2,502 matches
-
În sfârșit, față În față cu un exemplar din acel grup ezoteric de indivizi responsabili pentru crizele ei de nervi din ultimii ani: știri din ce În ce mai superficiale, pentru Îngroșarea sumei finale. Și-i imaginase Întotdeauna ca pe o frăție misterioasă de muritori izolați de restul lumii, Încercând să păstreze o distanță sigură de oricine ar asculta ceva atât de neșlefuit precum BBC sau NPR sau ar Încerca să gândească diferit de restul turmei. Foarte interesant! zise ea absentă, concepând un plan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cei mai buni Își făceau vasectomie, iar ceilalți umpleau planeta, turnând copii Încă din adolescență? Ar fi putut fi un model excelent pentru un copil, un tată minunat, dar era clar că nu-i plăcea ideea. Nu semăna cu ceilalți muritori. După atâta timp În Hollywood, probabil că nu mai credea În urmările filmelor de succes, și cine l-ar fi putut Învinovăți? — Dar e reversibilă, adăugă Matthew, simțind distanța condescendentă bruscă. Nu-i plăcea prea tare subiectul. — Povestește-mi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
această iubire unui om concret, complet în ființa care e, nu unei persoane care trebuie să se mulțumească cu un sentiment pe jumătate difuz, care încetul cu încetul se împacă, de parcă ar fi un implacabil destin, cu propriul lui vid muritor, Așa e căsătoria, așa trăiesc oamenii, îmi e destul să mă uit la părinții mei, Mai am încă o vină, Te rog, oprește-te, Vreau să merg până la capăt, Marçal, acum merg până la capăt, Marta, te rog, Vrei să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
roșu, și verde, și alb, și binecuvântarea finală, cea care poartă în sine toate culorile curcubeului, Dumnezeu să-ți dea putere, că eu am făcut ce-am putut, și nu atât prin virtutea adițională cu care Dumnezeu, supus ca orice muritor obișnuit, uitărilor și lipsei de prevedere, va contribui la încoronarea eforturilor comise, ci prin conștiința umilă că n-am reușit să facem mai bine pentru că pur și simplu n-am fost în stare. A discuta despre ce-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
El își încheie ultimul nasture, apoi se spală pe mâini și se examinează în oglindă. Tu aștepți, desigur. Nu se cade să vă reflectați amândoi în aceeași oglindă, fie și acolo. Riști să fii fulgerat de divinitatea lui. A fi muritor de rând îți impune unele obligații. Una dintre ele e aceea de a fi cuviincios. Trebuie, deci, să stai de o parte, să nu te uiți prea atent, ca să nu-i vezi cumva ridurile. Asta ar putea să-l irite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și propria lui urină? Ești aproape paralizat de spaimă. Mai bine te abțineai, nu veneai odată cu el. Mai bine erai câine și făceai undeva lângă un tufiș. Poate chiar în Olimp. Tot e Olimpul gol, de când zeii umblă pe la pisoarele muritorilor.” „Sportul atrage mulțimi din ce în ce mai numeroase. E un soi de anestezie în masă. Ea deturnează de la probleme serioase, și uneori vitale, o mare cantitate de energie. Totuși, dincolo de frumusețea efortului - al altora, e adevărat! - sportul oferă o lecție. Ceea ce atrage această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
puțin proști decât am fi presupus noi, prin bunul Kircher se aruncaseră imediat asupra hieroglifelor, și asupra limbii copte, și a altor graiuri orientale, ebraica fiind numai un paravan, o concesie făcută modei epocii. 104 Aceste texte nu se adresează muritorilor de rând... Apercepția gnostică este o cale rezervată unei elite... Căci, după cuvântul Bibliei: nu aruncați mărgăritarele voastre la porci. (Kamal Jumblatt, Interviu În Le jour, 31.03.1967) Arcana publicata vilescunt: et gratiam prophanata amittunt. Ergo: ne margaritas obijce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
