1,791 matches
-
am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un adaos de munci grele. Și cu cât roboteam mai trudnic, cu atât eram mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plec din Transilvania. Am trecut munții în Moldova, să aflu altă viață. Am stat la o stână. Câtăva vreme m-a uitat făcătura nenorocirilor. Ci într-o zi trecând spre munte cu turma, văzut-am un poteraș ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe curele din păr de capră, cu care se leagă obielele O obiele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
evoluției ei ulterioare a cunoscut sincope (al căror mecanism îl revelează romanul "Universitatea care ucide" și, mai ales, confesiunile din "Saeculum" în dialogurile cu Al. Deșliu), păstrând, totuși, o tendință ascendentă, devenită de-a dreptul explozivă în ultimul deceniu. Afurisita muiere (examinat prin etimologie, substantivul muiere n-are nimic peiorativ) trăsnește în dreapta și-n stânga, fără a ține seama de sex, rasă, vârstă, prestigiu, susținere politică, box-office ori eventuală amiciție. În același timp, apără. Apără din răsputeri, potrivit "listei lui Ursache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sincope (al căror mecanism îl revelează romanul "Universitatea care ucide" și, mai ales, confesiunile din "Saeculum" în dialogurile cu Al. Deșliu), păstrând, totuși, o tendință ascendentă, devenită de-a dreptul explozivă în ultimul deceniu. Afurisita muiere (examinat prin etimologie, substantivul muiere n-are nimic peiorativ) trăsnește în dreapta și-n stânga, fără a ține seama de sex, rasă, vârstă, prestigiu, susținere politică, box-office ori eventuală amiciție. În același timp, apără. Apără din răsputeri, potrivit "listei lui Ursache", în care-s opisate valori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Tălpoaie de casă, Să mă șindilească Cu șindilă trasă. Dar ei că m-au pus În mijloc de câmp, La cap de voinic, Câinii să-i aud A lătra pustiu, Și-a urla muțiu; Și să mai aud Cocoșii cântând, Muieri mimăind Și preoți cetind; Ploaia să mă ploaie Cetina să-mi moaie; Vântul să mă bată, Cetina să-mi cadă; Ninsoarea să ningă, Cetina să-mi frângă. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
făcea cocoana, mă? SPIRIDON: Cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac. JUPÂN DUMITRACHE: Ce a zis? SPIRIDON: Zicea că să vii mai devreme la noapte că-i e urât singură-n casă. JUPÂN DUMITRACHE: Uite mă! Ce Ți-e cu muierea fricoasă! (Strajnic) Da’ Chiriac nu-i aicea?”(s.n.). Așadar, negustorul e Într-atât de permisiv cu amorul adulterin 23 consumat În spațiul conjugal, Încât Îl consideră pe Chiriac «locțiitorul» lui (căruia nu-i poate refuza aproape nimic: „Orice; mă știi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
îi țin capul pe piept, ca pe cel al unui strămoș îndepărtat. Plângem amândoi în tăcere, cu sughițuri și fără cuvinte. Se oprește atunci când vede cum se apropie de noi grupul de femei cu care a venit la Iași. „Râd muierile astea de noi, domnule, un bărbat nu are voie să plângă.” Ne luăm la revedere. Omul pleacă, ștergându- și pe furiș lacrimile cu dosul palmei. Nu mai am chef de nimic, mă așez pe o bancă din parc și contemplu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Femeii Tren („noi suntem pe o linie, n-o putem lua nici la stânga, nici la dreapta, numai înainte, spre luminița de la capătul tunelului”). Mă sfiesc să-i spun ceva ca Ion Cristoiu, dar parcă tot i se potrivește denumirea de „muiere capeșă și dăunoasă”, o Chiajnă unsă cu alifii democratice, care va gestiona ce-a mai rămas: sida, sifilisul, prostituția, homosexualitatea, copiii străzii. Clonarea însă, comerțul cu organe și cu material genetic va rămâne în mâna lor. Clonarea de slugi va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dalila pe motocicletă, urmărește să ia toată puterea Președintelui, nu oricărui, numai lui Băsescu, uitând, pesemne, că puterea lui Băsescu nu stă în păr, nefiind el un Samson, despre care ne spune Eminescu: „Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea, Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea”. Chiar pe ultimele luni de premierat, Tăriceanu vrea să-i mai dea un bobârnac celui care, împotriva evidențelor reieșite din alegerile din 2004, l-a făcut prim-ministru, s-au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nici ouă, nici altă mâncare fiartă, numai câteva mere, zarzavaturi și puțină pită uscată. Și de când îl hrănești așa? D-apoi, de vreo patru-cinci ani... Și zic că oi termina anul aista... Mai ai și alți copii? Nu, a zis muierea că de ce să-i mai facă dacă eu îi dau la dracu’... Că d-aia a și plecat și m-a lăsat singur. Mă aflam în fața unei tragedii morale și spirituale. Mintea mi se întuneca și o mânie necontrolată mă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
da’ nu știți că nu-i voie să râzi în pușcărie? Da’ ce să facem dom’ șef, a zis altul, să plângem e voie? Da, este, a zis după ce s-a gândit puțin. Da’ încet! Să plângeți încet, nu ca muierile. Observând desenul, l-a privit un minut, a deschis ușa și l-a admirat: Care l-ai făcut, mă? Eu, domnule șef, a răspuns profesorul Moțu. Mă, da’ bine l-ai mai făcut, mă! Și, revenindu-și ca dintr-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și de soțul ei. — Înțeleg. Ar fi trebuit să-mi dau seama că e o glumă stupidă. O clipă m-am gândit că, poate... ce-ai de gând să faci cu femeia aceea? Nu poți să te încarci cu o muiere pe jumătate nebună, la acest stadiu al vieții ei. N-o poți ține în lanț, ca pe un câine rău. Sau n-am înțeles eu bine cum stau lucrurile? — Nu e prizonieră. Mă iubește. Pur și simplu a fost supusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire Comuna Pui, satul Ohaba Ponor Hunedoara musteriană (în punctul "Peștera Bordul Mare") a)6. Peșteră cu pictură Comuna Letca, satul Cuciulat Sălaj rupestră din paleoliticul superior (în cariera de piatră) b) Așezări neolotice și eneolitice
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
-lea, daru nu potu nici să ipoteceze (adică să zalojesca lucruri nemiscatore) nici să înstreineze averile loru cele nemiscatore de catu numai cu întărirea judecatei, care va cerceta mai înainte de este acesta spre învederatu folosui alu negotiului loru. Articolul 5 Muierea cu bărbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, si adeveritu de judecătoria județului. Articolul 6 Candu muierea măritata, neavendu ecsoprica, se va neguțători cu slobozenia bărbatului
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
acesta spre învederatu folosui alu negotiului loru. Articolul 5 Muierea cu bărbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, si adeveritu de judecătoria județului. Articolul 6 Candu muierea măritata, neavendu ecsoprica, se va neguțători cu slobozenia bărbatului în chipulu arătatu mai susu, se înțelege că se negutatoresce pe sema lui; și la o asemenea intemplare, ea indatortza averea lui, iaru zeatrea va rămîne întrega și neclintita. Titlul U
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fiindu asedati intra cei ipotecari, nu'i va ajunge randulu a priimi nimicu se voru privi că nisce creditori de randu, si voru fi supuși la urmările concordatului și a tuturoru operațiiloru masei acestoru din urmă. Secția IV Pentru drepturile muierei Articolul 300 Candu va face falimentu barbatulu, muierea va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce va fi adusu de zestre, precumu și ecsoprica nemiscatore ce va fi avendu. Articolul 301 Muierea asemene va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce se voru fi
