1,884 matches
-
să arunc cu ele în pereți. Una n-a fost cruțată. Cât de mare să fi fost disperarea? Peste câteva zile, am așezat, totuși, cărțile la loc, pe rafturi. N-am să uit niciodată următoarea imagine: un șobolan cât un motan stând pe un raft al bibliotecii mele, între Mimesis-ul lui Auerbach și Critica rațiunii pure a lui Kant. Acolo, în satul ialomițean, suferise spiritul, luat în cea mai largă definiție. Dincoace, în spital, suferea carnea. Nici spiritul, nici carnea, în
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Fie și director de mare agenție. Cine mai știe... Așa cum am mai remarcat, comportamentul lui Bubu față de necunoscuți este foarte rezervat. Te privește cu suspiciune, dar și cu un aer superior. De sus, cum s-ar mai putea spune. Sigur, motanul Bubu are și anumite calități, care, poate, ar justifica înălțimea nasului. Numai că acest domn mai mult blană decât trup posedă și suficiente carențe, ceea ce face anevoioasă o atitudine ferm delimitată. Mie una mi s-a părut chiar săritoare în
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de Villon, dar la Tonegaru e un villonism jucat, mimat și parodiat ca și restul literaturii. E mai aproape de conștiința postmodernilor decât de epigonism. Structura ironică și parodică e mult mai evidentă în penultima strofă, "Dânsul ținea sub braț un motan/ negru-violet, smuls din noapte;/ trebuia să-i plombeze un dinte molar,/ acum era nemișcat, mort precis". Sunt imagini baudelairiene evident, dar e aici și o răsturnare a viziunii, o grijă pentru introducerea neologismelor, a termenilor aparent inutili, a modalizatorilor de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este, prin contrast, cel mai potrivit pentru a-și asuma un asemenea rol. Tot teme grave abordate în registru ludic și ironic prin transpunerea lor într-un univers fabulos, oniric, regăsim și la Constant Tonegaru: "Dânsul ținea sub braț un motan/ negru-violet, smuls din noapte;/ trebuia să-i plombeze un dinte molar,/ acum era nemișcat, mort precis." (Habanera). Prezentarea spânzuratului trecând cu un motan mort reprezintă, până la urmă, o imagine a habanerei devenite un dans macabru în care lumea este prinsă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
transpunerea lor într-un univers fabulos, oniric, regăsim și la Constant Tonegaru: "Dânsul ținea sub braț un motan/ negru-violet, smuls din noapte;/ trebuia să-i plombeze un dinte molar,/ acum era nemișcat, mort precis." (Habanera). Prezentarea spânzuratului trecând cu un motan mort reprezintă, până la urmă, o imagine a habanerei devenite un dans macabru în care lumea este prinsă, totul supus însă unei analize critice. Lumea interioră este și ea privită printr-o lentilă deformatoare, deși textul pare a începe în maniera
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu sinceritate de el însuși, în zece cărți, traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2005. Waltari, Mika, Secretul împărăției: cele unsprezece epistole ale lui Marcus Mezentius Manilius din primăvara anului 30, traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2007. Waltari, Mika, Motanul chinez, traducere de Teodor Palic, Helsinki, Albion, 2000. Wright, Georg Henrik von, Explicație și înțelegere, traducere de Mihai D. Vasile, București, Humanitas, 1995. 5.2. Traduceri în periodice Aho, Juhani, Juha (fragment), traducere de Katja Kontos, în "Columna", nr. 16
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
termină bine filmul. Și nici n-are rost să reiau pe trepte desfășurarea poveștii din film, pentru că Ratatouille se degustă nu ca animalul, dintr-o mușcătură, ci din bucățele mici. Privirea spășită a lui Remy, care seamănă cu cea a Motanului Încălțat din Shrek; bucătăria restaurantului, extraordinară prin culorile ei și minuțiozitatea amănuntelor (pe net poți să o explorezi virtual prin toate cotloanele și cutele); străzile Parisului pe care realizatorii n-au vrut să-l recreeze în culori tari, ci în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
