1,969 matches
-
ușor în medii nefavorabile. Totodată, se observă că individualiștii, în comparație cu colectiviștii, experimentează în general mai mult dispoziții pozitive induse de satisfacția profesională și un stres psihologic mai redus la locul de muncă. De asemenea, diferențe semnificative există și la nivel motivațional; individualiștii preferă să fie diferiți, unici, sînt mai motivați atunci cînd au posibilitatea să decidă, să aibă inițiativă, în timp ce colectiviștii doresc să fie asemănători celorlalți din grup, fiind mai motivați și obținînd o performanță mai ridicată atunci cînd urmează o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
există mai multe femei implicate în management în culturile feminine. La nivel organizațional, după Yamamura, Satoh și Stedham (2003), M/F influențează: motivația, semnificația și importanța muncii, perceperea stresului ocupațional. în culturile masculine sînt importante și se constituie în factori motivaționali următoarele elemente: cîștigul material, avansarea în ierarhie și poziția în companie, în schimb, în culturile feminine, o pondere mai însemnată au calitatea vieții și relațiile interumane. Munca devine componenta centrală a vieții în culturile masculine, dar are un rol secundar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
muncii au fost investigate la nivelul categoriilor ocupaționale (Ball, Farnill, Beiers, Lindorff, 1989; Zanders, Harding, 1995) și la nivelul individului (Allport, Vernon, 1931, apud Roe, Ester, 1999, p. 7). în ultimul caz, valorile au fost asociate intereselor și altor noțiuni motivaționale și folosite pentru a explica diferențele referitoare la comportamentul în muncă al oamenilor, în special privitor la alegerea profesională. 9.7. Modele structurale ale sistemelor de valori personale Valorile sînt scopuri dezirabile, transsituaționale care variază în importanță și ghidează principiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru a extrage "adevărul psihologic", precum diferențiatorul semantic. Antropologul american C. Geertz (1973/2001, p. 93) descria structurarea sinelui modern, prin care "persoana devine limitată, unică, mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material moștenit". în schimb, self-ul interdependent este holist, mai puțin analitic, subiectul fiind mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mi l-au acordat părinții, de-a lungul timpului, pe acest segment al muncii de îngrijire. Și de astă dată rolurile și atributele stereotipice au fost inversate: tata a fost "bona de serviciu" și mama a fost suportul material și motivațional. Privind la scara vieții personale, pot spune că sunt șaisprezece ani de când am devenit mamă. Aveam 29 de ani și, în ciuda "vârstei coapte", nu știam prea multe despre ce înseamnă să fii mamă, așa că am învățat "din mers". Am învățat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este utilizarea de teste standardizate de tip normative. Funcția este activată și de anumite componente ale examenelor naționale DE CERTIFICARE - recunoașterea statutului dobândit de către candidat în urma susținerii unui examen sau a unei evaluări cu caracter normativ - eliberarea de certificate, diplome MOTIVAȚIONALĂ - activează și stimulează autocunoașterea, autoaprecierea, valențele metacognitive în raport cu obiectivele procesului educațional stabilite de la început sau în funcție de obiectivele de evaluare comunicate anterior - feed-back-ul structurat din partea profesorului evaluator informal (oral) sau formal (sub forma rapoartelor, comentarii) DE CONSILIERE - orientează decizia elevilor și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
profesor. 2.2.5. Autoevaluarea Prin informațiile pe care le furn izează, autoevaluarea are un rol esențial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecății de 43 valoare pe care o emite profesorul și totodată are multip le implicații în plan motivațional și atitudinal, datorită necesității elevilor de autocunoaștere. Condițiile pentru formarea capacității de autoevaluare la elevi sunt: cunoașterea de către elevi a obiectivelor curriculare și de evaluare; încurajarea elevilor de a pune întrebări referitoare la modul de rezolvare a unei sarcini de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
și modificată;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ pozitiv, negativ și dublu - negativ, și interogativ; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ logic și în conflict logic; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul statusului psihologic, motivațional în decodificarea lexicală; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul modificării strategiei decodificării; - Testarea se poate realiza prin adăugarea unor factori sonori subsidiari perturbatori ai atenției. (74, 75, 76) I.4.10. AVANTAJELE INVENȚIEI Nu am găsit informații publice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
deficitului locomotor. Activitatea de recuperare se realizează individual sau în grup. (334) Activitatea de corectare în grup are drept scop câștigarea încrederii logopatului sau afazicului, prin evitarea formării sau adâncirii complexelor de inferioritate, stimularea inițiativei de comunicare, instituirea unei atmosfere motivaționale pozitive și posibilitatea de a beneficia de activitatea de reabilitarea a unui număr cât mai mare de logopați. Metodele de corecție a tulburărilor de pronunție ușoare pot fi însușite în cadrul activității de reabilitare colectivă și de către educatorii, părinții sau rudele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
