1,358,563 matches
-
ce se mai întîmplă în lumea cărților, s-au întîlnit cu titlurile-vedetă, mereu noi de la un sezon literar la altul, au luat autografe, fie și pe un cartonaș de reclamă. Ceea ce la Bookarest este Lăptăria lui Enache și terasa Teatrului Național, la Gaudeamus lipsește. Sînt totuși trei locuri unde poți să-ți încarci bateriile calorice. Unul, cam ciudat botezat, Rotonda Eminescu, avea în prima zi sandviciuri cu șuncă de Praga și cașcaval la 20.000 de lei. A doua zi, numai
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
la întrebarea mea despre impresiile lui din România. Și-l aud spunînd că îi pare rău că a vorbit atîția ani împotriva lui Ceaușescu la “Europa Liberă”. Crezînd că face vreun banc, pornind de la cine știe ce asociație de idei cu Ziua Națională, îi cer să fie mai explicit. “Pentru că de fapt, moșule, ăsta e adevăratul președinte al României, cel pe care îl merită mulți din țara asta. Nu numai cei care oftează după el.” Dacă a văzut că m-a lăsat fără
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
Din nenorocire, de la faimosul „S-au demascat!” al dlui Petre Roman și de la busculadele politice de la primul 1 Decembrie, cel din 1990, cînd puțin a lipsit să nu înceapă o păruială generală la Alba Iulia, tradiția e că de Ziua Națională ne amintim ce avem de împărțit unii cu alții. Norocul e că lumea nu-i mai ia în serios pe politicieni, ca pe vremuri. Dar de la apatia față de politică pînă la seninătatea solidară pe care ar trebui să ne-o
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
ar trebui să ne-o aducă această zi mai e, se pare, cale lungă. Pînă atunci rămînem cu starea aceea de sărbătoare de carton și cu impresia că nici în acest an n-am înțeles ce se întîmplă. Bifăm Ziua Națională și ne mîngîiem cu gîndul că nu mai e mult pînă la Crăciun.
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
adunat de la elevi, a făcut posibilă începerea lucrărilor de reamenajare a reședinței regale de la Versailles. După primele explozii de entuziasm, a existat o anumită îngrijorare în rîndul funcționarilor guvernamentali - poștași, inspectori, miriade de slujbași mărunți, paznicii toaletelor publice, gărzile monumentelor naționale, inspectorii vamali și cei ai inspectorilor - care, gîndindu-se mai bine, s-au temut cu toții că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a domolit
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a domolit toate neliniștile și a creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu numai că a pus în funcțiune jocurile de apă ale fîntînilor de la Versailles, dar a folosit și reflectoarele timp de
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
în partea din spate a galeriei unchiului Charlie. - Cei de la Folies Bergères organizează un concurs, se plînse el. O aleg pe amanta regelui. Unchiule Charlie, cînd eram tînăr și ceilalți așteptau să mă vadă în acțiune, m-am conformat obiceiului național, chit că era un lucru costisitor și, după o vreme, plicticos. Dar acum... știi că au primit candidate din toate națiile de pe glob? N-o să fac așa ceva, unchiule Charlie. Pînă și Marie a ajuns să mă bată la cap cu
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
disputele pe teme financiare și morale că la un loc se adună de o turmă de struțocămile, de nu aveți grajduri” (vlg.sisnet.ro, nr. 3682, 2001). Predilecția discursului publicistic actual pentru stilul ironic și mai ales pentru tema haosului național îi asigură struțocămilei o bună circulație mediatică.