a plantat la ușa dinspre terasă și a stat minute în șir cu ochii țintă la cuib. Apoi mi-a dat raportul amănunțit: cum guguștiuca-mamă e cam denaturată, cum nu stă prea mult cu puii, cum Napoleon, un dobitoc de motan din vecini, dă mereu târcoale. Și-a adăugat, cu o însuflețire pe care nu i-am văzut-o de mult, că o să-i păzească. Așa a și făcut. În a doua zi de Paște, a venit șontâc-șontâc la mine-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
capul în sânul lui, pe când poalele lungi ale hainei ei albe atingeau din zbor nisipul pustiei. Mergeau așa de iute, încât i se părea că pustiul și valurile mării fug, iar ei stau pe loc. Și numai încet se auzea motanul mieunând din câte șapte capetele." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se oprește, adulmecă lacom mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) Formulați două enunțuri în care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în bună rânduială și curățenie, apoi poți rămâne la noi și n-o să duci lipsă de nimic." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) (g) "Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul... Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. Și, doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie! Ha! Nu era? Orișicum, să mai aștepte puțin, să vază, nu se mișcă nimeni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Albă-ca-Zăpada) (g) "Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul... Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. Și, doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie! Ha! Nu era? Orișicum, să mai aștepte puțin, să vază, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva?" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) " Hai și-mi cară din povară / Și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
brânzeturi violente, Miresme ce de impudoare le incrimini, Oh, un bufet întreg de sentimente S-a împuțit neconsumat de nimeni. Seara mânia-mi intră pân’la stea. Și-n timp ce spirturi ustură s-o spele, Ce chelfăneli grozave de motani Se-ncing pe-acoperișurile mele!!! VERBA WOLANd Arta buchinismului și moartea unei librării Ruxandra CESEREANU Îmi închipui, uneori, buchiniști glumeți, bătrâiori și pitorești pe malul Someșului: și îmi închipui nu cum ar fi Clujul dacă ar fi Paris, ci cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
fie atât de cultă, cât mă țin brăcinarii. Să fie filosofie heideggeriană și postheideggeriană, să fie rortyană și poperriană, să fie miza Juliei Kristeva despre intertextualism. Și totul prin fapte simple! Modele există: Melville cu balena, Hrabal când scrie despre motanul Celestyn care dormea pe masa din bucătărie sau Bruno Schulz cu prăvălioarele lui de scorțișoară. Simplitatea asta mi-aș dori-o, dacă e să ratez, baremi să o fac pe mize mari. Lucrați la un nou roman. Despre ce este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
rudimentară, confecționată de mine... Cu o seară înainte puneam sub mal, în apă, o găină moartă, să se adune plevușca la mâncare... Îi prăjeam, Scămoșilă și Muțeasca erau înnebuniți după porcușorii ăștia prăjiți în făină de porumb... *** De Scămoșilă, un motan siamez adus de la Fălticeni de mic, de la un medic, mă atașasem mult. Foarte afectuos, gelos chiar, mă urmărea cu o atenție deosebită când scriam, așezându-se deseori pe paginile albe, împiedecându-mă să mișc pixul sau creionul pe foaie... După masa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de curând mi-au dat să văd un film de Kim Ki-duk pe care nu-l vizionasem până acum. Era o duminică ploioasă, iar în cartierul lor de case mirosea plăcut a asfalt ud, a verde și a pipi de motan în călduri. Prietenii mi-au (adică „miau, miorlau“) făcut cea mai frumoasă recomandare posibilă. „Este cu doi amanți care nu-și vorbesc tot filmul.“ Nimic mai bun pentru o seară de duminică în care plouă și ai la dispoziție trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
părăsesc Ateneul. Am o casă în Franța, unde este și familia mea. Proiectele mele sunt legate de Africa (Kenia, Camerun), de America (Brazilia, Mexic, Haiti), de Spania și bineînțeles de Franța. Primul proiect este tocmai o versiune franceză a spectacolului Motanul încălțat forever, care a fost un mare succes la Ateneul Tătărași. Dacă sunt invitat, sigur că revin și în România. Ce credeți că ați reușit în acești ani ca director al Ateneului și ce credeți că nu ați reușit? Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
