8,640 matches
-
care au acordat monologului interior și frângerii lineare a timpului, importanța cuvenită. Este un «ghicitor în pietre» nemaiîntâlnit“1. Opera sa deschide o direcție nouă în proza românească dintre cele două războaie mondiale, contribuind la sincronizarea ei cu spiritul veacului. Mutația a avut loc în veacul al XVIII-lea, dar nu în mod întâmplător atunci; este secolul hegemoniei gândirii raționaliste, vârsta spirituală a unei umanități care a reușit să treacă peste gândirea preconcepută, pentru a „vedea“ ce se află și dincolo de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
universul semnificațiilor din care a izvorât ea“5. Lucrarea este împărțită în patru, după cum urmează: o prezentare generală a operei și a temelor frecvente, dar și argumentul analizei operei lui Mircea Eliade; capitolele I-II cuprind o analiză a temelor mutației fantastice în timp și spațiu, abordând teme ca: deschiderea într-un spațiu transcendent, transfigurarea edenică a realului, răsturnarea cronologiei, oprirea timpului, ieșirea din timp și spațiu, accelerarea timpului biologic, problema timpului, stăpânirea ritualică a timpului, irealitatea lumii (viața ca vis
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
este un timp mitic, ontologic „mereu egal cu el însuși, nu se schimbă și nu se încheie“. Acest comportament față de Timp deosebește oamenii între ei, pe cel religios de cel nereligios, primul refuzând să trăiască doar în „prezentul istoric“. TEMELE MUTAȚIEI FANTASTICE 1. Mutația metafizică în spațiu a) transfigurarea edenică a realului, în: Șarpele (1937), este opera în care se realizează o trecerea fără fisură de la real la fantastic. În centrul romanului se află un grup exuberant de bucureșteni, dintr-un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
mitic, ontologic „mereu egal cu el însuși, nu se schimbă și nu se încheie“. Acest comportament față de Timp deosebește oamenii între ei, pe cel religios de cel nereligios, primul refuzând să trăiască doar în „prezentul istoric“. TEMELE MUTAȚIEI FANTASTICE 1. Mutația metafizică în spațiu a) transfigurarea edenică a realului, în: Șarpele (1937), este opera în care se realizează o trecerea fără fisură de la real la fantastic. În centrul romanului se află un grup exuberant de bucureșteni, dintr-un mediu burghez, reunit
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
salonul ieșean. Urmează o scenă de pe front, care nu se știe dacă este vis sau realitate. Nu se știe care este acțiunea reală, cea de pe front, cu rătăcirea continuă prin porumb, sau cea din salon. „Imposibil de spus cu certitudine. Mutațiile derutează, realul se proiectează în vis, visul nu se poate traduce. În calea revelației misterului se află numeroase obstacole, începând cu omul însuși, care în pragul iluminarii, intră într-o criză de amnezie“. În final, Darie este purtat și el
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
se ști pe sine, ca acest ceva, excluzându-se față de obiecte. În stare trează, eu exist pentru mine, iar restul este o exteriorizare ce mi se opune în mod clar, așa cum mă opun eu [...]. În vis, dimpotrivă, lipsește această separație“. MUTAȚIA METAFIZICĂ ÎN TIMP a) Răsturnarea cronologiei (actualizarea trecutului, retrogresiunea prezentului), în: Domnișoara Christina, prima lucrare a lui Mircea Eliade în care fantasticul este provocat de intervenția activă, pregnantă a unor forțe exterioare lumii: strigoiul, iar în acest sens romanul a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
propusese tratamentul lui. Alte două bolnave acceptaseră și ele, dar dintre ele doar Frusinel mai poate fi văzută. Una murise într-un accident de mașină, alta dispăruse în America. Frusinel afirmă că, în urma tratamentului aplicat de doctorul Tătaru, suferise o mutație biologică miraculoasă „ne pregătea pentru minunea care trebuia să se întâmple“. Revenise tânără („am început să mă simt alta: parcă întinerisem, și toată lumea era a mea“), însă doar jumătate din an, în rest, revine la condiția ei biologică normală. Șase
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ba mai mult, că nu cunoaște decât limba germană și franceză, și că nu a încercat vreodată să învețe o limbă străină, iar că limba sau cultura indiană n-au interesat-o niciodată. lnstitutoarea suportă, sub influența lui Matei, o mutație inversă: spre existența proistorică a omului. Începe să îmbătrânească; doctorii îi dau 40 de ani, însă ea n-a împlinit nici 26 de ani. Are loc un proces de senescență galopantă. Acum apar problemele privind durata existențială: „Ce facem cu
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