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
socială și politică, pe care o încadrează în liniile mari ale evoluției vieții din Transilvania și din Vechiul Regat, înainte și după Unire. Scriitorul strânge în judecăți finale concluziile unui examen critic susținut. Febra interioară este alimentată de ideile statului național român, ale moralei, ale credinței, ale tradiției. Tonul de obiectivitate este realizat, nu prin declarații, ci prin punerea faptelor în acțiunea multor scene și scenarii, materialul epic și psihologic îmbinându-se pentru configurarea dramatismului specific romanului politic și social al
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
va hotărî prima Adunare generală a Astrei 5, iar în ședința a treia a Adunării generale a Asociațiunii, ținută la Brașov în 30 iulie 1862, se fixează poetului un premiu de 50 de galbeni. Acesta a fost cel dintâi premiu național acordat unui poet român! Cu prilejul acordării premiului, ia cuvântul președintele Asociațiunii, Andrei Șaguna, care într-un vibrant toast spune: „În adevăr mie mi se pare puțin această sumă pentru celebrul nostru poet, însă premierea s-a făcut în privire
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
încalțe cu ei, iar cu pălăria bea apă dintr-un izvor 9. Cauza îmbolnăvirii sale o explica Bariț ca și în cazul lui Avram Iancu, cu care un destin crud l-a așezat într-o paralelă biografică, prin „morbul nostru național, carele este ilusiuni pierdute, ilusiuni nobile, sublime, sacre, care ca la Avram Iancu nu s-au realizat precum doream noi”10. În această vreme colindând pădurile Tîmpei, murmurând frânturi din poeziile sale, poetul ne apare apropiat de imaginea făurită de
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace de bărbați distinși, cum că această pierdere nu e numai o pierdere, o calamitate familială, ci e și o pierdere națională”14. La mormântul poetului, Iacob Mureșianu, prietenul și colaboratorul său, declamă o odă funebră în care se menționează pentru prima dată caracterul profetic al celei mai bune părți din lirica sa: „Profet măreț sub soare de vița Romei veche/ Erede
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
persoană (sau de mai multe), ar duce la o mai bună înțelegere. În mod clar, o astfel de persoană ar trebui să fie „cultivată”, astfel încît să poată aprecia simbolismul textelor. - O bună traducere, credeți că ar prinde corect specificul național al prozelor sale? - Da, cititorul unei bune traduceri a lui Eliade va ajunge, inevitabil la „specificul românesc”, la esență. Totuși, uneori, comentariile ar veni în ajutorul cititorilor americani. - Iar buna ecranizare a acestor texte ar ajuta, dincolo de granițele României, la
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
încă sunt) eludate, supralicitându-se în schimb, de ambele părți, episoadele conflictuale. Dl Pomogáts Béla, mizând pe forța obiectivității în reconsiderarea trecutului, numește exact acele cauze care au zădărnicit de atâtea ori o reconciliere reală și, ca atare, definitivă: „[...] prejudiciile naționale suferite înainte de 1918 de românii ardeleni, iar după 1918 de către maghiarii ardeleni, precum și de naționalismul român și de cel maghiar ridicate la rang de politică oficială - astfel că nici măcar în cercurile progresiste nu s-a crezut cu suficientă convingere că
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
înainte de 1918 de românii ardeleni, iar după 1918 de către maghiarii ardeleni, precum și de naționalismul român și de cel maghiar ridicate la rang de politică oficială - astfel că nici măcar în cercurile progresiste nu s-a crezut cu suficientă convingere că reconcilierea națională se va înfăptui cu ușurință.” Nu se crede nici acum, adăugăm iarăși noi. E o cale de durată și mi se pare semnificativă o opinie exprimată, printre multe altele importante, cu ocazia unei întâlniri dintre intelectuali români și maghiari, la
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
pregătesc spargerea unui magazin de bijuterii. Mai mult de trei sferturi de roman e ocupat de acest turnir dialogal despre tot ce înseamnă loc comun în imaginarul social (și nu numai) românesc postdecembrist și, în general, simbolistica, dramele și frustrările naționale: despre țiganii care fură și ne fac țara de râs, capra vecinului care trebuie să moară, evreii care conduc lumea, masoneria din spatele instituțiilor, femeia care e proastă și cam curvă, soacra care e rea, țara care e murdară, polițiștii corupți
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