d) Principiul programării recuperării progresive cuprinde stabilirea unor obiective concrete etapizate și cu dificultate progresiv crescândă. Atingerea obiectivelor planificate este o condiție a continuării programului, iar neatingerea obiectivelor impune reeșalonarea obiectivelor și sedințelor ulterioare. e) Principiul interesului cognitiv și psihoterapie motivaționale se referă la adaptarea metodelor și tehnicilor la particularitățile de vârstă, profesionale și de interes cognitiv ale afazicului în terapia de grup. Psihoterapia motivațională apelează la tehnici psihoterapeutice de susținere a moralului și încrederii afazicului, prin conștientizarea deficitului în caz
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
programului, iar neatingerea obiectivelor impune reeșalonarea obiectivelor și sedințelor ulterioare. e) Principiul interesului cognitiv și psihoterapie motivaționale se referă la adaptarea metodelor și tehnicilor la particularitățile de vârstă, profesionale și de interes cognitiv ale afazicului în terapia de grup. Psihoterapia motivațională apelează la tehnici psihoterapeutice de susținere a moralului și încrederii afazicului, prin conștientizarea deficitului în caz de agnozie la bolnavii afazici și prin alegerea unui material lingvistic legat de profesie și interesele afazicului. Se urmărește ca afazicul să se obișnuiască
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limitate; - lipsa de motivație, susținere psihică și perseverență a bolnavului afazic limitează rezultatele tratamentului logopedic, în orice formă clinică de afazie, inclusiv în formele relativ ușoare. Tratament aplicat precoce, chiar și în formele grave, asigură ameliorarea deficitului afazic, iar factorul motivațional ce susține efortul pacientului, dublată de o strategie ce vizează inteligibilitatea comunicării sunt esențiale în recuperare. (, 166) „Învățătura îl face pe om întreg, discuțiile pregătit, scrierea exact” Francis Bacon II.3. Recuperarea limbajului academic - dislexia și disgrafia Limbajul scris este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
va fi evoluția disciplinei în următoarele decenii. Ne putem întreba dacă evoluțiile tehnologice rapide la care asistăm vor provoca în continuare schimbări semnificative în logica și dinamica relațiilor interpersonale, iar acestea, la rândul lor, vor provoca mutații semnificate și domeniul motivațional, o nouă filosofie asupra vieții și a muncii, o nouă dinamică a relațiilor psihosociale în context organizațional. La aceste întrebări probabil vor răspunde competent experții de mâine, poate unii dintre studenții care, prin intermediul acestui volum, se familiarizează acum cu tematica
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de contingență, orientarea cognitivă și motivațională a responsabilului. Ranson, Hinnings și Greenwood (1980) au un demers asemănător, acordând un loc puterii. Ei consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație, scheme cognitive care permit organizarea experienței; • situația de putere, care face ca unii actori
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
responsabilități și avansare, adică de caracteristicile specifice sarcinii. Insatisfacțiile privesc elemente ale contextului: politica și administrarea firmei, comanda (aspectele tehnice), salariul, condițiile de muncă. Acești factori vor fi numiți "factori de igienă", în timp ce aceia legați de conținutul sarcinii constituie "factori motivaționali". Independența între factorii de satisfacție și de insatisfacție va avea consecințe practice importante: dacă se ameliorează factorii de context (salariu), se va diminua insatisfacția fără a crește motivația. Dimpotrivă, dacă salariatului i se dau responsabilități, satisfacția și motivația vor crește
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Jinga și Elena Istrate, competența profesională a educatorilor din învățământ derivă din rolurile pe care aceștia le îndeplinesc în cadrul organizațiilor școlare. [Jinga I., Istrate E., 1998, p. 80] Mihai Diaconu definește competența profesională didactică ca fiind „ansamblul capacităților cognitive, afective, motivaționale, care împreună cu trăsăturile de personalitate îi oferă profesorului calitățile necesare desfășurării unei activități didactice ce îndeplinește obiectivele propuse și are rezultate foarte bune”. [Diaconu M., în Gliga L., 2002, p. 27] Același autor definește competența pedagogică în sens larg, ca
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
competențe de stimulare a creativității (stimularea conduitei creative a elevului) [Neacșu I., 1990, p. 243-244]. În continuare, în această lucrare, ne vom axa pe definiția dată de Ioan Jinga competenței profesionale a cadrelor didactice: „un ansamblu de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale care interacționează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei prestații didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor proiectate de către marea majoritate a elevilor, iar performanțele obținute să se situeze aproape de nivelul maxim al
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
