Acordurile de la München reprezentaseră un triumf al moralității și al păcii și nu o capitulare în fața forței. În ciuda semnalelor de alarmă tot mai numeroase, diplomația britanică susținea încă faptul că nu erau motive reale de îngrijorare față de situația din Europa Centrală 35. Poate tocmai de aceea, schimbarea survenită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reprezentat printr-un erou pozitiv, iar în Suburbiile vieții (1994), prima și singura parte scrisă dintr-o proiectată tetralogie, Coridorul puterii, publicată postum (1994), evenimentele tulburi ale perioadei sunt filtrate prin prisma unui „om-capsulă”, Vincențiu Răpceanu, politician fără o minimă moralitate, îndepărtându-și pseudomachiavelic adversarii. Romanul de debut, trilogia Cordovanii, dezvoltând nuvela cu același titlu apărută în 1954 în „Tânărul scriitor”, mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
o anchetă având ca subiect oportunitatea introducerii în programele școlare a unor opere contemporane, cu exemplificări din Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, revista se arată preocupată și de chestiuni de estetică generală; Mircea Damian inițiază astfel o amplă anchetă, Moralitatea în artă, la care răspund E. Lovinescu, Mihail Dragomirescu, Perpessicius, N. Davidescu, Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, Ion Barbu, V. Voiculescu, Camil Petrescu, Ion Minulescu. Alți colaboratori: Al. Băbeanu, Alfred Moșoiu. I.I.
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
Restrânsă la spațiul iberic, prima carte a lui G., Teatrul clasic spaniol (1967), reprezintă o sinteză istorico-literară concepută în manieră tradițională. Autorul își ordonează materia pe criterii istorist-pozitiviste, timp obiectiv și personalități, urmărind dezvoltarea dramaturgiei spaniole de la teatrul liturgic, mistere, moralități și farse profane din Evul Mediu până la marile realizări clasice din vremea Renașterii și a „secolului de aur”. Momentele biografice, atrăgător relatate, se întrețes armonios în comentariu, participând la susținerea aprecierilor de valoare. Mai consistente și mai împlinite în cazul
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
Îi spune: - Ce faci, măi, mâță? Să nu mi se facă pielea de găină? Să nu-mi aduc aminte, brusc, spusa lui Peirce, acest idol al meu, potrivit căreia a te comporta logic este un gest de minimă și necesară moralitate? Să nu mă Întreb: ce șarpe am Încălzit la sân, eu, om serios și de știință, preocupat a spune lucrurile așa cum sunt? Și, mai departe: de pe ce planetă să vină această ființă care nu Înțelege că animalul pe care-l
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
relații sensibile de cauză-efect. Literatura, ca expresie a vieții sociale, reprezintă reflexul unei epoci, al unei societăți, dar, la rândul ei, influențează această societate. Din relația artă-societate, înfățișată la început prin determinări rigide, mecaniciste, D.-G. va pune în evidență moralitatea artei, susținută, mai ales, prin combaterea, excesivă, a teoriei lui Maiorescu despre impersonalitatea în artă. El crede că „înălțimea morală” a operei este condiționată (relație abordată, uneori, prea simplist) de moralitatea autorului, de unde datoria artistului de a fi o conștiință
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
determinări rigide, mecaniciste, D.-G. va pune în evidență moralitatea artei, susținută, mai ales, prin combaterea, excesivă, a teoriei lui Maiorescu despre impersonalitatea în artă. El crede că „înălțimea morală” a operei este condiționată (relație abordată, uneori, prea simplist) de moralitatea autorului, de unde datoria artistului de a fi o conștiință a epocii, un „artist-cetățean”, implicat direct în toate acțiunile politice, sociale, naționale ale contemporanilor. Menirea artei și înălțimea ei morală se află în legătură cu viața, cu gândurile, pasiunile și suferințele oamenilor. Literatura
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
publicistica vremii, s-a iscat din confruntarea, subterană, între două moduri diferite de a considera arta. Asimilând criteriul estetic promovat de junimiști, D.-G. îl integrează unei concepții estetice deterministe și sociologice, continuând, prin unele principii, programul ideologilor pașoptiști. În privința moralității artei, opoziția sa față de Maiorescu a părut multă vreme ireductibilă, fără a fi în fapt. D.-G. nu a înțeles că, vorbind despre „înălțarea impersonală” (termen, totuși, ambiguu), Maiorescu se referea la ridicarea artistului deasupra accidentalului, pentru realizarea ficțiunii artistice
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
să abordezi aspecte de ordin etic atunci când discuți un subiect ce vizează domeniul pragmatic al securității naționale. Există riscul de a fi acuzat de naivitate. Totuși, cei care sunt preocupați de activitatea de informații s-au confruntat adesea cu problema moralității sale sau, mai precis, cu relația dificilă dintre aparenta imoralitate a demersurilor menite să-i convingă pe oameni să comită acte de trădare și utilitatea sau chiar necesitatea acestui lucru 27. În opinia lui Sun-tzu, în domeniul informațiilor, cheia succesului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Sun-tzu utilizează un argument de ordin etic, și nu unul de ordin practic în favoarea spionajului arată că el consideră necesar să îi determine pe cititori să își învingă scrupulele față de această metodă. În pofida perioadei din care datează acest exemplu, problema moralității nu trebuie să fie privită ca o simplă curiozitate, având consecințe de ordin practic în epoca modernă. De exemplu, în 1929, secretarul de stat Henry L. Stimson, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de președintele Hoover, a desființat „Camera
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]