comunicarea prin noile tehnologii. Cum te relaționezi la ele? Pot să-ți trimit poza (foto jos), dar nu am făcut-o eu. Am luat-o tot din Internet. Mi-a plăcut pentru că este vorba de o „gingășie periculoasă“, adică un motan cu o pușcă cu lunetă la un geam de bloc. Internetul a devenit ceva ca aerul. Cu el se face totul. Majoritatea comunicațiilor le fac prin Internet. Acestea schimbă percepția asupra lucrurilor. Gândim folosind sau adaptând aspecte virtuale atunci când ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
pin gesturi sau mișcări imitative sau afective. Astfel, câteva exemple: gestica imitativă - croitorul care pune ața În ac și coase, se Încurcă ața, etc.; alergătorul de maraton neantrenat, etc. sau gestica afectivă: dragoste neîmpărtășită - idile dintre o pisică și un motan, inocența pusă În valoare prin pantomima comică. Recomandăm pantomima ca mijloc de obținere a expresivității corporale și faciale În special pentru grupul euritmic de Înaltă ținută tehnică. Decorul are un rol funcțional, o ambianță care să răspundă atmosferei pe care
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
o adică, dormi pe Giuseppina. Păpușa adusă de la Milano era urâțică, dar foarte simpatică și veseloasă, drept care am iubit-o întotdeauna. Totuși, „păpușa“ pe care am utilizat-o cel mai mult în jocurile mele din copilărie a fost un uriaș motan negru, încălțat cu botine ciclamen, pe care l-am ferfenițat de atâta hurducăială și zgâlțâială. A fost cusut de nu știu câte ori pe la stomac, ba chiar și botinele i-au fost reparate: cred că încă mai zace pe undeva, prin apartamentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
că pe vremuri am citit pe site câteva interviuri bombă, realizate prin wireless-ul doamnei Nina către astral (nici o aluzie la renumita firmă prin cablu!Ă. Printre intervievați se numărau Zalmoxis, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Nicolae Ceaușescu, prințesa Diana și motanul Costică. Între timp - fie n-a mai prins semnal ca lumea, fie spiritele n-au mai avut așa de mult chef de vorbă -, doamna Nina a început să primească doar mesaje. De exemplu, unul e de la o „inteligență astrală“ care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
e una dintre cele mai bune femei". După ce se trezesc din beție, ele își vin în fire și, negăsindu-l nici pe bărbat, nici copilul, încep să țipe. Baba spune: "Nevastă, hăi! alta nu-i de făcut decât să înșomoltăcim motanul ista al meu cu niște petice, să-l punem în albiuță și apoi să dăm foc casei pe dinlăuntru, iară noi să ieșim afară. Și când s-a aprinde mai tare, noi să începem a ne boci în gura mare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ieșim afară. Și când s-a aprinde mai tare, noi să începem a ne boci în gura mare și a striga: foc! foc! și, pân-or sări oamenii de la nuntă, până nu știu ce, casa are să se topească. Și când or găsi motanul scrum, au să creadă că a ars copilul, și poate s-o tămăduim". Fac întocmai. Socrul plânge moartea copilului și își trimite fiica înapoi la bărbat. Aceasta o ia pe babă cu ea și se întoarce acasă bocind. "Ipate atunci
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de slujbă. Rămâi de-acum sănătos, că eu mă duc de unde am venit." Pleacă luând-o cu el pe babă, care-i va sluji ca "un putregai de căpătâi ce-mi trebuiește sub talpa-iadului". Aceasta nu e plânsă decât de motan, pe care-l răsfățase. Stan își reprimește soția și trăiește fericit cu ea, spunând câteodată: Ia păziți-vă mai bine treaba și nu-mi tot spuneți cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
păduri. Întâlnește trei draci care se ceartă pentru o pereche de opinci, o căciulă și un bici. Dar acestea nu-s niște vechituri oarecare: opincile te ajută să treci marea ca pe uscat, ca ale lui Tom degețel sau ale Motanului Încălțat; căciula te face invizibil, iar biciul îi împietrește pe dușmani. Făt-Frumos îi împacă furându-le cele trei talismane; cu biciul îi împietrește și cu opincile fuge. Intră nevăzut la soția lui, care-i născuse un fiu. E în culmea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]