17,288 matches
-
ajunge aici prințul tău îndelung așteptat, așa că nu le face și tu pe toate deodată, ia-o cu un lucru, termină-l, și apoi poți trece mai departe, de exemplu, azi nu ai altceva obstrucționare, stagnare de făcut decât să muncești puțin, să curgă puțin din sudoarea ta pe firul acesta bun de trifoi cu patru foi, sădit în grădina ta, atât ai de făcut, nu trebuie să faci și curat, să speli și vasele, să îți și clătești părul tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
aprinsă cu focul limbii unui dragon adolescent. nouă în al patrulea loc: numele tău este rostit împrejurul focurilor de seară ale ținuturilor acestora, lumea te laudă pentru vrednicia și înțelepciunea ta, tu nu te arăți, nu te lauzi, tu doar muncești ca o furnică albă de dimineața până seara și compui cântece pentru prințul tău mult așteptat. vecinii te laudă în vremuri de prosperitate și te atacă în vremuri de restriște, tăcerea e ca lăptișorul de matcă pentru tine. șase în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
șase în al patrulea loc: coapsele tale sunt jupuite, picioarele tale tremură. mergi și scaldă te în lacul kanas, în portocalia lui după amiază, lasă furnicile albe să umble pe coapsele tale, lasă tigrul qilin să te lingă tămăduitor. ai muncit prea mult, dar te refaci într-un timp foarte scurt. remușcările tale dispar, auzi vorbe pe care nu le crezi. faci ce știi tu că trebuie să faci, mergi liniștită mai departe. nouă în al cincilea loc: semințele de petunie
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trifoi cu cinci foi, plîplîplî, plîplîplî, taurii tăi puternici învârt pietrele și macină semințele, crroosc, crroosc, crroosc, khamsinul, vântul cald al celor cincizeci de zile adie deasupra proprietății tale, ssseee, ssseee, ssseee. aer cald a fost o vreme în care munceam de dimineața până seara în fabrica de împlinit mici dorințe, de confecționat mici trepte de viață pe care să mă pot urca, de producție a unui minim de combustibil pentru inima mea extenuată, un lung anotimp secetos am cărat saci
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mal de râpă, numai ca să-mi scoți mie sufletul. Dracu' m-a pus să iau asemenea șopron pe roți, de nu-l pot stăpâni... DĂNILĂ (se uită, se miră): Ehe-he... iaca minune, măi omule și frate! Bre, da' rău se muncește creștinul cela! Ia, ia-n privește cum îl zvârle proțapul ca pe-o nimica, ba la stânga, ba la dreapta. Aha, iaca l-a oprit la marginea râpii. (strigă) Măi vere, da' ce-ai pățit? ONOFREI (din culise): Om bun, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întrec în a-și rândui la călindar câte-o sărbătoare nou-nouță, care n-a mai fost de când lumea. PAFNUTIE: Aceea-i altă căciulă, prooroace! HABACUC: Da' de unde? Tot aceea-i. Ascultați-mă pe mine: creștinilor nu le mai place să muncească. Așa că s-au pus pe făcut sărbători. Tot mai adaugă câte una, de câte ori îi apucă. SISOE: Drept spui, Sfinte Habacuc? HABACUC: Cum nu se poate mai drept. SISOE: Și sărbătorile acestea nou-nouțe le țin creștinii ca și pe celelalte? HABACUC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a murit într-o încăierare stupidă, moartea lui fiind ocazia cu care a putut să învețe și ea pentru admiterea la facultate. Până atunci, patru ani după terminarea liceului neputând să dea vreun examen pregătit normal, pentru că a trebuit să muncească la fabrica de șamotă din Azuga, navetă grea cu deșteptare la ora trei jumătate dimineața. Bunicului ăsta al meu i se părea facultatea un fel de izmeneală. Mă rog, mă consolez că genealogia mea conține și doi străbunici de toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ore. De fapt, nu e nevoie de mai mult. Nu se întâmplă mare lucru. Aceiași parteneri de bârfă. Aceiași clienți trimiși de băncile din preajmă. Halatul. Despre el trebuie scris. Funcția lui. Deghizare. Trebuie să-și demonstreze ei înseși că muncește, că e utilă. Nu freacă menta. Asta era important. Își justifica pâinea. Ce să vă mai spun despre tanti Cati. Cea mai interesantă lucrare pe care a bătut-o - despre procesul tehnologic al cașcavalului. Și a bătut 300 de pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Un malac, un hăndrălău, un hojmanlău, astea-s cuvintele care-l descriu cel mai bine pe eroul nostru. Pe Jean, care lucrează la un telescaun dintr-un orășel de munte, la întreținerea lui sau cam așa ceva. În România, verbul a munci sau sinonime precum a lucra, a se speti au o cu totul întrebuințare. Ați aflat un sfârâiac din CV-ul lui