realiza corelații intra-, inter- și pluridisciplinare ale conținuturilor; - de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; - de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: - de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivațional, volitive, atitudinale (acomodarea); - de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; - de a forma modul de gândire specific disciplinei respective de învățământ și modul de gândire sistemic; - de a valoriza conținutul obiectului de învățământ, structurând comportamentele raportate la
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în rolul didactic. b. Competența teoretică se poate proba sau nu ulterior prin ceea ce face cu adevărat profesorul la catedră. Profesorul poate fi deținătorul unei informații corespunzătoare din punct de vedere științific și metodic dar, datorită unor carențe de ordin motivațional, vloițional sau deontologic el nu probează în practică „valoarea” demonstrată în concurs. Incapacitatea de a proba calitatea sa de profesor poate veni și din imposibilitatea obiectivă a aplicării eficiente a cunoștințelor lui teoretice și metodice. Se întâmplă uneori ca, în ciuda
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
a cunoștințelor În curs creativ, iar cele opuse blochează uitarea aptitudinilor și a cunoștințelor. Principala reacție ce explica producția este interacțiunea dintre atitudini si aptitudini. Pentru a se angaja În orice act de creație, individul are nevoie de o energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Forța acestei motivații trebuie să fie adecvată situației: În cazul unei motivații prea slabe individul se descurajează prea repede și abandonează sarcina, iar În cazul uneia prea puternice se observă o deteriorare
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
concurența de pe „piața” turismului/pelerinajului. Mai jos, un inventar ad-hoc al ofertelor, ordonate pe baza unor cuvinte-cheie. - Experiență și seriozitate : „Conducător de grup O.A. - 20 de ani de experiență în turism” sau „Ileana - ghid spiritual, ghid specializat”. - Îndemnuri duhovnicești, motivaționale : „Omul, în pelerinaj, cu dragoste de Dumnezeu își găsește drumul spre mântuire și liniște sufletească”. - Pr. Arsenie Boca, figură „iconică”, plus îndemnuri motivaționale : „Iubirea lui Dumnezeu față de cel mai mare păcătos e mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
O.A. - 20 de ani de experiență în turism” sau „Ileana - ghid spiritual, ghid specializat”. - Îndemnuri duhovnicești, motivaționale : „Omul, în pelerinaj, cu dragoste de Dumnezeu își găsește drumul spre mântuire și liniște sufletească”. - Pr. Arsenie Boca, figură „iconică”, plus îndemnuri motivaționale : „Iubirea lui Dumnezeu față de cel mai mare păcătos e mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt față de Dumnezeu”. - Promisiunea întâlnirii cu duhovnici renumiți sau persoane publice : „Sibiu. După slujbă, dialog cu Pr. Conferențiar Dr. C. Necula, cunoscut prin conferințele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cadrul pentru realizarea următoarelor obiective: ... a) asigurarea concordanței între exigențele (cerințele) postului și calitățile angajatului (profesionale, aptitudinale și atitudinale); ... b) furnizarea elementelor necesare pentru stabilirea salariului de baza individual între limite, în funcție de performanțele profesionale ale angajatului; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, care să determine creșterea performantelor profesionale individuale. ... (2) Pentru atingerea acestor obiective prezenta metodologie prevede: a) evaluarea posturilor în funcție de caracteristicile descriptive privind exigențele și performanțele pe care acestea le impun angajaților; ... b) evaluarea performantelor profesionale ale angajaților în raport cu cerințele posturilor
HOTĂRÂRE nr. 125 din 1 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite pentru instituţiile publice de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
creează cadrul pentru realizarea următoarelor obiective: ... a) asigurarea concordantei între exigențele (cerințele) postului și calitățile angajatului (profesionale, aptitudinale și atitudinale); ... b) furnizarea elementelor necesare stabilirii salariului de bază individual între limite, în funcție de performanțele profesionale ale angajatului; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, care să determine creșterea performanțelor profesionale individuale. ... (2) Pentru atingerea acestor obiective, prezența metodologie prevede: a) evaluarea posturilor în funcție de caracteristicile descriptive privind exigențele și performanțele pe care acestea le impun angajaților; ... b) evaluarea performanțelor profesionale ale angajaților în raport cu cerințele posturilor
HOTĂRÂRE nr. 749 din 23 octombrie 1998 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122056_a_123385]
-
conceptul central al socio- constructivismului. Wendt: În sens filosofic o identitate este orice face un lucru ceea ce este. Formulare este prea largă pentru a fi folositoare aici, așa că o voi trata ca o proprietate a actorilor intenționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale. Asta însemană că identitatea este la bază o calitate subiectivă sau dependentă de nivelul avut în vedere, înrădăcinată în auto-înțelegerea unui actor. Pe de altă parte, sensul acestor înțelegeri depinde deseori de faptul dacă ceilalți actori își reprezintă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]