3,037 matches
-
Povestea limbii române. Iași: Editura Porțile Orientului. Dănilă, E. (2011). Probleme de gramatică a limbii române. București: Editura Academiei Române. ***. (1997). Dicționar general de științe. Științe ale limbii. București: Editura Științifică. Dimitriu, C. (1999). Tratat de gramatică a limbii române. 1. Morfologia. Iași: Institutul European. Dimitriu, C. (2002). Tratat de gramatică a limbii române. 2. Sintaxa. Iași: Institutul European. Dimitriu, C. (2004). Cum scriem? Cum ar trebui să scriem? Iași: Casa Editorială Demiurg. Dragoș, E. (2000). Introducere în pragmatică. Cluj: Casa Cărții
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu Tratat de gramatică a limbii române. I. Morfologia, Cornel Dimitriu Tratat de gramatică a limbii române. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
același procedeu lingvistic să fie denumit prin termeni diferiți, nici ca un astfel de termen de specialitate să indice mai multe tipuri de fenomene, indiferent dacă acestea se petrec pe același sau pe un alt palier al limbii (în fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, stilistică etc.). Desigur că toate modalitățile de scurtare, într-un fel sau altul, a enunțurilor țin de dorința și nevoia de concizie în exprimare 3. Ele se aplică mai cu seamă în vorbire, de vreme ce "a vorbi bine
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la Saint-Etienne, Franța, în perioada 27-28 octombrie 2005. Iată câteva extrase din textul invitației, în care sunt prezentate problemele actuale pe care le ridică elipsa în fața cercetătorilor: "Domeniile lingvistice în care se încadrează tema: analiza discursului; lingvistică generală; descrierea limbii; morfologie; pragmatică; semantică; sintaxă; lingvistică textuală. (...) Elipsa, veche noțiune a gramaticii (în care constituie un mod de explicare a "aberațiilor" în descriere) și a retoricii antice (în care este o figură de stil vizând un efect pragmatic), este considerată, alternativ, fie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este întrebuințat frecvent în domeniul lingvisticii. Cercetătorii limbii engleze înțeleg prin absorbție "asumarea de către un element a unei trăsături sintactice pe care în mod obișnuit nu o are", de pildă "categoria cazului, specifică grupului nominal, poate fi absorbită și de către morfologia pasivă sau de către un pronume clitic"27; valoarea reflexivă poate trece prin absorbție la unele verbe altfel tranzitive, ceea ce corespunde construcțiilor franceze (și din alte limbi, cum este româna) cu pronume reflexiv: engl. the stone rolled "piatra s-a rostogolit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
deplin, inclusiv elemente de compunere: balon < balonzaid (< germ. Ballonseide), juxtă < juxtalinear(ă), radio < radioreceptor și radiodifuziune, taxi < taximetru. În cursul său Introduction à la lexicologie susținut la Universitatea din Osnabrück (Germania), B. Schwischay enumeră trunchierea (la troncation) printre procedeele de "morfologie lexicală sau de formare a cuvintelor", arătând că acest procedeu "constă în scurtarea unui cuvânt prin suprimarea unei sau mai multor silabe", iar "cuvântul trunchiat poate corespunde unui morfem, adică unui element semnificativ (cum sunt auto, radio, hyper, télé [< télévision
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
având ca centru un substantiv. Uneori, pentru evitarea ambiguității, omiterea unui complement este însoțită de păstrarea unui alt complement sau a unui determinant al substantivului omis. Dacă este un împrumut prin condensare, verbul reținut se integrează în structurile paradigmatice ale morfologiei limbii receptoare. Iată câteva exemple: rom. a cauza "a face rău, a provoca o boală" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; rom. a da (la facultate) "a susține un examen în vederea admiterii (la facultate)" < a da [examen de admitere] (la facultate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
transformându-se - iertată să ne fie comparația !- într-o instituție cu rol de «protecție a consumatorului», iar lucrarea, într-un ghid de bune practici lingvistice pentru acesta”. Segmentele principale ale lucrării urmăresc paliere și forme ale limbii: pronunțare, grafie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică, urmate de un pasionant capitol cu exerciții pentru toată lumea, de o bibliografie orientativă și o addenda, ce conține patru sinteze cu rezultatele celor patru etape ale monitorizării media. Grila de prezentare a informației în carte