oameni din România și-au agonisit averile în cele mai sărace zone ale țării. l Greu de crezut, dar și arestații scapă printre degetele vigilentei noastre Poliții - ceea ce îl face pe Marius Tucă să editorializeze pe această temă în JURNALUL NAȚIONAL sfătuind Poliția să dea un anunț la Mica publicitate pentru declararea pierderii arestatului. Arestatul, care a fugit din mîna Poliției, un anume Marian Trașcă, cercetat pentru consum și trafic de droguri, s-a predat singur după ce a dovedit că și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
mai au decât oglinda vieții de mizerie, a locuințelor insalubre, a foametei, a frigului și a lipsei de speranță care i-a transformat în simple viețuitoare buimace, incapabile să-și găsească un loc și un sens pe harta tembelismului politic național. Pe lângă problemele insolvabile de la oraș sau de la țară, există problema acută a târgurilor, a așezărilor industrial-agrare ivite precum ciupercile între anii ’50 - ’70. Dacă la țară mai crești o găină, mai culegi o ștevie, dacă la oraș o mai dai
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
făcut. Un gest care ar fi îndoliat conștiința moderatorului cu regretul că îl pusese în situație penibilă pe un președinte de partid, co-președinte de alianță, Primar general, fost ministru, fost parlamentar etc., întrbându-l ghilotinat: - Știți cumva cine a scris Imnul național? - Anton Pann, a răspuns invitatul relaxat și încă vesel. Astfel stând lucrurile, prin deducție logică, rezultă că muzica Imnului a fost compusă de Andrei Mureșanu? Rezultă. Însă, marțialitatea lui R.T. nu s-a oprit aici... Trecându-se la proba următoare
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
AVAB sînt de fapt o nimica toată. Ceea ce nu l-a împiedicat pe șeful acestei agenții să se laude cu sumele recuperate, ca și cum ar fi redresat Bugetul României. Drept care dl Blănculescu a fost avansat și pus mai mare peste Agenția Națională de Control. Aici, d-sa a început să se laude cu ceea ce vrea să facă, emițînd periodic un soi de cotcodăceli triumfătoare, de găină care tocmai a ouat o mărgică. Dar cum la noi contează mai mult ambalajul decît produsul
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
lanternă, chioară, fiindcă altfel nu se explică de ce a anunțat că la Sănătate există angajați incompatibili pe care îi așteaptă să demisioneze, în loc să-i dea afară. Dacă avea cunoștință de existența incompatibililor din minister de pe vremea cînd conducea numai Agenția Națională de Control, dl Blănculescu ar trebui să spună de ce a tăcut. Mai există și alte persoane despre care dl Blănculescu nu vorbește? Și cum se explică această muțenie? Are cumva d-sa ordinul să-și țină gura? În aparițiile sale
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
tiptil de la Sănătate? Dl Blănculescu a obținut asigurări ferme că nu se va mai atinge nimeni de bugetul pentru Sănătate! Cîte procente sînt pe hîrtie, tot atîtea se vor regăsi pe lista de fonduri a ministerului. Altfel spus, șeful Agenției Naționale de Control recunoaște că pînă acum guvernul Năstase avea obiceiul să calce legea Bugetului, luînd de la Sănătate bani pe care îi folosea în alte scopuri. În loc să facă sandal fiindcă a descoperit o asemenea gravă neregulă, dl Blănculescu se laudă cu
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
unui sat, vorbește despre o experiență personală de cercetare. Inedită prin formulă, cartea s-a născut din impulsul subiectiv de a uita de vechile canoane ale studiului etnologic de teren, în favoarea notației libere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, cercetător la Centrul Național de Conservare a Culturii Populare, sosește, în vara anului 2000, la Fundătura, un sat de pe valea Zeletinului, pierdut printre colinele județului Bacău. Descoperă aici cîțiva oameni interesanți și le ascultă poveștile. Transcrie, cu destulă fidelitate, ceea ce banda magnetică înregistrase: istorii
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
George Banu Oedip la Opera Națională Gustul pentru grandoare Între Oedip cu David Ohanesian, montat în 1958 de Jean Rânzescu și acela din septembrie 2003 (reluat la deschiderea stagiunii), Opera Română a mai produs încă 5 alte versiuni. Toate - le-am văzut, le-am ascultat - aureolate
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
care îmi spune: “Tu iubești muzica! Pe mine m-a interesat Spectacolul!” Ada Brumaru O interpretare plastică Un punct care a atras și a interesat foarte tare Bucureștiul cultural al acestei toamne, provocînd discuții, admirație, polemici a fost premiera Operei Naționale cu Oedip de George Enescu. Lucrurile nu au atins tensiunea și amploarea celor de acum cîțiva ani, atunci cînd Andrei Șerban a montat, tot aici, Oedip. Interesul a fost mare poate și datorită faptului că pentru mizanscenă a fost invitat
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]