4,012 matches
-
singuri dar dacă îi ajuta cineva erau bucuroși. Bunicul ne lua la plimbări lungi, îi era greu dar se bucura și el când ne auzea râzând sau ne vedea zburdând într-o clipă până în vârful dealului și înapoi. Zâmbea pe sub mustața mica. Poate zâmbea și fiindcă își aducea aminte de când era el copil și suia el dealul în fuga. Cine știe? Părinții au lucrat până când noi eram deja cu familii și copii mari. Am plecat pe la școli și n-am mai
GENERAȚII de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376561_a_377890]
-
insistă sărbătoritul. - Într-adevăr, sunt lucruri tainice, cărora puțini le înțeleg tâlcul. Bunicul Marin, avea 65 de ani, dar era un bătrân verde și vârtos, frumos și drept la stat ca un tufan secular; cu fața măslinie și senină, cu mustața argintie; păr des și nins de ani, ochii căprui aveau privirea blândă, iar când zâmbea i se vedeau dinții sănătoși, frumos ordonați. La vârsta aceea încă avea toți dinții în gură; chip luminos și plin de blândețe; brațe vânjoase și
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât un bob de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și părul nins de ani. Bunicul m-a luat pe după umeri și mi-a explicat cum s-au petrecut lucrurile: - În vestiții Codri ai Vlăsiei, trăia Lupul Sur împreună cu clanul său, pe care îl proteja și-l conducea cu înțelepciune
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
arătându-l cu degetul. Noi râdeam cu lacrimi de faptul că fratele nostru Vulpe a dat peste o vulpe pe măsura lui, în timp ce el era serios și părea cam lovit în amorul sau propriu, rozându-și concentrat colțul îngălbenit al mustății. Va urma Referință Bibliografică: INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
intrat pe ușa din față am căutat și eu la repezeală să ascund o sumedenie de lucruri mărunte fire de lumină ce ar fi putut îngheța imagini de când mă desprindeam pisica asta a tapetat pereții cu prezența ei când mișcă mustățile mi-e teamă să nu fie o avalanșă în Himalaia un tsunami solar un cuvând ce mi-ar putea naște canioane în suflet timpul a intrat pe ușa din față și eu am uitat să așez în tocuri o plasă
DUET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376055_a_377384]
-
fie el chiar și străin? Eu cred că trebuie să ne bucurăm. Abia acum fericirea va fi deplină în Grădina Fericirii Veșnice! Norișorii care învăluiau tronul împărătesc începură să se învinețească, iar limbile de foc ce-i străpungeau îi pârjoliră mustățile lui Nor Alb, care se feri diplomatic. - N-ai înțeles nimic, minte câlțoasă! tună împăratul. Nu pricepi că nemernicul vrea să o ia cu el în cumplita împărăție a Iernii? Nu pricepi că Iarna, dușmanca noastră, o va tortura prin
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
departe, până la marginea străzii pe care erau înșirate casele, care mai de care mai spilcuită și mai cu pretenții. Niciuna însă ca a lor! Zări silueta care înainta ezitant, dar nu o recunoscu decât când se opri în fața porții. Recunoscu mustața răsucită ungurește în sus. Ar fi fost culmea ca Theodor să îl trimită pe bătrân acum să cerșească acceptul de divorț. - Mama! Îl zărise și micuța și se oprise din joc, arătând cu mâna spre bunicul ei. Poate o fascina
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
răsucită ungurește în sus. Ar fi fost culmea ca Theodor să îl trimită pe bătrân acum să cerșească acceptul de divorț. - Mama! Îl zărise și micuța și se oprise din joc, arătând cu mâna spre bunicul ei. Poate o fascina mustața aceea stufoasă, care împărțea fața omului în două. Omul își scoase pălăria, își netezi părul cărunt și, făcându-și curaj, intră în curte. Salută temător, iar din ochi începură să i se reverse șiroaie nestăpânite de lacrimi când dădu cu