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
se adresează exact categoriei despre care vorbeați: consumatorul de limbă română. Recomandam această lucrare ca pe una indispensabilă pentru orice român. Este o carte de buzunar, dacă vreți, un ghid structurat pe mai multe paliere ale limbii: pronunțare, ortografie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică. O limbă este la fel de importantă, atât în aspectul ei scris, cât și în aspectul ei vorbit. În primul rând “Ești cool și dacă vorbești corect” preia o grilă de analiză care a funcționat secolul trecut
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care abia în secolul al XXI-lea încep să-și dovedească veridicitatea și să-și capete adevărata valoare. Dualitatea materie- spirit astăzi este o certitudine științifică acceptată în filosofie. Energia vitală, pentru care pleda Paulescu în celebrele sale demonstrații privind morfologia vitală și fenomenologia vitală, ca și finalitatea în biologie, aveau să contribuie la fundamentarea creaționismului științific, doctrină ce înfuria la culme pe darwiniștii timpului său și mai ales pe neodarwiniștii zilelor noastre. Toate acestea sunt realități greu de contestat astăzi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar în al treilea rând verificarea experimentală a acestei ipoteze. Faptele de observație arată că lumea viețuitoarelor, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive ale materiei brute, cu precădere însă pentru C, N, H
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive ale materiei brute, cu precădere însă pentru C, N, H, O, S, Ca, P
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Paulescu este faptul că aceste organizări în toată complexitatea lor se realizează fără știința ființei, ele se îndeplinesc fără conștiința finalității lor, prin urmare sunt exterioare ființei viețuitoare și evoluează independent de ea. 4. Al patrulea caracter distinctiv legat de morfologia vitală este evoluția și reproducția ființei viețuitoare. Orice ființă viețuitoare are o evoluție care pornește de la o celulă. În cazul ființelor unicelulare multiplicarea se face prin diviziune bipartită (prin diviziune o ființă unicelulară dă naștere la 2 ființe unicelulare cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și distinctive ale ființei viețuitoare (bioplasma, celula, organizarea celulară, fenomenele vitale), degradare care în final va însemna trecerea ființei viețuitoare în domeniul materiei brute, cu cele trei dimensiuni ale sale: masă, volum și energie. Privind individul sub aspectul evoluției și morfologiei sale în cadrul speciei din care face parte, rolul său nu poate fi altul decât acela pe care observația atentă il conferă, de a prelua moștenirea ascendenților și a o transmite urmașilor. Ceea ce preia și transmite în fapt este zestrea genetică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
calea încrucișării între specii, iar dacă accidental sau artificial acest lucru se întâmplă, hibrizii rezultați sunt fie sterili, sau dacă sunt fertili la câteva generații sfârșesc prin a reveni la genotipul unuia din părinți. În concluzie: ființele viețuitoare au o morfologie vitală particulară, adaptată unui scop final care este același pentru tot ceea ce înseamnă viață, de la ființe unicelulare (bacterii, protiști) la ființe pluricelulare (fungi, plante, animale inferioare și superioare, inclusiv omul). Chiar dacă utilizează elementele materiei brute, inclusiv calitățile acesteia (energia), materia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care el ajunge este rezultatul concepției sale puternic argumentate prin procedeele științei experimentale care arată că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate și adaptate în vederea subzistenței și reproducerii individului, cu alte cuvinte, conservării și perpetuării speciei din care individul face parte, finalitate fără de care viața