întoarce acasă sub înfățișarea lui veche de om bătrân și obosit. Dinții i se clatină în gură (fapt ce i se mai întâmplase o dată, când începuse procesul de întinerire). Procesul de resenescență este rapid și vine să întărească ideea că mutația fusese fantezia unui amneziac. În buzunarul lui se găsește, a doua zi, când este descoperit înghețat în fața casei sale, un pașaport pe numele de Martin Andricourt (numele conspirativ de mutant), născut în Honduras, la 18 noiembrie 1929. Experiența transcedentală a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și Est. Circulația oamenilor și a mărfurilor este atît de intensă, încît unii se tem ca România să nu fi devenit "nomadă". Deschiderea este euforie, privilegii, anarhie și trafic. Toate acestea implică un schimb de modele și mode occidentale, o mutație a moravurilor și a stilului de viață. Imagini insolite transformă peisajul urban al capitalei: oamenii de afaceri străini iau masa în restaurante de lux, acolo unde îi întîlnesc pe românii proaspăt îmbogățiți; libanezii deschid brutării franțuzești, bijutierii își etalează migălitele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mobilizare permanentă în favoarea pedagogiei și propagandei, obstrucționînd ființa națiunii, țăranul. Abia după un secol și jumătate, țăranul și-a părăsit statutul de cvasi-sclav, devenind mic proprietar. A fost apoi prins în colectivizare și reîntors la mica proprietate. În ciuda acestor extraordinare mutații petrecute la țară, discursul înflăcărat despre țărănime garanție de bază a valorilor națiunii se perpetuează. Astăzi, cuvîntul "țărănesc" reia temele romantismului de la 1850. Această cultură care pretinde o organicitate armonioasă este refuzată de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în spațiul național definit ca marea Dacie și o altă dinamică ce se dovedește a fi cea a unei istorii amestecate a Orientului și a Occidentului. De fapt, narațiunea istorică evoluează sub dubla influență a contribuției noilor izvoare și a mutațiilor ideologice, dar istoria originilor și a cotinuității rămîne neschimbată. Fiecare epocă poate fi revăzută și recitită, cu excepția celei privitoare la originile daco-romane și la continuitatea unei limbi și a unui popor într-un spațiu care justifică dreptul de existență a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al elitelor între marile centre poloneze și moldave. Biografiile marilor cronicari ilustrează această întrepătrundere. Aceste acțiuni sînt simfonice și mărturisesc complexitatea căilor fondate pe strategiile conjuncturale de supraviețuire și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă: deschiderea Moldovei spre o alianță nisă, după ce Polonia decepționase din cauza ambițiilor sale hegemonice. Nobilii Moldovei află o Rusie în plină efervescență ideologică, o Rusie ale cărei elite sînt sensibile la strălucirea Ucrainei și Kievului. Grigore Ureche și Miron Costin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care domnitorul a ordonat să fie ucis. Ca scriitor, Costin se inspiră din cronica în latină a episcopului Piasecki, din Biblie din care citează în slavonă, din Viețile paralele ale lui Plutarh. Influența latină trece prin Polonia. Cantemir realizează o mutație, alegîndu-1 pe Petru cel Mare drept eliberator. Așteptata eliberare este percepută ca depinzînd de o forță, de o putere europeană sau de o putere nisă. Dezbaterea rămîne, în acest sens, deschisă. Ce voia și ce putea înfăptui Petru cel Mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-lea, țăranii aserviți se răscoală violent, supraviețuind apoi ca uniune a șerbilor de Transilvania, în afara oricărei recunoașteri ca națiune însă. Elitele românești sînt slab atinse de ampla difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă apropiere de ordin politic și social: despotismul luminat. Revolta șerbilor români, copleșiți de birul cerut de războiul antiturc de la începutul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
devotamentul și obligațiile care apar de aici. Acest devotament este negociabil. Mișcarea elitelor care decurge din evenimentele de la 1697-1701 implică o transformare a mentalităților transilvane românești, conferind un nou drept la acțiune și sensibilizînd puterea imperială la mișcările populare. Primele mutații sînt lente, esențial culturale și susțin politica Vienei și a iezuiților care revin în Transilvania în 1693. Recunoașterea uniatismuîui este blocată de dieta din Transilvania, dominată de protestanți și de sașii din Transilvania care se bucură de o cvasi-autonomie asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu cadă sub controlul hegemonic al Marii Britanii sau al Rusiei. Dacă, pentru spațiul balcanic, nu există o politică directă a Franței, există totuși un limbaj "à la française" care se instalează în centrul mișcării naționalităților. Climatul care conduce la o mutație profundă a dezvoltării Principatelor este complex. Pe de o parte, Moldova și Țara Românească participă la o istorie colectivă care este și aceea a țărilor din Balcani aflate sub dominație otomană, însă înaintând spre autonomie și independență. În această istorie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