Jean, dar asta nu e destul. Îi dăm bice. Jean n-are copii, deși o femeie mai dă pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Zicea un muncitor că „în timpul liber, pentru că trebuie să faci ceva și cu timpul ăsta liber, io mă ocup cu inventatul. Aș inventa o mașină de oprit timpul, sper, domnu’ reporter, că ați gustat gluma, pentru că, trebuie spus, noi, muncitorii, muncim, dar mai și glumim“. Probabil interviurile aveau o bază reală, plecau de la niște conversații absolut autentice, după care Monciu le îmbunătățea, adăuga câte o perlă de gândire schimonosită și ceea ce rezulta era absolut superb. După asta, Monciu a fugit prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
zac răsturnate câteva pahare îmbrobonite, proaspăt spălate. Câteva încercări nereușite de a se așeza picior peste picior. N-are nici loc suficient pentru atare demers care se lasă doar cu niscai gâfâituri și o renunțare cinstită. Ciuvică se face că muncește. Mugur! Se răsucește Emil marțial la 90 de grade și nevralgia intercostală îl sâcâie din nou. Pipăie nervul rebel și repetă: Mugur, tu ai memorie, când am jucat noi cu Irlanda, în ’97 sau ’98? Divagațiile astea îl deranjează vizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
activitatea de producere de bunuri și servicii recunoscute social și care reprezintă o sursă de venit pentru cei care o prestează. Dreptul muncii nu privește orice formă de muncă, ci numai pe cea subordonată, el reglementând situația unei persoane ce muncește În favoarea și sub autoritatea altuia, În schimbul unui salariu. Dreptul muncii nu are În vedere munca pentru sine, personală (În gospodăria proprie) și nici pe cea independentă sau a liberilor profesioniști. Unii membrii ai profesiunilor liberale pot fi exclusiv, liber profesioniști
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este de loc Îmbucurător ca forța de muncă calificată, pentru a cărei formare și specializare statul român a făcut mari eforturi, este pierdută În urma migrației. Alarmant Însă este că pe de o parte nu toți cei care au ales să muncească În străinătate Își păstrează specializările, renunțând la formarea de bază și astfel desfășurând de cele mai multe ori activități cu mult sub pregătirea lor, dar și că pe de altă parte sectoare Întregi de activitate din România suferă de lipsă de forță
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un sector de activitate la altul, că nu-și părăsește zona În care e cunoscut și e pregătit. Ne raliem teoriei potrivit căreia ocuparea deplină „ nu Înseamnă că fiecare bărbat sau femeie În vârstă aptă de muncă și capabil să muncească, este ocupat productiv, În fiecare zi a vieții sale În muncă”. În literatura de specialitate a căpătat o tot mai mare audiență conceptul de „ocupare echilibrată” În care se admite existența unei rate a șomajului de 3%, 5% și uneori
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dreptului muncii reprezintă acele reguli fundamentale de bază sau idei călăuzitoare ale reglementării relațiilor de muncă, ale interpretării și aplicării acestor reglementari și care, prin consacrarea lor legală, capătă forma unor reguli obligatorii de conduită. Așadar, principiile fundamentale ale dreptului muncii exprima concepția juridică a statului nostru În domeniul reglementării relațiilor de muncă și al organizării muncii. Având În vedere că piața muncii este locul de Întâlnire al cererii și ofertei de muncă o parte din principiile dreptului muncii sunt aplicabile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
80/1995 - care guvernează raporturile de muncă ale militarilor și Legea nr. 1/2005 care reglementează raporturile de muncă ale membrilor cooperatori. 4.3. Libertatea muncii Libertatea muncii poate fi analizată ca libertatea de a muncii sau de a nu muncii (de a refuza un loc de muncă) prin opoziție cu interdicția de a muncii și obligația de a muncii, precum și cu posibilitatea persoanei de a-și alege profesia și locul de muncă În mod neîngrădit. Libertatea muncii, din punct de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