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ce structură, aparat sau sistem ne referim, demonstrează acest lucru cu fiecare proces, care urmează aceleași etape pentru îndeplinirea aceluiași scop, aspecte ce se repetă cu fiecare individ în cadrul speciei și cu fiecare generație de-a lungul timpului. Dacă pentru morfologia vitală și fenomenologia vitală doctrina materialistă face abstracție de elementul finalitate, reducând totul la mutațiile de materie și energie sub influența cauzelor eficiente, atributele psihologice și în cadrul acestora pentru conștiință nu poate găsi nici - o explicație, pentru simplul motiv că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
toate speciile care au organe asemănătoare derivă unele din altele. Argumentele aduse sunt asemănarea structurilor diferitelor organe și sisteme pentru toate vertebratele. Și aici se confundă deliberat noțiunile de logică elementară pentru că derivația poate să nu implice omologia, în plus morfologia vitală, ca și fenomenologia vitală, arată că îndeplinirea scopului nu poate fi realizat decât de organe adaptate pentru funcții specifice. Este greu de imaginat că locomoția, de pildă, poate avea altă alcătuire decât sistemul osteomuscular și coordonarea nervoasă, sau respirația
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adaptate acestui scop, structuri care să nu se regăsească mai mult sau mai puțin asemănătoare în lumea animală. Elementele evolutive țin de specia la care ne referim și numai în cadrul ei există variații adaptative funcție de exigențele mediului de viață. Atât morfologia vitală cât și fenomologia vitală presupune structuri și mai ales mecanisme ce se întâlnesc la întreaga scară a lumii viețuitoare. Legat de același aspect, ca modalitate optimă în îndeplinirea unui scop, darwiniștii supralicitează etapele dezvoltării embrionare a omului în sintagma
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
demonstrează clar că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, prezintă un caracter de finalitate ce constituie trăsătura distinctivă a vieții, este imanentă și ignorată de ființa căreia-i coordonează existența. Această finalitate este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală, elemente proprii și caracteristice lumii viețuitoare, întâlnite la orice nivel de dezvoltare a vieții. - Principiile creaționismului științific nu ar porni de la observație așa cum se întâmplă în toate ramurile științei. Ori Paulescu elaborează argumentările tocmai plecând de la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o produc (ceea ce era o noutate în domeniu). Este și autorul unui tratat de fiziologie umană în care, dincolo de funcția descriptivă a organelor, caută și găsește răspunsuri la problemele din totdeauna ale existenței umane: originea vieții, care este cauza vieții? morfologia vitală, fenomenologia vitală și finalitatea în biologie. Aplicând cu rigurozitate propriile metode de cercetare științifică: raționamentul prin analogie, logica științifică, experimentul, proba și contraproba, ajunge să demonstreze că așa cum materia brută caracterizată prin masă (greutate) și întindere (volum) este capabilă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a fost precedată de evoluția mecanismelor de discriminare self-nonself, dar odată cu inserția lor în desfășurarea funcției imunitare, acestora li s-a conferit vigoare,Figura 3.13. Nucleu polimorfic al unei celule din măduva roșie hematopoietică, de la șoarece (Mus musculus domesticus). Morfologia stranie a acestuia ar putea fi interpretată în termenii realizării a două endocicluri neurmate de diviziune celulară, precum și a realizării în condiție de hiperploidie a unor rearanjamente cromozomale traduse prin existența punților cromatice care unesc genomurile diploide. Datoriă absenței fusului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
multitudinea de factori existenți într-un nucleu al celulei animale, factori desemnați Oct3/4, Sox2, c-Myc și Klf4, factori care introduși în fibroblaste adulte de șoarece le-au transformat pe acestea în celule stem pluripotente induse (iPS). Aceste celule prezintă morfologie și proprietăți de creștere specifice celulelor stem embrionare și exprimă gene marker specifice celulelor ES. Transplantul subcutanat al celulelor iPS la șoarecii nuzi, precum și injectarea lor în blastociste de șoarece a determinat apariția unor formațiuni histologice ce conțineau elemente specifice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]