operă împlinită, monumentală. Esențialul pentru acest om de stat constă în garanția suveranității și în accesul țăranilor la proprietate. Or, după el, aceste reforme au fost îndeplinite fără să se fi vărsat vreo picătură de sînge. REFORMA AGRARĂ DE LA 1864 Mutația esențială a României post-pașoptistc este aceasta și constă în transformarea raporturilor economice și sociale impuse de reforma agrară de la 1864. Statutul țăranilor, organizarea muncii, repartizarea bogăției sînt modificate: raportul cu pămîntul este definit de proprietate. Proiectele avansate prin proclamația revoluției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din iunie 1848 își găsesc aplicarea. Reforma de la 1864 este un produs al anului 1848 și al marii mișcări ruse de reflecție asupra iobăgiei și asupra necesității abolirii ei. Regulamentul organic impus Principatelor de ruși a adus o primă mare mutație în definirea relației țăranilor cu stăpînii pământurilor: boierii au fost desemnați ca proprietari ai pămînturilor, iar drepturile țăranilor limitate la două treimi din moșie. Acest drept de folosință a moșiei de către țărani era însoțit de un impozit ce trebuia vărsat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în unii ani sau în anumite perioade din an, eforturile plugarilor, uscînd pămîntul și distrugînd semănăturile". Dacă punctele de vedere asupra agriculturii se schimbă prea puțin între 1867 și 1914, în schimb aprecierile asupra resurselor și realizărilor industriale cunosc o mutație radicală: Notița din 1867 acordă cîteva pagini cantității și calității zăcămintelor, amintește că rîurile mișcă pulberi de aur pe care robii țigani le culegeau mai demult cu unelte grosolane, indică prezența fierului, cuprului și mercurului. Informațiile sînt mult mai ample
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confuză și plurală. Or, istoricii naționaliști români și unguri o reduc la semnificative scheme divergente. În Ungaria, se insistă asupra dezvoltării mișcărilor sociale și revoluționare din Transilvania, manifestate încă din 1916 și 1917. Se pune accent pe rolul determinant al mutației diplomației americane care a dat curs revendicărilor de secesiune. Se explică faptul că sloganele sociale au fost recuperate de burghezia română în folosul sloganelor naționale și se manifestă interes față de divizarea forțelor politice românești din Transilvania. Ungurii interpretează global secesiunea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
analize ascund însă factorul major: Titulescu era partizanul Societății Națiunilor, iar în 1936 nu mai exista încredere în acest organism. Concedierea lui Titulescu era, prin urmare, semnificativă în contextul evoluției alianțelor externe, în vederea unei securități întărite și în cel al mutației în privința concepției unei ordini interne. Fidelitatea față de democrația internă și externă era părăsită în favoarea proiectelor autoritare, a unui plan care reprezenta o nouă Europă. Încă din 1933, Crainic deplîngea această situație într-unul din articolele apărute în ziarul Calendarul: "De
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și o nouă ierarhie socială integrată. Condamnarea burgheziei de către Manoilescu este violentă, dar nu radicală. Autorul înțelege să păstreze proprietatea privată, care este un factor de incitare la inițiativa individuală. Chemat să se schimbe este rolul și spiritul burgheziei. Această mutație presupune ca burghezia să fie încadrată de stat. Ea a eșuat în misiunile care revin elitelor națiunii, în practica economică și socială, ca și în reflecția asupra acestei practici. Gînditorii burghezi, ca Zeletin, burghezii agrarieni poporaniști, ca Stere, Madgearu, n-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
realizează o răsturnare: dezbaterea care începuse pe la 1880 și fusese reluată în perioada interbelică, privitoare la mijloacele de a ieși din întîrzierea dezvoltării, este închisă. Orice dependență este ștearsă pentru că poporul suveran regăsește proprietatea asupra mijloacelor sale de producție. Această mutație este inclusă în întregime în ordinea sovietică și ar fi iluzorie dacă Moscova n-ar garanta mijloacele unei dezvoltări la scara lagărului socialist, în cadrul CAER, adică al unei planificări a schimburilor și a unei specializări a producției țărilor din Est
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a cucerit libertatea cu ajutorul Uniunii Sovietice. Cadrele intelectuale urmează mesajul conducerii politice. În 1949, Gheorghiu-Dej proclamă: "Marea Revoluție socialistă din octombrie a arătat muncitorilor din lumea întreagă calea eliberării de sub jugul capitalist". Peisajul mental și decorul arhitectural sînt în plină mutație: lecția realismului socialist nutrește romanele anilor '50, cadrul urban se transformă. Colosalul stalinist se impune și la București, inseparabil de prioritatea acordată industrializării și spiritului stahanovist. Ideea depășirii este centrală: comuniștii se felicită, în 1961, pentru că producția industrială, numai a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]