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
Tare aș fi plecat lăsând-o mofluză pe aiurita de vânzătoare... Dar, din stânga mă-nghiotea o mână puternică. Gestul îl făcea senioara grupului privitor, îndemnându-mă facial să dau curs poftelii. Iritat la culme năzuiam să fac niște aprecieri privitoare la mustața aspră și deasă din posesia intervenționistei. Abia m-am abținut, când aud întărirea din partea vânzătoarei: -Da, stimate domn, veniți mâine cu paltonul ca să vedem ce se asortează!>> -Ce vrei, inovativ, nu?! zic eu, cel care mă dau cunoscător al strategiilor
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
puteți, s-a întâmplat ceva... incredibil! Pe rând, lumina poposi pe chipul lui Flower-Power, al lui Doc, al Patriarhului, al Diplomatului, al Solitarului. Papa nu se supuse imediat examinării. Râdea în hohote pipăindu-și singur fața: -Baieți, mi-am pierdut mustața și barba în cădereeee! Ha, ha, ha...Și tenul meu, ce fresh e! Le iau pe doamne, ce mai! Nici Babacul nu se lăsă mai prejos: -Și eu - mustața! Îmi șade bine și așa! Io sono bello! Io sono tanto
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Râdea în hohote pipăindu-și singur fața: -Baieți, mi-am pierdut mustața și barba în cădereeee! Ha, ha, ha...Și tenul meu, ce fresh e! Le iau pe doamne, ce mai! Nici Babacul nu se lăsă mai prejos: -Și eu - mustața! Îmi șade bine și așa! Io sono bello! Io sono tanto bello! -Formidabil e ăsta! În ce s-o vedea?! Întotdeauna a fost ca un păun! Ca ieri parcă-l văd și-l aud strigând în fața oglinzilor din toaleta băieților
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
deasă în care predomina trifoiul, patlagina ori ceva asemănător cu ea, și untul babei. Era mai mare ca un motan dezvoltat, de cel puțin o jumătate de metru, cu capul mic și cu botul scurt, asemănător râtului de porc, cu mustăți laterale vizibile. Avea blană de culoare cenușie, cenușie-brună, foarte lucioasă, cu păr scurt, iar de la bot spre gât și până aproape de abdomen blana se deschidea la culoare până aproape de alb. Avea coadă lungă, aproape cât corpul, musculoasă. Picioarele scurte se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
uniformele în care armata română a traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual, răpind orice apăsare sufletească, făcând pe
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
și pirpiriul ratează instantaneu .Valiza se desface iar hainele aterizează una câte una în poalele bărbatului de dedesupt,mirat și el de tot ce se-ntâmplă. O pereche de chiloți roșii rămâne agățată de nasul mare,coroiat,ce străjuia deasupra mustății lui stufoase.Iar gura i-e astupată-n întregime.Nici ochii nu i se mai văd. N-aș vrea să îl întreb ce vede ,mai mult l-aș întreba cam ce-și imaginează. - Bravo mototolule,acum mi-ai atârnat și
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
rămânem fără el! - Și dacă-s tâlhari? La aceste cuvinte amuțiră. - Deschideți! Sunt om bun! - se auzi o voce răgușită. Cu groază se târâră până la ușă. În prag îi întâmpină un bărbat înalt, învăluit într-o pelerină neagră, cu o mustață mare, puțin răsucită în sus, părul lung, sprâncene groase și încruntate căruia-i țâșneau parcă văpăi din ochii. - Am venit cu daruri pentru creșterea băiatului! - rosti el cu voce aspră. - Dar cine ești, domnia ta? - întrebă bărbatul cu vocea tremurând. - Omul
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
văzut de mai multe ori pe iubitul dumitale, mister Cucu. Și când cânta și când zbura. Pot oricând să-l descriu. Toți întoarseră capul să-l vadă pe fericitul care a stat tete-a-tete cu misterioasa pasăre. Era un domn cu mustață ce privea plictisit defilarea norilor pufoși. Curioși, toți începură să-l sâcâie: -Chiar l-ați văzut? Cum e? Cum arată? Vă rugăm să ne spuneți! Domnul cel plictisit luă de alături un pai în gură și începu să peroreze, plin