n-ar exista eșec dacă ar exista cu adevărat un Plan. Înfrângere, da, dar nu din vina ta. A sucomba În fața unui complot cosmic nu-i o rușine. Nu ești laș, ești martir. Nu te plângi de faptul că ești muritor, pradă a mii de microorganisme pe care nu le stăpânești, nu ești răspunzător de picioarele tale care nu pot apuca, de dispariția cozii, de părul și de dinții care nu mai cresc a doua oară, de neuronii pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Belbo nu putuse să Înțeleagă atunci - și nu Înțelegea Încă nici când scrisese despre sine, inconștient, - că el oficia o dată pentru totdeauna nupțiile lui chimice, cu Cecilia, cu Lorenza, cu Sophia, cu pământul și cu cerul. Poate chiar unic printre muritori, el ducea, În sfârșit, la Împlinire Marea Operă. Nimeni Încă nu-i spusese că Graalul e o cupă, dar e și o lance, și că pâlnia lui Înălțată ca un caliciu era În același timp o armă, un instrument de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Guenonismul, plus diviziile de blindate 100. Eu declar că pământul e gol 101. Qui operatur in Cabala 102. Un zid foarte gros și Înalt 103. Numele tău secret va fi din 36 de litere 104. Aceste texte nu se adresează muritorilor de rând 105. Delirat lingua, labat mens 106. Lista nr. 5 7. NEZAH 107. Nu vezi câinele acela negru? 108. Există diferite Puteri la lucru? 109. Saint-Germain... foarte fin și spiritual 110. Au greșit mișcările și au mers de-a-ndaratelea 111
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ar fila, ar citi psihologia adversarului - o chestie extrem de ușoară, după ce ai privit mii de oameni predictibili făcînd lucruri predictibile timp de eoni la rînd. Cu alte cuvinte, nu caută alte avantaje decît cele pe care le-ar avea orice muritor de rînd, dar asta implică și utilizarea ghicitorilor. Ei sînt oglinda lui mîloasă și protecția lui Împotriva ispitei de a trișa. În viața lui a recurs la ghicitori de toate soiurile, de la astrologi la auguri care citesc viitorul În măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fapt. Dar poate, cu cât spunea mai puțin, cu atât mai bine. — Uite ce e, Stevie, ai putea să-mi ții locul după-amiază? Trebuie să dau o raită în oraș. Ce noroc pe tine. Ce viață animată duci, spre deosebire de noi, muritorii de rând. Ce mai e de data asta? O probă pentru rochia de mireasă? O ședință de consiliere cromatică privind toaleta pentru călătoria de nuntă? Adevărul ar fi putut s-o șocheze chiar și pe Stevie. De fapt, o să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cele din urmă hotare. El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa, din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. POETUL Întru pomenirea lui Rainer Maria Rilke Prietenă, să nu mai rostim zadarnicul sunet cu care-l chemau muritorii! Astăzi, vorbind pentru toți el nu are chip și nu are nume - poetul! Viața lui mult ne-a mirat, ca un cântec cu tulbure tâlc, ca un straniu eres. În anii de demult poetul, cuvântul strivindu-și, a îndurat năpastele
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
uit la Lisa și știu că habar n-are. Sigur, de unde să știe? Cum ar putea să știe? — N-ai cum să Înțelegi lucrurile astea, Îi spun, dar pe un ton mai blînd acum. Uite cît de frumoasă ești. Restul muritorilor profită și ei cum pot. — OK, OK, rîde ea. Iartă-mă. Promite-mi doar că n-o să ai o aventură cu el, pentru că am auzit că frînge inimi la ordinea zilei. În plus, Dan e un om de ispravă. Crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să finanțeze anumite proiecte. Întâmplarea a vrut să fie vorba despre același Giuliano căruia regina Gundeperga mă recomanda printr-una din scrisori. Coincidență extraordinară și nu prea, căci, așa cum am aflat ulterior, Giuliano era una dintre puținele porți ce îngăduia muritorilor de rând să intre în Palatul Sacru. X Doar cei care au văzut Bizanțul sau Constantinopolul, după cum mai e numit, pot să înțeleagă tulburarea care m-a cuprins când m-am aflat în fața orașului, chiar dacă încă departe de el. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
le face să zbiere, să țipe, nu exista. Se pierde printre frumusețile paradisului, își pierde întreaga culoare până la ultimul picur în lupta cu tabloul cromatic creat de paradisul pierdut. Creat de acest paradis uitat de sufletul omului, izgonit de noi, muritorii, dar păstrat, adorat și reclădit de natură, de această zeiță Bendis, de divinitatea absolută. Moldovan Flavia, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan” Turda - Cluj profesor coordonator Codruța Andreica O seara ca oricare alta După cum știți, lumea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
materialul folosit, până la culorile utilizate. Dacă pe vremuri culorile erau modeste, acum sunt stridente, furând parcă puternicele și veșnicele culori ale curcubeului și fiind împodobite cu modele care mai de care mai sofisticate și mai complicate ce atrag privirile oricărui muritor. Totul evoluează în jurul nostru, dar ceva din vremurile apuse a rămas le fel. Acel ceva de care s-a bucurat fiecare generație există și astăzi, este veșnică natura. Ea a fost mereu alături de noi și din acest motiv mai este