obligația de a muncii, precum și cu posibilitatea persoanei de a-și alege profesia și locul de muncă În mod neîngrădit. Libertatea muncii, din punct de vedere juridic, presupune libertatea persoanei de a-și alege singură locul de muncă, profesia, dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții. Ea se manifestă prin caracterul contractual (convențional) al tuturor formelor raportului juridic de muncă. De asemenea, este asigurată prin reglementarea desfacerii contractului de muncă din inițiativa salariatului, act care spre deosebire de Încetarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Legea nr. 395/2005, această formă a fost suspendată pe timp de pace. În acest context normativ persoana fizică este liberă să decidă dacă Își exercită sau nu dreptul la muncă. Libertatea muncii presupune dreptul persoanei de a hotărî dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții, dreptul de a-și alege singură profesia, dreptul de a Încheia sau nu un contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin demisie, contractului său de muncă, dreptul de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
liberă, iar munca forțată este interzisă. De asemenea, potrivit Codului muncii (art. 43): „orice persoană este liberă În alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze”. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească Într-un anumit loc de muncă sau Întro anumită profesie, oricare ar fi acestea. În ceea ce privește activitatea profesională, aceasta, poate fi desfășurată În două modalități: fie În nume propriu, pentru sine (deci independent) ca liber-profesionist, fie În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este interzisă. De asemenea, potrivit Codului muncii (art. 43): „orice persoană este liberă În alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze”. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească Într-un anumit loc de muncă sau Întro anumită profesie, oricare ar fi acestea. În ceea ce privește activitatea profesională, aceasta, poate fi desfășurată În două modalități: fie În nume propriu, pentru sine (deci independent) ca liber-profesionist, fie În beneficiul altei persoane (deci
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Legea nr. 279/2005, contractul de ucenicie la locul de muncă este un contract individual de muncă de tip particular, Încheiat pe durată determinată, În temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional și să muncească pentru și sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumită angajator, care se obligă să-i asigure plata salariului și toate condițiile necesare formării profesionale. Se precizează, așadar, că acest contract, ca natură juridică, este tot un contract individual de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
concedierile. Garanțiile estimate pentru salariații care sunt membri ai acestor convenții nu pot depăși 90% din salariu net. Statul mai oferă sprijin personalizat pentru accesul la un loc de muncă persoanelor cu probleme speciale. Conform articolului L 5131-1 din Codul munci francez, ajutorul personalizat În vederea accesului la un loc de muncă se concretizează prin facilitarea accesului celor care se confruntă cu dificultăți speciale de integrare profesională, și au nevoie de sprijin social. În acest scop, statul poate Încheia acorduri cu agențiile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
facă întâi întovărășiri agricole. După aceea, gospodării agricole colective. Ce înseamnă toate aiestea? - a întrebat Petrache îngrijorat. Asta înseamnă colhoz, omule! Colhoz înseamnă! Ca la ruși. Îți ia pământul, vitele, plugul și pe tine te face rob pe pământul tău! Muncești la normă și toamna îți dă atâta cât să nu mori de foame - a răspuns plin de revoltă Costăchel. Da’ cotele ce înseamnă? - a întrebat Petrache. Astea-s despăgubiri de război către ruși - a răspuns inginerul. Și cât o să tot
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
trecut pe uliță Măcriș - goarza. Comuniștii ne cheamă să ne spună ce mare fericire ne pălește dacă intrăm în întovărășire. Asta să i-o spuie lui Mutu’ de la manutanță. Nu mie. Eu i-am văzut pe amărâții ceia de colhoznici. Muncesc ca robii și n-au după ce bea apă. Și ce ai de gând? Mergi la adunare sau nu? Tu ce zici, Petrache? Știu și eu? Cred că-i bine să mergem, ca să știm ce ne așteaptă. Nu știi cum se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dinspre întovărășală și voi nu mai isprăviți cu prostiili. Amu-ia partidu’ nostru vrea ca țărani de la sate să să unească cu pământu’ cu boi cu cai cu plugurili cu căruțâli și cu toți la un loc să facă întovărășăli ca să muncească pământu’ patriei dragi mai cu spor împreună și mai bine. Că ne-o esploatat de tot burghezo-moșerimea de la orașe și sate! Că amu’ mai avem chiaburi la sate și trebuie să luptăm în coantra lor și a esploatări lor! De
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]