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
erai tare drăguțică,verișoară adorată, ai fost și ești minunată!... X. TABLOUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014. Tabloul Tolănit într-un hamac, zâmbea ușurel crispat, verdele ochilor lui îmi părea atunci căprui. Cu mustața răsucită, barbișonul grizonat și cu tâmplele albite, îi privea nudul pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând-o la conac. Frumușica, încântată, ... Citește mai mult TabloulTolănit într-un hamac,zâmbea ușurel crispat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
îi privea nudul pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând-o la conac. Frumușica, încântată, ... Citește mai mult TabloulTolănit într-un hamac,zâmbea ușurel crispat,verdele ochilor luiîmi părea atunci căprui.Cu mustața răsucită,barbișonul grizonatși cu tâmplele albite,îi privea nudul pictat.El, artistul, o văzuseîntr-o duminică-n parc,și ideea îi surâseinvitând-o la conac.Frumușica, încântată,... XI. INOCENTA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013. Venise
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și pe loc l-a îndrăgit. Din bucata lui de brânză el a rupt un colțișor și i-a dat și lui - flămândul ce venise-n casa lor. Șoricelul alb ca neua, cu ochi roșii ca de jar, mirosea mișcând mustața, prețiosul dar. A-ndrăznit și a gustat, i-a plăcut și a mâncat... Citește mai mult Dintre lemne-n fața sobei,un șoricel s-a ițit,l-a privit blând moș Miticăși pe loc l-a îndrăgit.Din bucata lui de
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
privit blând moș Miticăși pe loc l-a îndrăgit.Din bucata lui de brânzăel a rupt un colțișorși i-a dat și lui - flămândulce venise-n casa lor.Șoricelul alb ca neua,cu ochi roșii ca de jar,mirosea mișcând mustața,prețiosul dar.A-ndrăznit și a gustat,i-a plăcut și a mâncat...... XVII. FRUNZELE TOAMNEI, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012. Era o toamnă ca-n povești, cu frunze-ngălbenite, un vânt hoinar le-mprăștia
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
îmbrace, satisfăcut de ceea ce vedea dinaintea ochilor. Ținea mult la imaginea lui de bărbat fercheș și stilat, chiar și când pleca la muncă. Așa a fost mereu și deși trecerea anilor semănase câteva fire albe la tâmplele sale și în mustața decolorată de la tutun, el nu se dezmințea în ce privește look-ul. Când trecea pe drum, lăsa în urma lui un val, ca o briză înțepătoare, de parfum bărbătesc amestecat cu tutun și invidioșii din sat crăpau de necaz, văzându-l trecând țanțoș
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
codite negre,lungi și doi băieti,cam de gimnaziu,cu răsad de mustăcioare. Apoi femeia....multă,neagră și urâtă cum ar zice unul mai hâtru decăt mine.Iar la sfârșit.... capul familionului. C-o pălărie mare de sub care țâșnesc două mustăți răsucite peste două buze mari, umflate și cărnoase.Două picioare scurte duc cu greu o burtă revărsată puternic, în afară.Un soi de bulibașă ,dar cu autoritate limitată.Plătește la șofer și-apoi înaintează cu tupeu împingâdu-i pe ceilalți de la
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > LACRIMA Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toată lumea îi zicea Moș Toader . Și asta de când era mai tinerel și nici pomeneala de mustață albă și păr alb , ca acum. Moș Toader în sus, moș Toader în jos. Da’ el nu se supără...La ce bun! Mereu zicea că nu un nume contează ci mai degrabă cum slujești acest nume. Eu sunt mereu „ mosul
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]