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
îmi aminteam că mă uitam la mingea roșiatică și la jocurile ei de raze, stând la pieptul bunicii, aceasta mângâindu-mi părul blond. Priveam grădinile înflorite și viile cu mireasma lor ce-și trimiteau ciorchinii grei ai zeilor în butoaiele muritorilor, prin care alergam, mă jucam și mă ascundeam de bunicul, dar acesta când mă găsea mă lua în brațe și mă arunca către cerul cristalin, pe care eu încercam să-l prind cu mânuțele. Pe cerul cristalin apăruse un covor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Primăvara, căldura, toate puștoaicele acelea excitante; și eu care citeam: Durere, fii cuminte și nu-ți ieși din fire. Doreai să vină seara - privește-o, a venit; În vânătă-nnoptare orașul s-a-nvelit, Dând unora odihnă și altora mâhnire. În vreme ce mulțimea de muritori mișei, Sub bicele Plăcerii, călău fără-Îndurare, Culege Remușcarea, la josnica serbare, Durerea mea, dă-mi mâna - noi să fugim de ei... Am făcut o pauză. Fetele erau sensibile la acest poem, o simțeam, tăcerea era absolută. Era ultima oră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Întârzie să răspundă. După treizeci de secunde de tăcere, ea adăugă: — Nu ești obligat. Mai ai ceva timp de trăit; nu ești obligat să-l petreci Îngrijind o infirmă. Elementele conștiinței contemporane nu mai sunt adaptate la condiția noastră de muritori. Niciodată, În nici o epocă și În nici o altă civilizație, omul nu s-a gândit mai mult și mai constant la vârsta lui; fiecare om are În minte o perspectivă de viitor simplă: va veni și pentru el momentul când suma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
da ? — Sunt... bine, spun jenată. Mersi. Am fost doar surprinsă când am auzit că te pensionezi. — Nu sunt o fire chiar așa de masochistă ! Râde lejer. Treizeci și trei de ani de muncă de galeră, în slujba legii. E destul pentru orice muritor. Ca să nu mai zic pentru orice avocat ! Ajunge doar să-i aud glasul jovial ca să mă liniștesc. Cred că am luat-o razna. E imposibil ca Arnold să fie implicat în ceva ilegal. Nu e genul care să poată ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Ravelstein nu credea Într‑o viață de apoi. Și dacă mai există pe undeva, ce plăcere crezi că i‑ar face să‑și amintească de dobitocul ăla de taică‑său sau de orice aspect din ceea ce numim sfera noastră a muritorilor? Eu sunt cel care Îmi imaginez că o să‑mi revăd părinții morți pe lumea cealaltă. Și frații, prietenii, verii, mătușile și unchii... Rosamund adeseori dădea din cap, a aprobare. Recunoștea că avea și ea o tendință similară. Câteodată adăuga: - Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să fie nevoie sau cu putință să i se explice, i se varsă direct în cuget, ca uleiul răsturnat dintr-un vas în altul. ─ Harry, eu sunt pământul, sunt mama ta și a tuturor ființelor. Frumusețea mea este așa că nici un muritor n-o poate cuprinde toată deodată și n-o poate înțelege în deplinătatea ei. Ți-am îngăduit acum să vezi, preț de o clipă, un colț din ea. Privește cu luare aminte! Uită-te bine, Harry! Asta e patria ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Iorgu. Dar, știu că viața e o realitate!... Omul piere ca o umbră... Țărână și umbră, asta suntem! ” -Doamne, mi-am pierdut Fata !... Nu mai rezist, simt că-mi pierd mințile! Strigă el, în picioare, în mijlocul camerei. Sunt un biet muritor, Doamne, fără putere... Dă- mi puterea să rezist, Te rog, Doamne... Toate au un început și un sfârșit, numai Tu ești veșnic în trecut și în viitor ! Știu prea bine că voia Domnului nu se pune la îndoială... Dar, eu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a lui. Nietszche, încă lucid, către mama lui, ”Mamă, mamă... sunt nebun! ” Era geniul care s-a văzut prăbușindu-se... strigătul acela de disperare al omului care se știa nebun. - Asta-i drama!... repeta Iorgu. Iată cum Dumnezeu nu-i îngăduie muritorului trecerea unor anumite limite , de cunoaștere, accesibile numai divinului... sacrului. În liniștea aceea din cameră, Iorgu își auzea bătăile inimii. - E adevărat că durerea ta, e întotdeauna numai a ta. În durerea morală cât și în cea fizică, omul e
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]