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ajunge randulu a priimi nimicu se voru privi că nisce creditori de randu, si voru fi supuși la urmările concordatului și a tuturoru operațiiloru masei acestoru din urmă. Secția IV Pentru drepturile muierei Articolul 300 Candu va face falimentu barbatulu, muierea va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce va fi adusu de zestre, precumu și ecsoprica nemiscatore ce va fi avendu. Articolul 301 Muierea asemene va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce se voru fi cumpăratu, sau de ea sau pe numele ei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dacă se va dovedi prin diata, sau prin vre o foia de impartala, sau prin ori-ce altu actu publicu, de unde i s'au coborîtu acei bani. Articolul 302 Afară din împrejurarea preveduta prin articolulu de mai susu, averea dobendita de muierea falitului se va socoti că este a lui, ca s'a platitu cu banii lui, și că trebuie se între în masă capitalului lui, afară numai de va face muierea dovadă împotriva. Articolul 303 Muierea va putea lua înapoi lucrurile
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
mai susu, averea dobendita de muierea falitului se va socoti că este a lui, ca s'a platitu cu banii lui, și că trebuie se între în masă capitalului lui, afară numai de va face muierea dovadă împotriva. Articolul 303 Muierea va putea lua înapoi lucrurile miscatore ce va fi adusu de zestre, sau va fi dobanditu prin moscenire, prin daru, ori prin legături, urmandu însă a face dovada, pentru cele d'antei, prin foia de zestre adeverita după oranduiala, ca
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
însă a face dovada, pentru cele d'antei, prin foia de zestre adeverita după oranduiala, ca suntu chiaru acelea carii le-au adusu ea în casa bărbatului-seu; iaru pentru cele de alu doilea, prin înscrisu pravilnicu. - De nu va face muierea asemene dovadă, tote lncrurile mitcatore, ce voru fi spre trebuința ori a bărbatului, ori a muierei, se voru lua pe sema creditoriloru, remaindu că sindicii să dea muierei, că voia judecătorului-comisaru, hainele și pandaturile ce voru sluji la a ei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
suntu chiaru acelea carii le-au adusu ea în casa bărbatului-seu; iaru pentru cele de alu doilea, prin înscrisu pravilnicu. - De nu va face muierea asemene dovadă, tote lncrurile mitcatore, ce voru fi spre trebuința ori a bărbatului, ori a muierei, se voru lua pe sema creditoriloru, remaindu că sindicii să dea muierei, că voia judecătorului-comisaru, hainele și pandaturile ce voru sluji la a ei trebuința. Articolul 304 De va fi platitu muierea datorii pentru barbatulu ei, după totu dreptulu cuvenitu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pentru cele de alu doilea, prin înscrisu pravilnicu. - De nu va face muierea asemene dovadă, tote lncrurile mitcatore, ce voru fi spre trebuința ori a bărbatului, ori a muierei, se voru lua pe sema creditoriloru, remaindu că sindicii să dea muierei, că voia judecătorului-comisaru, hainele și pandaturile ce voru sluji la a ei trebuința. Articolul 304 De va fi platitu muierea datorii pentru barbatulu ei, după totu dreptulu cuvenitu se va socoti că ea a sevirsitu acea plata cu bani din
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
propriu-zis, din cauza caracterului său unipersonal. Conjunctivul cu valoare de imperativ are toate trei persoanele (persoana I, numai la plural): „Ei, acum cumnate, ia să vorbim o vorbă colea între bărbați, cocoanele să nu asculte;...” (I.L. Caragiale); „Să părăsești casa mea, muiere prefăcută; să te duci la calicul de calemgiu, auzit-ai tu?” (N. Filimon); „Tu să taci, ticălosule!...Să taci, tâlharule!... Să taci!...Să taci!...” (L. Rebreanu) „Străin și făr’ de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice specifice verbului: cu un „subiect” - complement semantic principal, în construcții gerunziale absolute: „El iar privind de săptămâni / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) sau cu un complement (direct, indirect, de agent etc.): „Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea, Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea...” (M. Eminescu) „Neprețuind granitul, o, fecioară! / Am căutat în lutul românesc.” (T. Arghezi) Când este forma sub care se prezintă un verb copulativ, gerunziul cere sau este cerut de un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]